Învățătură, substantiv feminin Sinonime:
doctrină, principiu, ştiinţă; cunoştinţă, erudiţie, cultură; povaţă, sfat, lecţie.
Carte, substantiv feminin
Sinonime:
abecedar, aide-memoire, broșură, elzevir, enciclopedie, in-cuarto, in-cvarto, in-folio, in-octavo, manuscris, (la plural) memorii, operă, roman, scriere, silabar, tipăritură, volum; (figurat) cultură, învăţătură, ştiinţă; (învechit și popular) act, carnet, document, dovadă, imprimat, înscris, jurnal, livret, ordin, registru, scrisoare.
Ceartă, substantiv feminin
Sinonime:
altercaţie, neînţelegere, confruntare, conflict, discuţie, vorbă, zarvă, (popular) gâlceavă, sfadă; admonestare, admonestaţie, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş, (popular) beşteleală, muştruluială, ocară, (învechit şi regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) şmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învăţătură, preobrăzitură, probozire, răpşte, remonstrare, zabrac, (figurat) săpuneală, scuturătură; animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancţiune, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.
Consiliu, substantiv neutru
Sinonime:
sfat, povață, îndemn, îndrumare; consfătuire, reuniune, adunare; (consiliu de miniştri) cabinet, executiv, guvern, (învechit) minister; primărie, (învechit) vornicie; învăţătură, povaţă, povăţuire, vorbă.
Dispoziţie, substantiv feminin
Sinonime:
stare sufletească; hotărâre, ordin, indicaţie, normă, prescripţie, prevedere, (învechit şi regional) rost, (învechit) prescript, clauză, poruncă, (popular) porunceală, (învechit) aşezământ, carte, farmuta, învăţătură, mandat, orânduială, orânduire, pitac, poruncită, povelenie, povelire, pravilă, rânduială, strânsoare, şart, tertip, ucaz, (rusism învechit) pricaz, consemn, situaţie, stare; (la plural) toane, voie, (regional, la plural) duşi, poftă, tendinţă.
Erudiţie, substantiv feminin
Sinonime:
învăţătură, ştiinţă, cultură intensă, cultură vastă, (familiar) savantlâc, epistemă, gnoză, gnosticism, umanism, omnisciență, cunoaștere.
Gând, substantiv neutru
Sinonime:
calcul, chibzuinţă, concepţie, cuget, cugetare, dorinţă, fantezie, idee, intenţie, închipuire, îndemn, îndrumare, învăţătură, judecată, meditare, minte, plac, plan, povaţă, povăţuire, reflecţie, sfat, socoteală, vis, voie, voinţă, vorbă.
Îndemn, substantiv neutru
Sinonime:
chemare, imbold, impuls, îmboldire, îndrumare, învățătură, pornire (lăuntrică), povață, povățuire, sfat, stimul, stimulent, vorbă, (figurat) mișcare, (figurat) resort, (figurat) suport, (grecism învechit) parachinisis, (învechit și regional, la figurat) strămurare, (învechit) consiliu, (învechit) cuget, (învechit) dăscălie, (învechit) gând, (învechit) năstav, (învechit) porneală, (învechit) povățuială, (învechit) povățuitură, (învechit) sfătuială, (învechit) sfătuire, (învechit) socoteală, (popular) învăț, (regional) bold.
Lecție, substantiv feminin
Sinonime:
bătaie, corecţie, dojană, imputare, morală, mustrare, observaţie, pildă, povață, reproș, sfat; concluzie, conferință, curs, demonstrație, experiență, expunere, instruire, învățământ, învățătură, meditație, oră (de învățământ), prelegere, repetiție, temă; regulă de conduită; (variantă) lecțiune.
Lumina, verb Sinonime:
a străluci, a luci, a da lumină, a radia; a iradia; a apărea, a se ivi, a se înfiripa, a ieşi; a clarifica, a limpezi, a elucida; (figurat) a educa, a instrui, a cultiva, a informa; a înveseli, a bucura, a însenina, a desfăta. Lumină, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) strălucire, înseninare, claritate; (popular) lumânare, sfeşnic; (figurat) învăţătură, instruire, cultură, înţelepciune; limpezire, elucidare, clarificare.
