Adeveri
Adeveri, verb
Sinonime: a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.  
 
Adevericiune
Adevericiune, substantiv (învechit)
Sinonime: adevăr, (învechit) adevărăciune.  
 
Adeverinţă
Adeverinţă, substantiv feminin
Sinonime: act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris.

Adeverința, verb (învechit)
Sinonime: a (se) adeveri.  
 
Adeverire
Adeverire, substantiv
Sinonime: arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, întărire, legalizare, probare, probă, verificare, (livresc) coroborare.  
 
Adeverit
Adeverit, adjectiv
Sinonime: adevărat, confirmat, demonstrat, dovedit, probat, verificat.  
 
Adeveritor
Adeveritor, adjectiv
Sinonime: atestator, certificator, doveditor, întăritor, probator.  
 
Adeveritură
Adeveritură, substantiv (învechit)
Sinonime: adevăr, adeverire, mărturie, (învechit) adevărătură.  
 

Asigura
Asigura, verb
Sinonime: a (se) convinge, a (se) încredința, a acoperi, a amara, a arima, a cala, a consolida, a contracta o asigurare, a fixa, a fortifica, a garanta, a proteja, a-și lua toate măsurile de precauție, (învechit) a (se) asiguripsi, (învechit) a (se) pliroforisi, (învechit) a (se) siguripsi, (învechit) a adeveri, (învechit) a încrede, (învechit) a sigura.  
 
Atesta
Atesta, verb
Sinonime: a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.  
 
Buletin
Buletin, substantiv neutru
Sinonime: adeverință, atestat, act de identitate, carte de identitate, certificat, dovadă, recipisă; comunicat, anunţ, înştiinţare; anuar, revistă, periodic, anale, hebdomadar, raport (periodic); cronică, jurnal, foaie, misivă, bilet.  
 
Cauţiune
Cauţiune, substantiv feminin
Sinonime: acoperire, asigurare, aval, depozit, fidejusiune, fidejusor, gaj, garant, garanţie, ipotecă, (învechit) adeverință, (învechit) cauționământ, (învechit) platnic, (învechit) sodăș, (popular) chezaș, (popular) chezășie, (rar) cauționament, (variantă) cauție.  
 
Certificat
Certificat, substantiv neutru
Sinonime: dovadă, atestat, înscris, adeverinţă, act doveditor, document.  
 
Confirma
Confirma, verb
Sinonime: a adeveri, a atesta, a întări, a recunoaşte, a certifica, a arăta, a demonstra, a dovedi, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livresc) a corobora, (învechit şi regional) a probălui, (învechit) a încredinţa, a mărturi, a probui; a consacra, a consfinţi, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra.  
 
Dovadă
Dovadă, substantiv feminin
Sinonime: probă, mărturie; adeverinţă, document, atestare, indicaţie, indiciu, pildă, semn, (livresc) testimoniu, (învechit şi regional) scrisoare, (învechit) răspuns, motiv, act.  
 
Împlini
Împlini, verb
Sinonime: a completa, a întregi; a se dezvolta, a se îngrăşa, a se rotunji; a realiza, a se înfăptui, a îndeplini, a executa; a achita, a plăti; a se adeveri, a se confirma.  
 
Întări
Întări, verb
Sinonime: a fortifica, a baricada; a întrema, a înzdrăveni; a consolida, a fixa, a ţintui; a confirma, a adeveri, a certifica, a legaliza.  
 
Legaliza
Legaliza, verb
Sinonime: a autentifica, a adeveri, a întări, a confirma, a certifica.  
 
Mărturie
Mărturie, substantiv feminin
Sinonime: depoziţie, declaraţie; dovadă, probă, manifestare, atestare, confirmare, întărire, adeverire.  
 
Mărturisi
Mărturisi, verb
Sinonime: a declara, a da pe faţă, a afirma, a spune, a susţine, a recunoaşte, a admite, a confirma; (figurat) a adeveri, a proba, a demonstra, a evidenţia; a se destăinui, a divulga, a da în vileag; a se spovedi.  
 
