Decimat, adjectiv
Sinonime:
exterminat, împuținat, masacrat, nimicit. Decimat, substantiv
Sinonime:
decimare, decimație, ucidere în masă.
Decimație, substantiv
Sinonime:
carnagiu, carnaj, decimare, decimat, exterminare, exterminațiune, hecatombă, masacrare, ucidere în masă, (învechit și popular) decimărit, (învechit) decimațiune.
Masacru, substantiv neutru
Sinonime:
carnaj, decimare, decimat, decimație, exterminare, exterminațiune, genocid, hecatombă, holocaust, masacrare, măcel, nimicire, omor (în masă), pieire, pogrom, stârpire, ucidere în masă, vărsare de sânge, (figurat) baie de sânge, (figurat) bătălie, (figurat) conflict, (figurat) război, (învechit și popular) pierzanie, (învechit și popular) pierzare, (învechit) măcelărie, (învechit) meserniță, (învechit) tăiere, (regional) mortișag.
Decimare, substantiv
Sinonime:
carnagiu, carnaj, decimat, decimație, exterminare, hecatombă, masacrare, ucidere în masă, (învechit) decimațiune.
Dijmuit, substantiv
Sinonime:
dijmuială, dijmuire, (învechit) zeciuire, zeciuit. Dijmuit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
(învechit) dicimuit, (învechit) zeciuit; (figurat) decimat.
Masacrat, adjectiv
Sinonime:
căsăpit, decimat, deformat, denaturat, distrus, exterminat, măcelărit, nimicit, stârpit, stricat, ucis.
Decimărit, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
decimație, decimațiune.
