Dovadă, substantiv feminin
Sinonime:
probă, mărturie; adeverinţă, document, atestare, indicaţie, indiciu, pildă, semn, (livresc) testimoniu, (învechit şi regional) scrisoare, (învechit) răspuns, motiv, act.
Dovadă-tip, substantiv
Sinonime:
dovadă standardizată.
Adeverinţă, substantiv feminin Sinonime:
act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris. Adeverința, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) adeveri.
Argument, substantiv neutru Sinonime:
dovadă, probă, argumentare, considerent, raţionament.
Buletin, substantiv neutru Sinonime:
adeverință, atestat, act de identitate, carte de identitate, certificat, dovadă, recipisă; comunicat, anunţ, înştiinţare; anuar, revistă, periodic, anale, hebdomadar, raport (periodic); cronică, jurnal, foaie, misivă, bilet.
Carte, substantiv feminin
Sinonime:
abecedar, aide-memoire, broșură, elzevir, enciclopedie, in-cuarto, in-cvarto, in-folio, in-octavo, manuscris, (la plural) memorii, operă, roman, scriere, silabar, tipăritură, volum; (figurat) cultură, învăţătură, ştiinţă; (învechit și popular) act, carnet, document, dovadă, imprimat, înscris, jurnal, livret, ordin, registru, scrisoare.
Certificat, substantiv neutru Sinonime:
dovadă, atestat, înscris, adeverinţă, act doveditor, document.
Documentare, substantiv feminin
Sinonime:
argumentare, probă, dovadă, documentaţie, informare, informaţie.
Înscris, substantiv neutru Sinonime:
act, dovadă, document.
Manifestare, substantiv feminin Sinonime:
afirmare, dezvăluire, declarare, exprimare; reacţie, atitudine; semn, dovadă, probă, mărturie.
Mărturie, substantiv feminin Sinonime:
depoziţie, declaraţie; dovadă, probă, manifestare, atestare, confirmare, întărire, adeverire.
Patalama, substantiv feminin (popular) Sinonime:
certificat, diplomă, document, brevet, act, dovadă, patentă.
Patenta, verb Sinonime:
a breveta. Patentă, substantiv feminin Sinonime:
act, diplomă, brevet, certificat, dovadă; (figurat) sistem, procedeu, metodă, modalitate, manieră.
Proba, verb Sinonime:
a încerca, a supune la probe, a verifica; a dovedi, a demonstra, a pune în evidenţă, a adeveri. Probă, substantiv feminin Sinonime:
încercare, verificare; examen, bilanţ; eşantion, mostră; dovadă, mărturie.
Răvaş, substantiv neutru
Sinonime:
act, adeverinţă, bilet, bileţel, carte, cerere, chitanţă, document, dovadă, epistolă, epistolie, hârtie, izvor, înscris, mărturie, paşaport, petiţie, piesă, răboj, recipisă, scrisoare.
Recipisă, substantiv feminin Sinonime:
adeverinţă, confirmare, dovadă, document.
Semn, substantiv neutru Sinonime:
indicator, semnal; probă, dovadă, mărturie, indiciu; avertizor, semnalment; simbol, emblemă.
Zapis, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
document, dovadă, înscris, act.
Atestare, substantiv
Sinonime:
adeverire, arătare, atestat, atestație, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovadă, dovedire, întărire, mărturie, probare, probă, (învechit) atestăluire, (învechit) atestăluit, (livresc) coroborare.
Atestat, adjectiv
Sinonime:
adeverit, autentificat, confirmat, constatat, demonstrat, dovedit, stabilit, validat, veridic, verificat. Atestat, substantiv
Sinonime:
atestare, certificat, confirmare, diplomă, dovadă.
Sinet, substantiv
Sinonime:
act, adeverinţă, cambie, chitanţă, document, dovadă, hârtie, hrisov, izvor, înscris, mărturie, piesă, poliţă, recipisă, senet, trată, zapis. Sineț, substantiv (regional)
Sinonime:
(ihtiologie) plătică, (variantă) sâneț.
Indicațiune, substantiv
Sinonime:
adnotație, aviz, directivă, dovadă, indicație, indiciu, informație, instrucțiune, îndrumare, însemnare, lămurire, marcă, mențiune, notă, notificare, notificație, observație, precept, precizare, prescripție, prevedere, recomandare, regulă, reper, semn, simptom, specificare, specificație, sugestie, (învechit) ustav.
Rospiscă, substantiv (învechit)
Sinonime:
adeverință, chitanță, dovadă, mărturie, recipisă.
Probaţiune, substantiv
Sinonime:
dovadă, dovedire, mărturie, noviciat, perioadă de încercare, probă.
Dovedeală, substantiv (învechit)
Sinonime:
demonstrație, dovadă, mărturie.
Încredințare, substantiv
Sinonime:
act, adeverire, asigurare, bizuire, certificat, certitudine, convingere, credință, dare în grijă, destăinuire, dezvăluire, divulgare, document, dovadă, garantare, hârtie, izvor, împărtășire, încredere, încredințat, înmânare, înscris, jurământ de credință, logodnă, mărturisire, piesă, predare, remitere, revelare, sentiment, siguranță, spovedire, transmitere, (învechit) adeverință, (învechit) făgăduință solemnă, (învechit) garanție, (învechit) teslimarisire, (învechit) teslimatisire, (livresc) convicțiune, (regional) logodire, (turcism învechit) teslim, (turcism învechit) teslimat.
Atestațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
adeverință, atestare, atestat, atestație, certificat, dovadă.
Legitimație, substantiv
Sinonime:
act, document, hârtie, justificare, legitimare, motivare, (figurat) dovadă, (figurat) probă, (în trecut) condicuță, (învechit) adopție, (învechit) înfiere, (învechit) leghitimație, (învechit) legitimăciune, (învechit) legitimățiune, (rar) legitimațiune.
Apodixis, substantiv (învechit)
Sinonime:
dovadă.
Pașuș, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
bilet, dovadă, ordin scris, pașaport, permis, primar; (variante) pasoș, pasuș, paș, pașiuș, pașoș, păsuș, pășuș, poșuș.
Marcă, substantiv feminin
Sinonime:
semn, însemnare, notă, menţiune; inscripţie, urmă, pecete, amprentă, indiciu, dovadă; simbol, tip, model.