Proba
Proba, verb
Sinonime: a încerca, a supune la probe, a verifica; a dovedi, a demonstra, a pune în evidenţă, a adeveri.

Probă, substantiv feminin
Sinonime: încercare, verificare; examen, bilanţ; eşantion, mostră; dovadă, mărturie.  
 
Răvaş
Răvaş, substantiv neutru
Sinonime: act, adeverinţă, bilet, bileţel, carte, cerere, chitanţă, document, dovadă, epistolă, epistolie, hârtie, izvor, înscris, mărturie, paşaport, petiţie, piesă, răboj, recipisă, scrisoare.  
 
Recipisă
Recipisă, substantiv feminin
Sinonime: adeverinţă, confirmare, dovadă, document.  
 
Veridic (veridică)
Veridic (veridică), adjectiv
Sinonime: adevărat, aievea, autentic, cert, exact, nescornit, netăgăduit, pozitiv, real, realist, sigur, sincer, veritabil, verosimil, (învechit) adeverit.  
 
Adevăr
Adevăr, substantiv
Sinonime: autenticitate, exactitate, exactitudine, justețe, real, realitate, veracitate, veridicitate, (învechit) adevărare, (învechit) adevărătate, (învechit) adevericiune, (învechit) veritate.  
 
Afirmaţie
Afirmaţie, substantiv
Sinonime: adeverire, afirmare, aserţiune, atestare, confirmare, cuvânt, declarare, declaraţie, demonstrare, demonstrație, mărturie, mărturisire, propoziţie, reafirmare, spunere, spusă, susținere, teoremă, teză, vorbă, zisă, (învechit) afirmațiune, (învechit) voroavă, (rar) parolă.  
 
Atestare
Atestare, substantiv
Sinonime: adeverire, arătare, atestat, atestație, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovadă, dovedire, întărire, mărturie, probare, probă, (învechit) atestăluire, (învechit) atestăluit, (livresc) coroborare.  
 
Certificare
Certificare, substantiv
Sinonime: adeverință (în scris), adeverire, arătare, atestare, certificat, certificație, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, încredințare, întărire, probare, probă, scrisoare de adeverință, (livresc) coroborare.  
 
Confirmare
Confirmare, substantiv
Sinonime: adeverire, arătare, atestare, certificare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă, (livresc) coroborare; consacrare, consfinţire, ratificare, sancţionare, sancţiune, validare, (învechit) sacrare, recunoaştere.  
 
Confirmat
Confirmat, adjectiv
Sinonime: adeverit, consacrat, consfințit, demonstrat, dovedit, întărit, probat, ratificat, sancţionat, validat, verificat.

Confirmat, substantiv
Sinonime: confirmare.  
 
Corobora
Corobora, verb
Sinonime: a adeveri, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine.  
 
Coroborare
Coroborare, substantiv
Sinonime: adeverire, arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă.  
 
Dovedit
Dovedit, adjectiv
Sinonime: adeverit, confirmat, demonstrat, probat, verificat.  
 
Dovedire
Dovedire, substantiv
Sinonime: probare, adeverire, confirmare, demonstrare.  
 
Sinet
Sinet, substantiv
Sinonime: act, adeverinţă, cambie, chitanţă, document, dovadă, hârtie, hrisov, izvor, înscris, mărturie, piesă, poliţă, recipisă, senet, trată, zapis.

Sineț, substantiv (regional)
Sinonime: (ihtiologie) plătică, (variantă) sâneț.  
 
Probui
Probui, verb
Sinonime: a adeveri, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a încerca, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, a verifica.  
 
Mărturi
Mărturi, verb
Sinonime: a adeveri, a afirma, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a declara, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a relata, a sprijini, a spune, a stabili, a susține, a zice.  
 
