Atesta, verb
Sinonime: a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.  Atestăluire, substantiv (învechit)
Sinonime: atestare, confirmare.  Atestăluit, substantiv (învechit)
Sinonime: atestare, confirmare.

Atestăluit, adjectiv (învechit)
Sinonime: atestat.  Atestare, substantiv
Sinonime: adeverire, arătare, atestat, atestație, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovadă, dovedire, întărire, mărturie, probare, probă, (învechit) atestăluire, (învechit) atestăluit, (livresc) coroborare.  Atestat, substantiv
Sinonime: certificat, diplomă.  Atestație, substantiv
Sinonime: afirmație, atestare, autentificație, brevet, certificat, diplomă, garanție, mărturisire, omologare, probă, ratificare, reconducție, validare, verificație.  

---

Act, substantiv neutru
Sinonime: document, atestat, zapis, hrisov, uric, faptă, acţiune, realizare, buletin, certificat, constatare, contract, convenție, proces-verbal, testament, protocol, tratat.  Adeveri, verb
Sinonime: a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.  Adeverinţă, substantiv feminin
Sinonime: act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris.

Adeverința, verb (învechit)
Sinonime: a (se) adeveri.  Buletin, substantiv neutru
Sinonime: adeverință, atestat, act de identitate, carte de identitate, certificat, dovadă, recipisă; comunicat, anunţ, înştiinţare; anuar, revistă, periodic, anale, hebdomadar, raport (periodic); cronică, jurnal, foaie, misivă, bilet.  Certifica, verb
Sinonime: a dovedi, a atesta, a confirma, a întări, a demonstra.  Certificat, substantiv neutru
Sinonime: dovadă, atestat, înscris, adeverinţă, act doveditor, document.  Confirma, verb
Sinonime: a adeveri, a atesta, a întări, a recunoaşte, a certifica, a arăta, a demonstra, a dovedi, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livresc) a corobora, (învechit şi regional) a probălui, (învechit) a încredinţa, a mărturi, a probui; a consacra, a consfinţi, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra.  Diplomă, substantiv feminin
Sinonime: act, atestat, brevet, bacalaureat, cartă, certificat, doctorat, licență, premiu, recompensă; zapis, document, uric, hrisov, parșemin, (familiar şi depreciativ) patalama.  Document, substantiv neutru
Sinonime: act, înscris, atestat; (învechit) zapis, hrisov, uric; hârtie, legitimaţie; confirmare, copie, dosar, fișier, manuscris, protocol, text.  Documentat (documentată), adjectiv
Sinonime: dovedit, susţinut, atestat; întemeiat, temeinic; informat, pregătit, erudit.  Dovadă, substantiv feminin
Sinonime: probă, mărturie; adeverinţă, document, atestare, indicaţie, indiciu, pildă, semn, (livresc) testimoniu, (învechit şi regional) scrisoare, (învechit) răspuns, motiv, act.  Dovedi, verb
Sinonime: a demonstra, a atesta, a proba; a (se) arăta, a manifesta, a vădi; a învinge, a birui, a răpune, a întrece; a prididi, a răzbi, a isprăvi, a mântui; a confirma, a argumenta, a întări, a susţine; a asasina, a bate, a încheia, a înfrânge, a omorî, a sfârşi, a suprima, a termina, a ucide.  Hârtie, substantiv feminin
Sinonime: act, document, atestat, hrisov, uric.  Mărturie, substantiv feminin
Sinonime: depoziţie, declaraţie; dovadă, probă, manifestare, atestare, confirmare, întărire, adeverire.  Releva, verb
Sinonime: a accentua, a arăta, a atesta, a denota, a depinde, a dezvălui, a evidenția, a indica, a întări, a învedera, a marca, a nota, a observa, a potența, a proveni din, a puncta, a pune în evidență, a pune în lumină, a reliefa, a remarca, a reține, a scoate în relief, a scoate la iveală, a se dovedi, a se manifesta ca, a semnala, a sesiza, a sublinia, a trăda, a ține de ceva, a vădi.  Adeverire, substantiv
Sinonime: arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, întărire, legalizare, probare, probă, verificare, (livresc) coroborare.  Afirmaţie, substantiv
Sinonime: adeverire, afirmare, aserţiune, atestare, confirmare, cuvânt, declarare, declaraţie, demonstrare, demonstrație, mărturie, mărturisire, propoziţie, reafirmare, spunere, spusă, susținere, teoremă, teză, vorbă, zisă, (învechit) afirmațiune, (învechit) voroavă, (rar) parolă.  Certificare, substantiv
Sinonime: adeverință (în scris), adeverire, arătare, atestare, certificat, certificație, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, încredințare, întărire, probare, probă, scrisoare de adeverință, (livresc) coroborare.  Confirmare, substantiv
Sinonime: adeverire, arătare, atestare, certificare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă, (livresc) coroborare; consacrare, consfinţire, ratificare, sancţionare, sancţiune, validare, (învechit) sacrare, recunoaştere.  Corobora, verb
Sinonime: a adeveri, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine.  Coroborare, substantiv
Sinonime: adeverire, arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă.  Demonstrat, adjectiv
Sinonime: atestat, certificat, constatat, dovedit, calculat, justificat, stabilit.  Denota, verb
Sinonime: a arăta, a atesta, a dovedi, a exhiba, a expune, a indica, a marca, a releva, a semnifica, a specifica, a trăda, a vădi; a exprima un sens.  Probui, verb
Sinonime: a adeveri, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a încerca, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, a verifica.  Factual, adjectiv
Sinonime: atestat, faptic, observabil, real.  Afirmațiune, substantiv
Sinonime: afirmație, alegație, aserțiune, atestație, comunicație, confirmație, cuvânt, declarație, mărturisire, proclamație, propoziție, relatare, spusă, teză, vorbă, zisă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură, (învechit) voroavă.  Autentificație, substantiv
Sinonime: atestație, autentificare, confirmație, garanție, legalizare, omologare, probă, ratificare, ratificație, reconducție, validare, verificație.  Mărturi, verb
Sinonime: a adeveri, a afirma, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a declara, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a relata, a sprijini, a spune, a stabili, a susține, a zice.  Viză (vize), substantiv
Sinonime: atestație, autorizație, exeat, însemnare, licență, parafă, permis, semn, semnătură, ștampilă; (topografie) miră; (ihtiologie) sturion.  Întărire, substantiv
Sinonime: accentuare, adeverire, amplificare, arătare, atestare, călire, certificare, confirmare, consolidare, coroborare, demonstrare, demonstrație, dovedire, durificare, fortificare, intensificare, întremare, legalizare, oțelire, probare, probă, recunoaștere, solidificare, stabilizare, strângere, validare, (figurat) cimentare, (învechit) act legalizat, (învechit) statornicire.  Acreditare, substantiv
Sinonime: acreditat, atestare, confirmare, împuternicire, validare.  Abilitat, adjectiv
Sinonime: atestat, autorizat, împuternicit.  Ratifica, verb
Sinonime: a accepta, a aproba, a atesta, a autoriza, a confirma, a consacra, a consfinți, a face o ratificare, a întări, a oficializa, a omologa, a sancționa, a valida, (învechit) a sacra.  Adeveritor, adjectiv
Sinonime: atestator, certificator, doveditor, întăritor, probator.  Martiricon, substantiv (învechit)
Sinonime: atestare, certificare, mărturie, (variantă) martirico.  Probălui, verb (învechit și regional)
Sinonime: a adeveri, a arăta, a atesta, a bănui, a căuta, a certifica, a chibzui, a confirma, a crede, a demonstra, a dovedi, a experimenta, a gândi, a ghici, a imagina, a încerca, a închipui, a întări, a întrezări, a mărturisi, a presupune, a prevedea, a proba, a socoti, a sprijini, a stabili, a susține, a ști, a tatona, a verifica, a visa, (învechit și regional) a prăbălui, (învechit și regional) a prubului, (învechit) a probolui, (regional) a prăbăli, (regional) a prebălui, (regional) a probăli, (regional) a probului, (regional) a prubăli.