Minte, substantiv feminin
Sinonime:
amintire, capacitate intelectuală, carte, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cultură, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, cunoștințe, deșteptăciune, discernământ, fantezie, gând, gândire, imaginaţie, instrucție, intelect, inteligenţă, iscusinţă, isteţime, închipuire, înţelepciune, judecată, măsură, memorie, moderație, perspicacitate, ponderație, pregătire, pricepere, raționament, raţiune, spirit, studii, tact, temperanță, (Banat, Transilvania și Oltenia) pamet, (familiar) doxă, (familiar) schepsis, (figurat) cap, (figurat) creier, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) gânditor, (învechit și regional) sfat, (învechit) intenție, (învechit) înțelegere, (învechit) învățătură, (învechit) mente, (învechit) parabolă, (învechit) rezon, (învechit) sămăluire, (învechit) socoată, (învechit) socoteală, (învechit) socotință, (învechit) tocmeală, (livresc) continență, (popular și familiar) glagore, (popular) duh, (popular) scumpătate, (rar) cunoștință.
Morală, substantiv feminin Sinonime:
etică; (familiar) dojană, mustrare, ceartă, observaţie; învăţătură, concluzie.
Moralitate, substantiv feminin
Sinonime:
bună purtare, bunătate, cinste, corectitudine, învăţătură, mentalitate, morală, omenie, onestitate, probitate, sens moral, virtute, (livresc) etos; apolog, pildă.
Norma, verb
Sinonime:
a aranja, a fixa, a legifera, a orândui, a reglementa, a stabili. Normă, substantiv feminin
Sinonime:
canon, cartă, cod, convenție, criteriu, cutumă, directivă, dispoziție, indicație, instrucțiune, îndrumare, învățătură, lege, model, normativ, precept, prescripție, prevedere, principiu, protocol, rânduială, recomandare, regulă, standard, tipic, (învechit și regional) rost, (învechit) mărturie, (învechit) porunceală, (învechit) poruncită, (învechit) pravilă, (învechit) prescript, (învechit) regulativ, (învechit) tocmeală, (popular) poruncă, (rar) semn.
Obişnuinţă, substantiv feminin
Sinonime:
apucătură, datină, deprindere, familiarizare, fire, obicei, tabiet, utilizare (frecventă), (Banat) ogod, (învechit și popular) nărav, (învechit și regional) nacafa, (învechit și regional) obicinuință, (învechit) învățătură, (învechit) obicină, (învechit) taifet, (popular) învăț, (popular) treabă, (prin Oltenia) săbaș.
Parabolă, substantiv feminin
Sinonime:
alegorie, apolog, fabulă, istorioară, învăţătură, metaforă, morală, pildă, simbol, tâlc, (rar) parimie, (învechit) price; curbă, traiectorie.
Parimie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
adagiu, aforism, cugetare, dicton, învăţătură, maximă, morală, parabolă, parimiar, pildă, proverb, sentinţă, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare, (variantă) paremie.
Precept, substantiv neutru Sinonime:
principiu, regulă, învăţătură, normă, lege, povaţă.
Pricopseală, substantiv feminin Sinonime:
câştig, profit, chilipir, avantaj, (familiar) pleaşcă; învăţătură, carte, ştiinţă, experienţă.
Slovă, substantiv feminin
Sinonime:
alfabet, carte, condei, cultură, cunoștințe, instrucție, învățătură, literă (chirilică), pregătire, scriere, scriitură, scris, studii, știință de carte, text, (popular și familiar) buche, (rar) scrisoare, (regional) râță, (variantă) sloavă.
Socoteală, substantiv feminin
Sinonime:
adunare, afacere, apreciere, atenție, bilanț, calcul, calculare, chestiune, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cinste, cinstire, considerație, cont, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, deliberare, estimare, estimație, evaluare, explicație, gând, ghid, grijă, idee, intenție, îndemn, îndrumare, înțelepciune, înțeles, învățătură, judecată, măsură, mesaj, minte, moderație, motiv, notă de plată, numărare, numărat, numărătoare, onoare, operație, ordine, plan, ponderație, povață, povățuire, poveste, prețuire, pricină, problemă, proiect, raționament, rânduială, reflecție, regulă, respect, rost, sarcină, semnificație, sens, situație (de venituri și cheltuieli), socotire, socotit, stimă, tact, tâlc, temperanță, trecere, vază, vorbă, (familiar) combinație, (familiar) lucru, (familiar) treabă, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) spate, (figurat) spinare, (învechit și regional) propus, (învechit și regional) sfat, (învechit și regional) socoată, (învechit și regional) socotință, (învechit și regional) soroc, (învechit și regional) șart, (învechit) aviz, (învechit) cuget, (învechit) duh, (învechit) inteligență, (învechit) madea, (învechit) opinie, (învechit) părere, (învechit) propozit, (învechit) rațiune, (învechit) sămăluire, (învechit) săvârșit, (învechit) schepsis, (învechit) seamă, (învechit) tocmeală, (învechit, în Transilvania) comput, (livresc) continență, (popular) răboj, (popular) scumpătate, (rar) calculație, (regional) ogod, (rusism învechit) predmet, (Transilvania și Maramureș) sămădaș.
Studiu, substantiv neutru Sinonime:
învăţătură; lucrare, cercetare.
Şcoală, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) învăţătură, experienţă, cunoştinţe; (figurat) curent, mişcare, influenţă.
Ştiinţă, substantiv feminin Sinonime:
cunoaştere, pregătire, instrucţie, învăţătură, erudiţie, (figurat) carte.
Cărturărie, substantiv
Sinonime:
carte, cultură, (la plural) cunoştinţe, instrucţie, învăţătură, pregătire, (la plural) studii.
Instrucţie, substantiv
Sinonime:
învăţământ, învăţătură; (termen militar) (învechit şi popular) mustră, muştruluială, (învechit) ocenie, şmotru.
Învăţământ, substantiv
Sinonime:
educație, instrucție, învățătură, (învechit) pedeapsă; concluzie, (figurat) lecție.
Cunoştinţă, substantiv
Sinonime:
pregătire, (la plural) învăţătură, (la plural) elemente, ştire; relaţie, (familiar) pilă; conştiinţă, cuget, gândire, judecată, minte, raţiune, recunoştinţă, spirit, suflet.
Dăscălie, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, îndemn, îndrumare, învăţătură, morală, mustrare, observaţie, povaţă, povăţuire, profesorat, reproş, sfat, ştiinţă, vorbă; (figurat) catedră.
Didahie, substantiv
Sinonime:
cazanie, cuvânt, învățătură, morală, omilie, predică.
Doctrină, substantiv
Sinonime:
credință, dogmă, filozofie, învăţătură, mistică, misticism, religie, sistem, teologie, teorie, teză.
Dojenire, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenit, imputare, morală, mustrare, observație, prevenire, reproș, (familiar; figurat) săpuneală, (familiar; figurat) scuturătură, (învechit și regional) înfruntare, (învechit și regional) probozeală, (învechit) dăscălie, (învechit) dojănire, (învechit) doșenire, (învechit) împutăciune, (învechit) învățătură, (învechit) preobrăzitură, (învechit) probozire, (învechit) răpște, (învechit) remonstrare, (învechit) sfătuire, (învechit) zabrac, (Moldova) șmotru, (popular și familiar) beșteleală, (popular și familiar) muștruluială, (popular și familiar) ocară, (popular) sfădire, (prin Moldova) bănat, (regional) probază, (regional) probozenie.
Educaţie, substantiv
Sinonime:
educare, formare, instruire, instrucţie, învăţământ, învăţătură, (învechit) pedeapsă; (educaţie mixtă) coeducaţie; (educaţie fizică) gimnastică, sport.
Sapienţă, substantiv
Sinonime:
înţelepciune, învăţătură, ştiinţă.
Pricopsire, substantiv
Sinonime:
carte, cultură, cunoştinţe, dezvoltare, evoluţie, instrucţie, îmbogăţire, înaintare, învăţătură, mers-înainte, pregătire, progres, propăşire, (variantă) procopsire.
Ciracladiseală, substantiv (învechit)
Sinonime:
învățătură, instruire.
Apolog, substantiv
Sinonime:
alegorie, anecdotă, fabliau, fabulă, ficțiune, istorioară, învățătură, legendă, maximă, mit, moralitate, parabolă, povestire, saga, sentință.
Povăţuială, substantiv
Sinonime:
(învechit) îndemn, îndrumare, învățătură, povață, povățuire, sfat, vorbă.
Povăţuitură, substantiv
Sinonime:
îndemn, îndrumare, învățătură, povață, povățuire, sfat, vorbă.
Sfătuială, substantiv
Sinonime:
îndemn, îndrumare, învăţătură, povaţă, povăţuire, sfat, sfătuire, vorbă.
Sfătuire, substantiv
Sinonime:
îndemn, îndrumare, învăţătură, povaţă, povăţuire, sfat, sfătuială, vorbă.
Matimă, substantiv
Sinonime:
disciplină, învățătură, lecție, materie, morală, obiect (de studiu), pildă, temă.
Lokayata, substantiv
Sinonime:
(școală filozofică indiană) carvaka, (ad-litteram) învățătură populară.
Pildui, verb
Sinonime:
a exemplifica, a ilustra, a imita, a lua pildă, a pedepsi, a trage învățătură.
Porunceală, substantiv
Sinonime:
(popular) dispoziție, hotărâre, învățătură, normă, ordin, poruncă, precept, principiu, regulă, (variantă) poronceală.
Poruncită, substantiv
Sinonime:
dispoziție, hotărâre, învățătură, normă, ordin, poruncă, precept, principiu, regulă.
Râţă (râțe), substantiv
Sinonime:
(învechit) buche, literă, slovă; (ironic) învățătură.
Poucenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
cazanie, cuvânt, document, învățătură, omilie, predică, (variantă) paucenie, (variantă) păucenie.
Școlărie, substantiv
Sinonime:
învățătură, studiu, școlaritate, (învechit și regional) școlerie.
Price, substantiv (învechit)
Sinonime:
acțiune, animozitate, cauză, ceartă, conflict, considerent, contradicție, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, dușmănie, gâlceavă, învățătură, învrăjbire, judecată, litigiu, mobil, motiv, necaz, neînțelegere, neplăcere, ocazie, opoziție, ostilitate, parabolă, pildă, pornire, pretext, pricină, prilej, proces, rațiune, supărare, temei, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie, (învechit) pritce.
Bucherie, substantiv (ieşit din uz)
Sinonime:
buchereală, buchiseală, învățătură elementară și mașinală, regulă elementară de scriere (sau de citire), toceală.
Pregătire (pregătiri), substantiv
Sinonime:
aranjare, capacitate, carte, competență, creare, cultură, cunoștință, destoinicie, facere, făcut, formare, formație, gătire, gătit, instrucție, instruire, îndrumare, însușire de cunoștințe, învățătură, meditare, meditație, pregătit, preparare, preparat, pricepere, punere la punct, seriozitate, valoare, vrednicie, (învechit și popular) hărnicie, (învechit și popular) slovă, (învechit și regional) cărturărie, (învechit) minte, (învechit) practică, (învechit) pricopseală, (învechit) pricopsire, (învechit) știință, (învechit) volnicie, (la plural) preparative, (plural) cunoștințe, (plural) studii, (rar) preparație, (regional) scrisoare.
Păucenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
document, învățătură, predică, (învechit) poucenie. Paucenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
document, învățătură, predică, (învechit) poucenie.
Școlărit, substantiv (regional)
Sinonime:
învățătură, studiu.
Învățare, substantiv
Sinonime:
aflare, asimilare, asimilație, buchereală, cultivare, dăscălire, deprindere, familiarizare, inițiere, instruire, însușire, înțelegere, învățat, învățământ, învățătură, memorare, memorizare, nărăvire, obișnuire, studiere, studiu, (învechit) paradosie, (învechit) paradosire, (învechit) paradosit, (învechit) poruncire.
Deprinsătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
îndeletnicire, învățătură, obișnuință.
Incult, adjectiv (și substantiv)
Sinonime:
barbar, fără învățătură, filistin, ignar, ignorant, înapoiat, necioplit, necult, necultivat, neinstruit, neîngrijit, neînvățat, netrecut prin școală, prost, semidoct, simplu, (figurat) analfabet, (învechit) gros, (învechit) neabedețat, (învechit) neabețedat, (livresc) agramat.
Sloavă, substantiv
Sinonime:
alfabet, învățătură, literă (chirilică), scriere, scris, slovă, știință de carte, text, (rar) scrisoare.