Întărire
Întărire, substantiv
Sinonime: accentuare, adeverire, amplificare, arătare, atestare, călire, certificare, confirmare, consolidare, coroborare, demonstrare, demonstrație, dovedire, durificare, fortificare, intensificare, întremare, legalizare, oțelire, probare, probă, recunoaștere, solidificare, stabilizare, strângere, validare, (figurat) cimentare, (învechit) act legalizat, (învechit) statornicire.  
 
Recepisă
Recepisă, substantiv
Sinonime: adeverință, chitanță, (învechit) warant.  
 
Rospiscă
Rospiscă, substantiv (învechit)
Sinonime: adeverință, chitanță, dovadă, mărturie, recipisă.  
 
Afirmare
Afirmare, substantiv
Sinonime: adeverire, afirmație, alegație, arătare, aserțiune, confirmare, declarare (făcută în mod ferm), exprimare, întărire, manifestare, manifestație, susținere.  
 
Confirmativ
Confirmativ, adjectiv
Sinonime: adeveritor, bazat pe probe convingătoare, concludent, întăritor.  
 
Certificator
Certificator, adjectiv
Sinonime: adeveritor, (variantă) certificător.  
 
Senet
Senet, substantiv (învechit)
Sinonime: act, adeverință, chitanță, document, hrisov, poliță, zapis, (variantă) sinet.  
 
Probat
Probat, adjectiv
Sinonime: adeverit, arătat, confirmat, demonstrat, dovedit, evidențiat, experimentat, încercat, testat, verificat, (învechit) probăit, (învechit) probăluit, (învechit) prubuit.  
 
Probălui
Probălui, verb (învechit și regional)
Sinonime: a adeveri, a arăta, a atesta, a bănui, a căuta, a certifica, a chibzui, a confirma, a crede, a demonstra, a dovedi, a experimenta, a gândi, a ghici, a imagina, a încerca, a închipui, a întări, a întrezări, a mărturisi, a presupune, a prevedea, a proba, a socoti, a sprijini, a stabili, a susține, a ști, a tatona, a verifica, a visa, (învechit și regional) a prăbălui, (învechit și regional) a prubului, (învechit) a probolui, (regional) a prăbăli, (regional) a prebălui, (regional) a probăli, (regional) a probului, (regional) a prubăli.  
 
Credințare
Credințare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: adeverire, creditare, creștinare, dare în grijă, încredințare, logodire; (învechit și regional) credințat, credințire, credințit.  
 
Încredințeală
Încredințeală, substantiv (învechit)
Sinonime: adeverire, (variantă) încredințală.  
 
Încredințare
Încredințare, substantiv
Sinonime: act, adeverire, asigurare, bizuire, certificat, certitudine, convingere, credință, dare în grijă, destăinuire, dezvăluire, divulgare, document, dovadă, garantare, hârtie, izvor, împărtășire, încredere, încredințat, înmânare, înscris, jurământ de credință, logodnă, mărturisire, piesă, predare, remitere, revelare, sentiment, siguranță, spovedire, transmitere, (învechit) adeverință, (învechit) făgăduință solemnă, (învechit) garanție, (învechit) teslimarisire, (învechit) teslimatisire, (livresc) convicțiune, (regional) logodire, (turcism învechit) teslim, (turcism învechit) teslimat.  
 
Atestațiune
Atestațiune, substantiv (învechit)
Sinonime: adeverință, atestare, atestat, atestație, certificat, dovadă.  
 
Adevărăciune
Adevărăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: adevăr, (învechit) adevericiune.  
 
Adevăra
Adevăra, verb (învechit)
Sinonime: a (se) adeveri, a confirma, a întări, a mărturisi (adevărul), a se dovedi, a se încredința, a susține.  
 
Adevărător
Adevărător, adjectiv (învechit)
Sinonime: adeveritor.  
 
Adevărătură
Adevărătură, substantiv (învechit)
Sinonime: adeverire, mărturie, (învechit) adeveritură.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar