Escroc, substantiv masculin
Sinonime: şarlatan, impostor, înşelător, pungaş, hoţ, coțcar, borfaş, potlogar, şnapan, (rar) pârlea, (popular şi familiar) pezevenchi, (învechit şi regional) mafler, pârlaci, (regional) pasmarghiol, potcaş, (Moldova, Bucovina şi Dobrogea) şalvir, (învechit) calpuzan, (învechit, în Moldova) şuler, pehlivan, pișicher, (figurat) panglicar, papugiu, scamator.  Escroca, verb
Sinonime: a înşela, a pungăşi, (Moldova) a şufări, (familiar) a coţcări, a potlogări, a şmecheri, a extorca, a sustrage, a spolia.  Escrocare, substantiv
Sinonime: înşelare, pungăşire, (familiar) potlogărire, extorcare, extorsiune, (figurat) stoarcere.  Escrocat, adjectiv
Sinonime: înşelat, pungăşit.  Escrocherie, substantiv feminin
Sinonime: înşelăciune, fraudă, pungăşie, hoţie, înşelătorie, şarlatanie, coţcărie, impostură, pungăşeală, şmecherie, (livresc) tripotaj, (rar) şarlatanerie, şarlatanism, şmecherlâc, (popular şi familiar) pezevenclâc, potlogărie, (Moldova) şolticărie, (învechit) calpuzanlâc, matrapazlărie, meșteșug, șălvirie, (învechit, în Moldova) șulerie, matrapazlâc, pehlivănie, pișicherlâc, șmechereală, (învechit, familiar) coțcă, (figurat) panglicărie, scamatorie.  

---

Bandit, substantiv masculin
Sinonime: apaș, asasin, bucanier, camorrist, canalie, criminal, delincvent, escroc, filibustier, forban, gangster, hoț, mafios, mafiot, mizerabil, nelegiuit, nemernic, om în afara legii, pirat, răufăcător, scelerat, tâlhar, terorist, ticălos, yakuza, (familiar) afurisit, (franțuzism) brigand, (învechit) fur, (învechit) războinic, (regional) furător, (regional) robalău, (Transilvania) lotru.  Coţcar, substantiv masculin
Sinonime: şarlatan, pungaş, potlogar, hoţ, hoţoman, glumeţ, hâtru, ghiduş, escroc, impostor, înşelător, şnapan.  Coțcărie, substantiv feminin
Sinonime: şarlatanie, pungăşie, hoţie, furtişag, glumă, ghidușie, escrocherie, furat, furătură, furt, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, şmecherie.  Fraudă, substantiv feminin
Sinonime: (familiar) coţcărie, (figurat) mâncătorie, (livresc) malversaţie, delapidare, escrocherie, excrocherie, hoţie, înşelăciune, înşelătorie, pungăşie, şarlatanie, şmecherie.

Frauda, verb
Sinonime: a defrauda, a delapida, a falsifica, a sustrage, a trișa, a truca.  Gangster, substantiv masculin
Sinonime: criminal, escroc, bandit, hoţ.  Impostor (impostoare), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime: şarlatan, înşelător, pungaş, escroc; (familiar) borfaş, hoţ, potlogar, coţcar.  Impostură, substantiv feminin
Sinonime: fraudă, înşelăciune, escrocherie, pungăşeală, pungăşie, înşelătorie.  Matrapazlâc, substantiv neutru
Sinonime: şarlatanie, înşelătorie, escrocherie, înşelăciune, fraudă.  Mâncătorie, substantiv feminin
Sinonime: delapidare, escrocherie, fraudă, hoție, intrigă, mașinație, uneltire; (familiar) bârfeală, calomnie, intrigă, subminare.  Panglicar, substantiv masculin
Sinonime: scamator, iluzionist; (figurat) şarlatan, escroc, pungaş, şmecher, papugiu, înşelător.  Papugiu, substantiv masculin
Sinonime: înşelător, şmecher, panglicar, şarlatan, escroc, pungaş.  Pehlivan, substantiv masculin
Sinonime: (învechit) acrobat, jongleur, saltimbanc, scamator; şarlatan, lichea, pungaş, hoţoman, înşelător, coţcar, escroc, impostor; mucalit, poznaş, glumeţ, hazliu; buclucaş, păcălici.  Pezevenghi, substantiv masculin
Sinonime: şarlatan, coţcar, pungaş, hoţ, escroc.  Potlogar, substantiv masculin
Sinonime: (învechit) cârpaci; pungaș, șarlatan, hoţ, escroc, coțcar.  Potlogărie, substantiv feminin
Sinonime: pungăşie, hoţie, escrocherie, furt, ciordeală, furtişag.  Pungaş, substantiv masculin
Sinonime: hoţ, hoţoman, şarlatan, coţcar, borfaş, escroc, tâlhar, delapidator; şmecher, descurcăreţ.  Pungăşi, verb
Sinonime: a fura, a jecmăni, a înşela, a escroca, a delapida, a frauda.  Pungăşie, substantiv feminin
Sinonime: hoţie, escrocherie, înşelătorie, furt, jecmăneală, fraudă, delapidare; învârteală, afacere, câştig ilicit.  Scamatorie, substantiv feminin
Sinonime: iluzionism, prestidigitaţie, (familiar) panglicărie, (regional) boscărie; (la figurat) escrocherie, hoție, impostură, inducere în eroare, înşelăciune, înșelătorie, mistificare, potlogărie, pungășeală, pungășie, șarlatanie, șmecherie.  Subtiliza, verb
Sinonime: a alambica, a avea mult rafinament, a chintesenția, a cizela, a face subtil, a folosi subtilități, a rafina, a sofistica, a stiliza; a cambriola, a devaliza, a escamota, a escroca, a fura, a kidnapa, a lua, a pirata, a sustrage, a şterpeli, a uzurpa.  Şantaj, substantiv neutru
Sinonime: bluff, constrângere, escrocherie, estorcare, extorcare, extorsiune, intimidare, înşelăciune, presiune, racket, supralicitare, șantajare, tragere pe sfoară, (figurat) stoarcere.  Şarlatan, substantiv masculin
Sinonime: înşelător, impostor, escroc, pungaş, hoţ, borfaş, potlogar, coţcar, om de nimic, panglicar, mistificator, şmecher.  Şmecher, substantiv masculin
Sinonime: isteţ, dezgheţat, descurcăreţ, şiret, dat naibii, pişicher, pehlivan; viclean, șarlatan, înşelător, escroc.  Şmecherie, substantiv feminin
Sinonime: şiretlic, dibăcie, vicleşug, înşelătorie, truc, stratagemă, viclenie, escrocherie, fraudă, şarlatanie.  Şnapan, substantiv masculin
Sinonime: şarlatan, pungaş, potlogar, escroc, pişicher.  Tripotaj, substantiv neutru
Sinonime: potlogărie, pungăşie, escrocherie, înşelătorie.  Calpuzan, substantiv
Sinonime: escroc, hoţ, impostor, înşelător, pungaş, şarlatan, şnapan.  Calpuzanlâc, substantiv
Sinonime: escrocherie, hoţie, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, pungăşie, şarlatanie, şmecherie.  Cotcă, substantiv
Sinonime: minge.

Coţcă, substantiv
Sinonime: escrocherie, hoţie, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, pungăşie, şarlatanie, şmecherie, zar.  Coţcări, verb
Sinonime: a escroca, a înşela, a pungăşi.  Malversaţie, substantiv
Sinonime: malversațiune, carotă, delapidare, depredațiune, deturnare, escrocherie, exacțiune, fraudă, hoţie, prevaricațiune, prevaricare, stelionat, tripotaj.  Exploataţie, substantiv
Sinonime: colonat, domeniu, exploatare, fermaj, fermă, plantație, fabricație, producție; abuz, escrocherie, exacțiune, tiranie.  Extorca, verb
Sinonime: a escroca, a fura; (figurat) a scurge, a stoarce.  Extorcare, substantiv
Sinonime: escrocare; (figurat) stoarcere.  Fraiereală, substantiv
Sinonime: escrocherie, înșelătorie, păcăleală; lenevie.  Excrocherie, substantiv
Sinonime: escrocherie.  Mafler, substantiv
Sinonime: escroc, hoţ, impostor, înşelător, om de nimic, pungaş, şarlatan, şnapan.  Bobar, substantiv
Sinonime: escroc, ghicitor (în bobi), pungaș.  Pasmarghiol, substantiv
Sinonime: escroc, hoţ, impostor, înşelător, pungaş, şarlatan, şnapan.  Pezevenchi, substantiv
Sinonime: codoş, coțcar, escroc, hoţ, impostor, înşelător, mijlocitor, proxenet, pungaș, şarlatan, șmecher, şnapan, (variantă) pezevenghi.  Pezevenclâc, substantiv
Sinonime: codoşie, codoşlâc, escrocherie, hoţie, impostură, înşelăciune, înșelătorie, proxenetism, pungăşeală, pungășie, șarlatanie, șmecherie, (articulat) practicarea prostituției; (variante) pezevenglâc, pezeventlâc.  Uzurpaţiune, substantiv
Sinonime: captație, dol, escrocherie, ilegalitate, impostură, injustiție, uzurpare.  Fripon, substantiv
Sinonime: (franțuzism) escroc, hoț, înșelător, șarlatan.  Carota, verb
Sinonime: (franțuzism) a estorca, a extorca, a înșela, (geologie) a preleva, (la biliard) a juca meschin.

Carotă, substantiv
Sinonime: (botanică) morcov; (figurat) escrocherie, înșelătorie, șarlatanie, șmecherie, trișare; (geologie) eșantion, prelevare, probă; (la biliard) lovitură meschină.  Pungăşeală, substantiv
Sinonime: ciordeală, coțcărie, escrocherie, furt, hoţomănie, mangleală.  Pungăşire, substantiv
Sinonime: escrocare.  Pungăşit, adjectiv
Sinonime: escrocat, înşelat.  Pehlivănie, substantiv
Sinonime: escrocherie, ghidușie, glumă, hoție, impostură, înșelăciune, înșelătorie, năzbâtie, năzdrăvănie, nebunie, poznă, pungășeală, pungășie, șarlatanie, șmecherie, ștrengărie.  Panglicărie, substantiv
Sinonime: coțcărie, escrocherie, hoție, iluzionism, impostură, intrigă, înșelăciune, înșelătorie, manipulație necinstită, mașinație, prestidigitație, pungășeală, pungășie, scamatorie (cu panglici), șarlatanie, șmecherie, uneltire.  Sfănţuială, substantiv (familiar)
Sinonime: corupere, dare de mită, escrocare, luare de mită, mită, mituială, mituire, stoarcere de bani (de bunuri etc.), șperț, șperțuială, (popular) sfănțuire, (popular) sfănțuit.