Valid (validă)
Valid (validă), adjectiv
Sinonime: sănătos, zdravăn, voinic, apt; bun, just, valabil.  
 
Valida
Valida, verb
Sinonime: a confirma, a recunoaşte, a considera valabil.  
 
Validabil
Validabil, adjectiv
Sinonime: confirmabil, omologabil, sancționabil.  
 

Confirma
Confirma, verb
Sinonime: a adeveri, a atesta, a întări, a recunoaşte, a certifica, a arăta, a demonstra, a dovedi, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livresc) a corobora, (învechit şi regional) a probălui, (învechit) a încredinţa, a mărturi, a probui; a consacra, a consfinţi, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra.  
 
Consfinți
Consfinți, verb
Sinonime: a stabili, a legifera, a hotărî, a decide, a consacra, a fixa, a statornici, (învechit) a sfinţi; (termen juridic) a confirma, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra; a legaliza.  
 
Expresie
Expresie, substantiv feminin
Sinonime: alegorie, clișeu, exprimare, expunere, formulare, formulă, grup de cuvinte, idiotism, limbaj, locuțiune, vorbire, cuvânt, metaforă, sintagmă, slogan, termen, vocabulă, vorbă, (popular) zicere; înfăţişare, mimică, privire, figură, formă, fizionomie, mască; (expresie identic-adevărată) tautologie, (expresie validă) tautologie.  
 
Lege
Lege, substantiv feminin
Sinonime: acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.  
 
Recunoaşte
Recunoaşte, verb
Sinonime: a (se) declara, a accepta, a admite, a confirma, a cunoaște, a deosebi, a distinge, a fi de acord, a identifica, a întări, a mărturisi, a se regăsi, a ști, a valida, (prin Oltenia) a semui.  
 
Autentifica
Autentifica, verb
Sinonime: a certifica, a face fie valabil, a garanta, a întări, a legaliza, a valida, (învechit și regional) a autentica, (învechit) a protocoli.  
 
Confirmare
Confirmare, substantiv
Sinonime: adeverire, arătare, atestare, certificare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă, (livresc) coroborare; consacrare, consfinţire, ratificare, sancţionare, sancţiune, validare, (învechit) sacrare, recunoaştere.  
 
Confirmat
Confirmat, adjectiv
Sinonime: adeverit, consacrat, consfințit, demonstrat, dovedit, întărit, probat, ratificat, sancţionat, validat, verificat.

Confirmat, substantiv
Sinonime: confirmare.  
 
Atestat
Atestat, adjectiv
Sinonime: adeverit, autentificat, confirmat, constatat, demonstrat, dovedit, stabilit, validat, veridic, verificat.

Atestat, substantiv
Sinonime: atestare, certificat, confirmare, diplomă, dovadă.  
 
Sacra
Sacra, verb
Sinonime: a canoniza, a confirma, a consacra, a consfinţi, a încorona, a întări, a ratifica, a sacraliza, a sancţiona, a sfinţi, a valida.  
 
Oficializare
Oficializare, substantiv
Sinonime: autentificare, confirmare, instituţionalizare, legalizare, omologare, ratificare, ratificație, recunoaștere, titularizare, validare.  
 
Oficializa
Oficializa, verb
Sinonime: a autentifica, a confirma, a consfinți (prin lege), a consimți, a da un caracter oficial, a instituţionaliza, a legaliza, a omologa, a pereniza, a ratifica, a recunoaște, a titulariza, a valida.  
 
Atestație
Atestație, substantiv
Sinonime: afirmație, atestare, autentificație, brevet, certificat, diplomă, garanție, mărturisire, omologare, probă, ratificare, reconducție, validare, verificație.  
 
Autentificație
Autentificație, substantiv
Sinonime: atestație, autentificare, confirmație, garanție, legalizare, omologare, probă, ratificare, ratificație, reconducție, validare, verificație.  
 
Consecrație
Consecrație, substantiv
Sinonime: aprobațiune, benedicțiune, botez, confirmație, consacrare, consacrație, consacrațiune, inaugurație, inaugurațiune, ordinație, sacrament, sacrare, validare.  
 
Sacrare
Sacrare, substantiv
Sinonime: canonizare, confirmare, consacrare, consecrație, consfințire, întărire, ratificare, sancționare, sancțiune, sfințire, validare.  
 
Vizare
Vizare, substantiv
Sinonime: ochire, ţintire; autorizare, semnare, ștampilare, validare.  
 
Credibiliza
Credibiliza, verb
Sinonime: a acredita, a conferi credibilitate, a face credibil, a valida.  
 
Întărire
Întărire, substantiv
Sinonime: accentuare, adeverire, amplificare, arătare, atestare, călire, certificare, confirmare, consolidare, coroborare, demonstrare, demonstrație, dovedire, durificare, fortificare, intensificare, întremare, legalizare, oțelire, probare, probă, recunoaștere, solidificare, stabilizare, strângere, validare, (figurat) cimentare, (învechit) act legalizat, (învechit) statornicire.  
 
Revalida
Revalida, verb
Sinonime: a întări din nou, a reînnoi, a valida.  
 
Acredita
Acredita, verb
Sinonime: a autoriza, a confirma, a credibiliza, a da scrisori de acreditare, a face demn de crezare, a face fie recunoscut, a instala, a împuternici, a valida; a credita, a da credit, a deschide un credit.  
 
Acreditare
Acreditare, substantiv
Sinonime: acreditat, atestare, confirmare, împuternicire, validare.  
 
Tautologie
Tautologie, substantiv
Sinonime: batologie, cerc vicios, lapalisadă, paralogism, perisologie, pleonasm, redundanță, reduplicație, reiterație, repetiție, truism; (în logica simbolică) expresie identic-adevărată, expresie validă, lege logică, teză logică.  
 
Recunoaştere
Recunoaştere, substantiv
Sinonime: acceptare, apreciere, confirmare, considerație, identificare, întărire, mărturisire, validare.  
 
Ratificare
Ratificare, substantiv
Sinonime: aprobare, autorizare, confirmare, consecrație, omologare, ratificație, recunoaștere, validare.  
 
Ratificat
Ratificat, adjectiv
Sinonime: confirmat, consacrat, consfințit, întărit, sancționat, validat.  
 
Ratifica
Ratifica, verb
Sinonime: a accepta, a aproba, a atesta, a autoriza, a confirma, a consacra, a consfinți, a face o ratificare, a întări, a oficializa, a omologa, a sancționa, a valida, (învechit) a sacra.  
 
Omologare
Omologare, substantiv
Sinonime: acceptare, aprobare, confirmare, oficializare, ratificare, sancționare, titularizare, validare.  
 
Confirmabil
Confirmabil, adjectiv
Sinonime: demonstrabil, validabil.  
 
Sancţionare
Sancţionare, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, confirmare, consacrare, consfințire, dezaprobare, înfierare, întărire, neaprobare, pedepsire, penalizare, ratificare, reprobare, respingere, sancțiune, stigmatizare, validare, (învechit) sacrare, (învechit) sancțiunare.  
 
Sancționat
Sancționat, adjectiv
Sinonime: aprobat, confirmat, consacrat, consfințit, întărit, pedepsit, ratificat, validat.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar