Proba, verb Sinonime:
a încerca, a supune la probe, a verifica; a dovedi, a demonstra, a pune în evidenţă, a adeveri. Probă, substantiv feminin Sinonime:
încercare, verificare; examen, bilanţ; eşantion, mostră; dovadă, mărturie.
Probabil, adverb Sinonime:
poate, posibil.
Probabil (probabilă), adjectiv Sinonime:
posibil, îndoielnic, problematic, ipotetic, virtual, eventual, plauzibil.
Probabiliorism, substantiv
Sinonime:
(teologia morală catolică) probabilism.
Probabilist, adjectiv
Sinonime:
probabilistic, statistic, stocastic. Probabilist, substantiv
Sinonime:
statistician.
Probabilistic, adjectiv
Sinonime:
probabilist.
Probabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
conjectură, eventualitate, perspectivă, plauzibilitate, posibilitate, potențialitate, previzibilitate, șansă, virtualitate.
Probabilmente, adverb (învechit)
Sinonime:
poate, probabil.
Probagiu, substantiv (învechit)
Sinonime:
laborant.
Probăi, verb (învechit)
Sinonime:
a încerca, a proba, a verifica.
Probăire, substantiv (învechit)
Sinonime:
încercare, probare, verificare, (învechit și regional) probăluire.
Probăit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
probat.
Probăjeni, verb
Sinonime:
(regional) a (se) îngălbeni, a (se) ofili, a (se) păli, a (se) trece, a (se) usca, a (se) veșteji.
Probălui, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a adeveri, a arăta, a atesta, a bănui, a căuta, a certifica, a chibzui, a confirma, a crede, a demonstra, a dovedi, a experimenta, a gândi, a ghici, a imagina, a încerca, a închipui, a întări, a întrezări, a mărturisi, a presupune, a prevedea, a proba, a socoti, a sprijini, a stabili, a susține, a ști, a tatona, a verifica, a visa, (învechit și regional) a prăbălui, (învechit și regional) a prubului, (învechit) a probolui, (regional) a prăbăli, (regional) a prebălui, (regional) a probăli, (regional) a probului, (regional) a prubăli.
Probăluire, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
argumentare, demonstrare, dovedire, încercare, încercat, probare, probă, tentativă, verificare, (variantă) prăbăluire, (variantă) proboluire.
Probăluit, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
încercat, probat, verificat, (învechit și regional) prubuluit.
Probant (probantă), adjectiv Sinonime:
convingător, edificator, lămuritor.
Probat, adjectiv
Sinonime:
adeverit, arătat, confirmat, demonstrat, dovedit, evidențiat, experimentat, încercat, testat, verificat, (învechit) probăit, (învechit) probăluit, (învechit) prubuit.
Probătate, substantiv (învechit)
Sinonime:
autenticitate, cinste, integritate, onestitate, probitate, valabilitate, valoare.
Probaţiune, substantiv
Sinonime:
dovadă, dovedire, mărturie, noviciat, perioadă de încercare, probă.
Probatoriu, adjectiv
Sinonime:
concludent, probant, probator.
Probază, substantiv
Sinonime:
(regional) admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, probozeală, reproș.
Probăzitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
insultă, mustrare.
Probăzui, verb (învechit)
Sinonime:
a admonesta, a certa, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra.
Adeveri, verb Sinonime:
a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.
Adeverinţă, substantiv feminin Sinonime:
act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris. Adeverința, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) adeveri.
Argument, substantiv neutru Sinonime:
dovadă, probă, argumentare, considerent, raţionament.
Atesta, verb Sinonime:
a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.
Audiţie, substantiv feminin Sinonime:
ascultare, recepție, recepționare; probă, încercare, examen, test.
Califica, verb Sinonime:
(reflexiv) a trece o probă, a progresa, a urca în grad, a se specializa, a se forma; a aprecia, a considera, a socoti, a eticheta, a categorisi, a caracteriza, a numi, a taxa.
Carotă (carote), substantiv feminin
Sinonime:
morcov; (tehnică) eșantion, mostră, probă; (figurat) înșelătorie, stelionat, șarlatanie, șmecherie, trișare.
Ceartă, substantiv feminin
Sinonime:
altercaţie, neînţelegere, confruntare, conflict, discuţie, vorbă, zarvă, (popular) gâlceavă, sfadă; admonestare, admonestaţie, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş, (popular) beşteleală, muştruluială, ocară, (învechit şi regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) şmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învăţătură, preobrăzitură, probozire, răpşte, remonstrare, zabrac, (figurat) săpuneală, scuturătură; animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancţiune, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.
Certa, verb
Sinonime:
a face observaţie, a lua la rost, a atrage atenţia, a se învrăjbi, a se supăra, a rupe relaţiile, (popular) a se bălăbăni, a se gâlcevi, a se sfădi, (învechit şi regional) a se pricinui, (regional) a se cârti, a (se) pricini, (Moldova) a se cârcoti, (prin Oltenia) a se rohoti, (învechit) a se pârî, a se prici, a se prigoni, (figurat) a se strica; a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra, (livresc) a apostrofa, (popular) a beşteli, a muştrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit şi regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cârti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Oltenia) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova şi Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puţui, (Moldova) a şmotri, (Oltenia şi Banat) a vrevi, (învechit) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (figurat) a săpuni, a scutura; a bate, a condamna, a instrui, a învăţa, a osândi, a pedepsi.
Confirma, verb
Sinonime:
a adeveri, a atesta, a întări, a recunoaşte, a certifica, a arăta, a demonstra, a dovedi, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livresc) a corobora, (învechit şi regional) a probălui, (învechit) a încredinţa, a mărturi, a probui; a consacra, a consfinţi, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra.
Dăscăli, verb
Sinonime:
a învăţa, a povăţui, a sfătui, a îndruma; a dojeni, a mustra, a cicăli, a admonesta, a certa, a moraliza, (popular) a beşteli, a muştrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit şi regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cârti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Oltenia) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova şi Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puţui, (Moldova) a şmotri, (Oltenia şi Banat) a vrevi, (învechit) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (familiar, figurat) a săpuni, a scutura.
Demonstra, verb
Sinonime:
a arăta, a dovedi, a dezvălui, a proba, a manifesta, a confirma, a indica, (figurat) a marca, a argumenta, a întări, a susţine, a explica, a expune, a etala.
Demonstrativ (demonstrativă), adjectiv
Sinonime:
clar, convingător, edificator, evident, exemplificativ, ilustrativ, ostentativ, probant; (gramatică) (învechit) arătător.
Demonstraţie, substantiv feminin
Sinonime:
defilare, manifestare, manifestație, miting, protestație; argument, argumentare, deducție, dovedire, exhibiţie, explicație, inducție, justificație, probă, silogism, teoremă; (variantă) demonstrațiune.
Documentare, substantiv feminin
Sinonime:
argumentare, probă, dovadă, documentaţie, informare, informaţie.
Dovadă, substantiv feminin
Sinonime:
probă, mărturie; adeverinţă, document, atestare, indicaţie, indiciu, pildă, semn, (livresc) testimoniu, (învechit şi regional) scrisoare, (învechit) răspuns, motiv, act.
Dovedi, verb
Sinonime:
a demonstra, a atesta, a proba; a (se) arăta, a manifesta, a vădi; a învinge, a birui, a răpune, a întrece; a prididi, a răzbi, a isprăvi, a mântui; a confirma, a argumenta, a întări, a susţine; a asasina, a bate, a încheia, a înfrânge, a omorî, a sfârşi, a suprima, a termina, a ucide.
Eventual (eventuală), adjectiv Sinonime:
posibil, probabil, cu putinţă.
Eventualitate, substantiv feminin
Sinonime:
alternativă, circumstanță, conjunctură, contingență, hazard, incertitudine, posibilitate, probabilitate.
Evidenţă, substantiv feminin
Sinonime:
autenticitate, axiomă, banalitate, certitudine, claritate, exactitudine, fapt, lapalisadă, limpezime, netitate, premisă, principiu, probă, realitate, siguranţă, tautologie, truism, veritate; inventar, înregistrare, oglindire.
Examen, substantiv neutru Sinonime:
probă, încercare, verificare, examinare, control; revizuire, trecere în revistă, cercetare; concurs.
Experienţă, substantiv feminin
Sinonime:
experiment, experimentare, verificare, constatare, cercetare, probă, încercare, practică, rutină, (învechit) ispită, ispitire.
Experiment, substantiv neutru
Sinonime:
experienţă, verificare, constatare, cercetare, probă, încercare, experimentare, (popular) cercare.
Experimenta, verb Sinonime:
a încerca, a proba, a verifica, a constata, a cerceta; a trăi (un eveniment), a suferi.
Încerca, verb Sinonime:
a proba, a verifica; a căuta, a explora, a sonda; a se strădui, a năzui, a se sili; a suferi, a îndura, a răbda.
Încercare, substantiv feminin Sinonime:
tentativă, străduinţă, silinţă, efort; verificare, probă; necaz, neajuns, dificultate, primejdie, suferinţă.
Loterie, substantiv feminin
Sinonime:
bingo, loto, loton, tombolă, tragere la sorți; (figurat) conjunctură, destin, hazard, întâmplare, noroc, probabilitate, soartă.
Manifestare, substantiv feminin Sinonime:
afirmare, dezvăluire, declarare, exprimare; reacţie, atitudine; semn, dovadă, probă, mărturie.
Mărturie, substantiv feminin Sinonime:
depoziţie, declaraţie; dovadă, probă, manifestare, atestare, confirmare, întărire, adeverire.
Mărturisi, verb Sinonime:
a declara, a da pe faţă, a afirma, a spune, a susţine, a recunoaşte, a admite, a confirma; (figurat) a adeveri, a proba, a demonstra, a evidenţia; a se destăinui, a divulga, a da în vileag; a se spovedi.
Model, substantiv neutru Sinonime:
prototip, mostră, probă, eşantion, manechin.
Mostră, substantiv feminin
Sinonime:
eşantion, exemplu, model, pildă, probă, specimen, tip.
Paradigmă, substantiv feminin Sinonime:
exemplu, model, pildă, mostră, probă.
Pasămite, adverb Sinonime:
probabil, pesemne.
Pesemne, adverb Sinonime:
probabil, posibil, pasămite.
Poate, adverb Sinonime:
probabil, posibil, eventual.
Posibil (posibilă), adjectiv
Sinonime:
acceptabil, admisibil, autorizat, convenabil, cu putinţă, eventual, fezabil, imaginabil, licit, permis, potențial, practicabil, probabil, realizabil, virtual, (învechit și regional) putincios.
Posibilitate, substantiv feminin
Sinonime:
aptitudine, cale, capacitate, eventualitate, facultate, latenţă, mijloc, mod, modalitate, ocazie, oportunitate, potențialitate, probabilitate, putere, putinţă, resursă, șansă, virtualitate.
Potenţial (potențială), adjectiv Sinonime:
virtual, eventual, latent, posibil, probabil.
Potenţialitate, substantiv feminin Sinonime:
virtualitate, latenţă, posibilitate, probabilitate, eventualitate.
Prezumtiv (prezumtivă), adjectiv
Sinonime:
bănuit, ipotetic, presupus, prevăzut, prezumat, probabil, putativ.
Probitate, substantiv feminin
Sinonime:
cinste, corectitudine, francheţe, imparțialitate, incoruptibilitate, integritate, ireproșabilitate, lealitate, moralitate, onestitate, onorabilitate, rectitudine, (învechit) probătate.
Problematic (problematică), adjectiv Sinonime:
îndoielnic, nesigur, ipotetic, probabil; dificil, de neînţeles, enigmatic.
Provocare, substantiv feminin
Sinonime:
asmuţire, aţâţare, cauzare, chemare, competiție, creare, declanșare, determinare, generare, incitare, incitație, instigare, instigație, întărâtare, pricinuire, prilejuire, probă, producere, raportare, referință, referire, sfidare, sfruntare, stârnire, tulburare, (învechit) învitare, (figurat) montare, (popular) asmuțare, (popular) zădărâre, (rar) provocație.
Putea, verb Sinonime:
a fi capabil, a avea putere, a fi în stare, a avea posibilitatea, a avea putinţa, a (-i) fi cu putinţă; a fi posibil, a fi probabil; a avea voie, a avea permisiunea, a avea dreptul, a fi permis; a se cădea, a se cuveni, a fi potrivit, a fi convenabil.
Semn, substantiv neutru Sinonime:
indicator, semnal; probă, dovadă, mărturie, indiciu; avertizor, semnalment; simbol, emblemă.
Temeinic (temeinică), adjectiv
Sinonime:
adânc, amănunțit, capital, chibzuit, concludent, considerabil, consistent, convingător, crucial, cumpănit, decisiv, deosebit, edificator, elocvent, esențial, fundamental, fundamentat, gândit, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, important, intens, îndreptățit, însemnat, întemeiat, judicios, just, justificat, legitim, logic, mare, matur, motivat, notabil, organic, pilduitor, prețios, priceput, primordial, probant, profund, puternic, radical, remarcabil, rezistent, sârguincios, serios, sigur, socotit, solid, stăruitor, structural, substanțial, tare, trainic, valoros, vital, vorbitor, (figurat) binecuvântat, (figurat) pătrunzător, (figurat) sănătos, (învechit) înduplecător, (învechit) temeielnic, (învechit) temelnic, (livresc) îndrituit.
Test, substantiv neutru Sinonime:
probă, încercare, solicitare.
Turneu, substantiv neutru
Sinonime:
călătorie, deplasare, voiaj; campionat, challenge, competiție, concurs, criterium, cupă, cursă, întâlnire, întrecere, joc, meci, partidă, probă.
Verificat (verificată), adjectiv Sinonime:
controlat, probat, revizuit; experimentat, încercat, capabil, versat.
Virtualitate, substantiv feminin
Sinonime:
alternativă, eventualitate, facultate, ipoteză, posibilitate, potențialitate, probabilitate.
Probozi, verb (regional)
Sinonime:
a admonesta, a certa, a dăscăli, a dojeni (pe cineva), a face de rușine, a moraliza, a mustra, a ocărî, a se îngălbeni, a se întrista, a se ofili, a se păli, a se rușina, a se trece, a se usca, a se veşteji; (variante) a împrobozi, a pobrozi, a probăzi, a pobrăzi.
Edificator (edificatoare), adjectiv
Sinonime:
clarificator, concludent, convingător, decisiv, edifiant, elocvent, exemplar, explicativ, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, lămuritor, pilduitor, probant, puternic, serios, solid, tare, temeinic, vorbitor, (învechit) înduplecător.
Adeverire, substantiv
Sinonime:
arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, întărire, legalizare, probare, probă, verificare, (livresc) coroborare.
Adeverit, adjectiv
Sinonime:
adevărat, confirmat, demonstrat, dovedit, probat, verificat.
Admonesta, verb
Sinonime:
a admonia, a certa, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra, a reprimanda, (Bucovina) a puțui, (familiar, figurat) a săpuni, (familiar, figurat) a scutura, (învechit și regional) a înfrunta, (învechit și regional) a oropsi, (învechit și regional) a stropoli, (învechit și regional) a toi, (învechit) a preobrăzi, (învechit) a prihăni, (învechit) a probăzui, (învechit) a prociti, (Moldova și Bucovina) a moronci, (Moldova) a șmotri, (Oltenia și Banat) a vrevi, (Oltenia) a docăni, (popular și familiar) a beșteli, (popular și familiar) a muștrului, (popular și familiar) a ocărî, (popular și familiar) a probozi, (popular) a sfădi, (popular) a sudui, (prin Moldova) a mogorogi, (prin Moldova) a(-i) bănui, (regional) a cârti, (regional) a tolocăni.
Analiza, verb
Sinonime:
a cerceta, a examina, a investiga, a studia, a urmări, (livresc) a considera, (învechit) a medita, a privi, a socoti, (figurat) a explora, (învechit și figurat) a scărmăna; a comenta, a explica, a interpreta, a tâlcui, (învechit) a întoarce, (figurat) a descifra.
Analiză, substantiv
Sinonime:
analizare, cercetare, examen, examinare, investigare, investigaţie, studiere, studiu, (popular) cercare, (învechit) răspicare, (figurat) explorare; examinare; (medicină) probă; (chimie) (analiză electrochimică) electroanaliză.
Atestare, substantiv
Sinonime:
adeverire, arătare, atestat, atestație, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovadă, dovedire, întărire, mărturie, probare, probă, (învechit) atestăluire, (învechit) atestăluit, (livresc) coroborare.
Cerca, verb
Sinonime:
a analiza, a căuta, a cerceta, a examina, a gusta, a informa, a (se) interesa, a iscodi, a încerca, a îndura, a măsura, a observa, a pătimi, a păţi, a pedepsi, a pândi, a privi, a proba, a răbda, a ruga, a sancţiona, a scruta, a sili, a sonda, a spiona, a (se) strădui, a studia, a suferi, a suporta, a trage, a uita, a urmări, a verifica, a vizita.
Cercare, substantiv
Sinonime:
analizare, analiză, cercetare, chin, durere, examen, examinare, experienţă, experiment, investigare, investigaţie, încercare, patimă, păs, pătimire, probare, probă, studiere, studiu, suferinţă, verificare.
Certificare, substantiv
Sinonime:
adeverință (în scris), adeverire, arătare, atestare, certificat, certificație, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, încredințare, întărire, probare, probă, scrisoare de adeverință, (livresc) coroborare.
Stand, substantiv
Sinonime:
(tehnică) banc de probă; butic, loc de prezentare, pavilion.
Confirmare, substantiv
Sinonime:
adeverire, arătare, atestare, certificare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă, (livresc) coroborare; consacrare, consfinţire, ratificare, sancţionare, sancţiune, validare, (învechit) sacrare, recunoaştere.
Confirmat, adjectiv
Sinonime:
adeverit, consacrat, consfințit, demonstrat, dovedit, întărit, probat, ratificat, sancţionat, validat, verificat. Confirmat, substantiv
Sinonime:
confirmare.
Verificare, substantiv
Sinonime:
încercare, probare, probă, (popular) cercare, (învechit) verificaţie, verificăciune; controlare, revizuire; cercetare, control, revizie, (învechit) teorie, teorisire.
Convingător, adjectiv
Sinonime:
concludent, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, pilduitor, puternic, serios, solid, tare, temeinic, (rar) probant, vorbitor, (învechit) înduplecător.
Corectură, substantiv
Sinonime:
rectificare; (tipografie) (învechit) probă.
Corobora, verb
Sinonime:
a adeveri, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine.
Coroborare, substantiv
Sinonime:
adeverire, arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă.
Credibilitate, substantiv
Sinonime:
admisibilitate, confianță, credit, fiabilitate, încredere, plauzibilitate, posibilitate, probabilitate, verosimilitate, verosimilitudine.
Predictibilitate, substantiv
Sinonime:
probabilitate, previzibilitate.
Dovedit, adjectiv
Sinonime:
adeverit, confirmat, demonstrat, probat, verificat.
Testor, substantiv
Sinonime:
tester, aparat pentru teste, controlor, eseior, examinator, experimentator, inspector, probator, verificator.
Dojenire, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenit, imputare, morală, mustrare, observație, prevenire, reproș, (familiar; figurat) săpuneală, (familiar; figurat) scuturătură, (învechit și regional) înfruntare, (învechit și regional) probozeală, (învechit) dăscălie, (învechit) dojănire, (învechit) doșenire, (învechit) împutăciune, (învechit) învățătură, (învechit) preobrăzitură, (învechit) probozire, (învechit) răpște, (învechit) remonstrare, (învechit) sfătuire, (învechit) zabrac, (Moldova) șmotru, (popular și familiar) beșteleală, (popular și familiar) muștruluială, (popular și familiar) ocară, (popular) sfădire, (prin Moldova) bănat, (regional) probază, (regional) probozenie.
Dovedire, substantiv
Sinonime:
probare, adeverire, confirmare, demonstrare.
Justificativ (justificativă), adjectiv
Sinonime:
doveditor, justificator, probator, (învechit) mărturisitor, descărcător.
Eseiaj, substantiv (franțuzism)
Sinonime:
încercare, probă.
Experimentare, substantiv
Sinonime:
experimentație, încercare, probare.
Sprint, substantiv
Sinonime:
(sport) accelerație, alergare rapidă, probă de viteză.
Stocastic, adjectiv
Sinonime:
accidental, aleatoriu, incidental, întâmplător, ocazional, sporadic, statistic, (variantă) stohastic; (locuţiune) (variabilă stocastică) variabilă probabilistică.
Contraexpertiză, substantiv
Sinonime:
control, examen, expertiză, încercare, probă, test, verificare.
Probui, verb
Sinonime:
a adeveri, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a încerca, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, a verifica.
Șalanj, substantiv
Sinonime:
campionat, competiție sportivă, concurs, criterium, cupă, cursă, emulație, întâlnire, joc, meci, partidă, probă, provocare, turneu, (variantă) challenge.
Demonstrațiune, substantiv
Sinonime:
argument, argumentare, confirmare, deducție, demonstrare, explicație, inducție, justificație, raționament, silogism, teoremă; manifestație, protestație; probă; demonstrație.
Repetiţie, substantiv
Sinonime:
ecou, frecvență, iterație, palingenezie, periodicitate, recapitulare, recidivă, reduplicație, reiterație, reîncepere, reluare, repetare, repetitivitate, ritm, (învechit) poftorire, (poligrafie) dublon, (rar) probă, (repetare a unui cutremur) replică; (repetiţie generală) avanpremieră, demonstrație, lecție, şedinţă de lucru; (figură de stil) aliterație, anadiploză, anaforă, anominație, antanaclază, asonanță, clișeu, epanadiploză, epanalepsă, epanodă, epiforă, epizeuxis, expolițiune, homeoptotă, homeoteleută, leitmotiv, perisologie, pleonasm, poliptoton, rediție, redundanță, șablon, tautologie, traducție; (variantă) repetițiune.
Carota, verb
Sinonime:
(franțuzism) a estorca, a extorca, a înșela, (geologie) a preleva, (la biliard) a juca meschin. Carotă, substantiv
Sinonime:
(botanică) morcov; (figurat) escrocherie, înșelătorie, șarlatanie, șmecherie, trișare; (geologie) eșantion, prelevare, probă; (la biliard) lovitură meschină.
Prezuma, verb
Sinonime:
a crede, a deduce, a estima, a judeca după anumite probabilități, a presupune, a socoti, a supoza.
Prezumabil, adjectiv
Sinonime:
de presupus, probabil, supozabil.
Prubuit, adjectiv
Sinonime:
încercat, probat, verificat.
Posibil, adverb
Sinonime:
cu putință, poate, probabil.
Atestație, substantiv
Sinonime:
afirmație, atestare, autentificație, brevet, certificat, diplomă, garanție, mărturisire, omologare, probă, ratificare, reconducție, validare, verificație.
Autentificație, substantiv
Sinonime:
atestație, autentificare, confirmație, garanție, legalizare, omologare, probă, ratificare, ratificație, reconducție, validare, verificație.
Mărturi, verb
Sinonime:
a adeveri, a afirma, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a declara, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a relata, a sprijini, a spune, a stabili, a susține, a zice.
Virtual, adjectiv
Sinonime:
contingent, eventual, fictiv, ireal, latent, posibil, potențial, prezumabil, probabil, realizabil, teoretic, teoric.
Improbabil, adjectiv
Sinonime:
contestabil, discutabil, dubios, incert, incontrolabil, inverificabil, îndoielnic, necontrolabil, nesigur, neverificabil, problematic, puțin probabil, rocambolesc.
Întărire, substantiv
Sinonime:
accentuare, adeverire, amplificare, arătare, atestare, călire, certificare, confirmare, consolidare, coroborare, demonstrare, demonstrație, dovedire, durificare, fortificare, intensificare, întremare, legalizare, oțelire, probare, probă, recunoaștere, solidificare, stabilizare, strângere, validare, (figurat) cimentare, (învechit) act legalizat, (învechit) statornicire.
Plauzibilitate, substantiv
Sinonime:
acceptabilitate, admisibilitate, credibilitate, posibilitate, probabilitate, veracitate, verosimilitate, verosimilitudine.
Previzibilitate, substantiv
Sinonime:
plauzibilitate, predictibilitate, probabilitate.
Event, substantiv
Sinonime:
(sport) cursă, expoziție, întrecere, probă, record, rezultat bun, spectacol sportiv; deschizătură, narină (de cetaceu).
Finală, substantiv
Sinonime:
coda, codă, finalisma, joc final, terminație, ultima probă.
