Iscusinţă, substantiv feminin Sinonime:
îndemânare, dibăcie, isteţime, abilitate, ingeniozitate, pricepere; talent, meşteșug, artă. Iscușință, substantiv
Sinonime:
iscusință.
Abilitate (abilități), substantiv feminin
Sinonime:
agilitate, ușurință, îndemânare, pricepere, destoinicie, iscusinţă, dibăcie, ingeniozitate, virtuozitate; (la plural) deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri; (termen juridic) aptitudine legală, delegație, împuternicire, mandat, procură.
Artă, substantiv feminin Sinonime:
măiestrie, meşteşug, pricepere, iscusinţă; talent, abilitate, manieră (de a face). Arță, substantiv
Sinonime:
hârță.
Destoinicie, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, aptitudine, capacitate, competență, cunoaștere temeinică, demnitate, dexteritate, dibăcie, diligență, eminență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, înțelegere, moștenire, pătrundere, pregătire, pricepere, sârguință, seriozitate, știință, talent, ușurință, valoare, vrednicie, (învechit și popular) hărnicie, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) marafet, (învechit) merit, (învechit) nimereală, (învechit) nimerire, (învechit) perilipsis, (învechit) piotimie, (învechit) practică, (învechit) precepătură, (învechit) pricepătură, (învechit) priceput, (învechit) vârtoșie, (învechit) vârtute, (învechit) volnicie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pamet, (regional) pricepuție, (variantă) (învechit) dostoinicie.
Deșteptăciune, substantiv feminin
Sinonime:
agerime, dibăcie, intelect, inteligență, iscusință, istețime, îndemânare, înzestrare, judecată, minte, pătrundere, pricepere, rațiune, spirit, (familiar) doxă, (figurat) cap, (figurat) creier, (învechit) înțelegere, (popular) duh, (regional) pamet.
Dibăcie, substantiv feminin
Sinonime:
îndemânare, inteligenţă, iscusinţă, pricepere, măiestrie; şiretenie, viclenie, rafinament.
Glagore, substantiv feminin (regional)
Sinonime:
capacitate intelectuală, deşteptăciune, inteligență, iscusinţă, istețime, înţelepciune, judecată, minte, pricepere, raţiune; (variante) glagole, glagorie.
Istețime, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, agerime, destoinicie, deșteptăciune, dexteritate, dibăcie, duh, ingeniozitate, inteligență, iscusință, isteție, îndemânare, minte, perspicacitate, pricepere, spirit, știință, talent, ușurință, viclenie, vicleșug, (figurat) ascuțime, (figurat) ascuțire, (învechit și popular) glagore, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) isteciune, (învechit) istețeală, (învechit) ișchiuzarlâc, (învechit) îndrăzneală, (învechit) marafet, (învechit) politichie, (învechit) practică, (învechit) viclenire, (învechit) viclenit, (învechit) vicleșugire, (învechit) vioiciune, (popular) hâtrie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pricepuție, (regional) schităcie.
Îndemânare, substantiv feminin Sinonime:
abilitate, dexteritate, iscusinţă, pricepere.
Măiestrie, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, aparat ingenios, artă, complot, conjurație, conspirație, creație (artistică), dar, descântec, dexteritate, dibăcie, farmec, favoare, grație, har, ingeniozitate, instrument, intrigă, inventivitate, iscusinţă, îndemânare, lucrare, magie, mașinație, meserie, meşteşug, operă, pricepere, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, truc, unealtă, uneltire, viclenie, vicleșug, virtuozitate, vrajă, vrăjitorie.
Meşteşug, substantiv neutru Sinonime:
meserie, îndeletnicire, ocupaţie, profesiune, specialitate; pricepere, îndemânare, abilitate, dibăcie, iscusinţă, ingeniozitate; artă, măiestrie; mijloc, procedeu, metodă; viclenie, vicleşug, înşelătorie, tertip, şiretlic.
Minte, substantiv feminin
Sinonime:
amintire, capacitate intelectuală, carte, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cultură, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, cunoștințe, deșteptăciune, discernământ, fantezie, gând, gândire, imaginaţie, instrucție, intelect, inteligenţă, iscusinţă, isteţime, închipuire, înţelepciune, judecată, măsură, memorie, moderație, perspicacitate, ponderație, pregătire, pricepere, raționament, raţiune, spirit, studii, tact, temperanță, (Banat, Transilvania și Oltenia) pamet, (familiar) doxă, (familiar) schepsis, (figurat) cap, (figurat) creier, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) gânditor, (învechit și regional) sfat, (învechit) intenție, (învechit) înțelegere, (învechit) învățătură, (învechit) mente, (învechit) parabolă, (învechit) rezon, (învechit) sămăluire, (învechit) socoată, (învechit) socoteală, (învechit) socotință, (învechit) tocmeală, (livresc) continență, (popular și familiar) glagore, (popular) duh, (popular) scumpătate, (rar) cunoștință.
Practica, verb
Sinonime:
a exercita, a profesa, a se ocupa (cu ceva). Practică, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, aplicare, capacitate, competență, datină, deprindere, destoinicie, dexteritate, dibăcie, exercitare, exercițiu, experiență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, obicei, practicare, pregătire, pricepere, procedură, profesare, repetare, seriozitate, știintă, talent, ușurință, valoare, vrednicie.
Pricepere, substantiv feminin Sinonime:
înțelegere, pătrundere, asimilare; pregătire, orientare, iscusinţă, îndemânare.
Talent, substantiv neutru Sinonime:
dar, har, aptitudine, dotare, capacitate, dispoziție, înzestrare, chemare, vocaţie, geniu; iscusinţă, pricepere, îndemânare, dibăcie, dexteritate, măiestrie.
Tocmeală, substantiv feminin Sinonime:
tranzacţie, tratative, târguială; învoială, acord, convenţie, pact; organizare, orânduire, constituire; chibzuială, socoteală, iscusinţă.
Ingeniozitate, substantiv
Sinonime:
abilitate, dibăcie, genialitate, inventivitate, iscusinţă, îndemânare, lucru ingenios, măiestrie, procedeu ingenios, subtilitate, virtuozitate.
Marafet, substantiv
Sinonime:
abilitate, artificiu, capcană, capriciu, chef, cursă, destoinicie, dexteritate, dibăcie, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fleac, ingeniozitate, intermediere, intrigă, iscusință, isteţie, isteţime, îndeletnicire, îndemânare, înșelătorie, lucru mărunt, maimuţăreală, maraz, maşinaţie, măiestrie, meserie, meșteșug, mijloc, moft, naz, obiect lipsit de valoare, ocupaţie, organ, podoabă (pretențioasă), poftă, prefăcătorie, pricepere, procedeu, profesiune, prosteală, sclifoseală, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, toană, truc, uneltire, ușurință, viclenie, vicleșug.
Meşterie, substantiv
Sinonime:
abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndeletnicire, îndemânare, însușire, măiestrie, meserie, meșteșug, ocupație, pricepere, profesiune, știință, talent, ușurință.
Pricepuţie, substantiv
Sinonime:
(regional) abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, pricepere, știință, talent, ușurință.
Iscusie, substantiv (învechit)
Sinonime:
dibăcie, iscusință, îndemânare, talent, (învechit) iscuseală, (învechit) iscusenie, (învechit) iscusime.
Iscuseală, substantiv (învechit)
Sinonime:
abilitate, ingeniozitate, iscusință.
Iscusire, substantiv (învechit)
Sinonime:
abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, pricepere, știință, talent, ușurință.
Meşteşugire, substantiv
Sinonime:
abilitate, aranjare, complot, conjurație, conspirație, destoinicie, dexteritate, dibăcie, dichis, dispozitiv, ingeniozitate, intrigă, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, înșelăciune, înșelătorie, mașinație, mecanism, potrivire, pregătire specială, pricepere, șiretlic, știință, talent, uneltire, ușurință, vicleșug, (învechit) meșteșug.
Nepricepere, substantiv
Sinonime:
ignoranță, incapacitate, incompetență, incultură, lipsă de competență, lipsă de destoinicie, lipsă de iscusință, lipsă de îndemânare, lipsă de judecată, lipsă de minte, necompetență, neîndemânare, nepregătire, neștiință, nevrednicie, stângăcie, (depreciativ) diletantism, (figurat) slăbiciune, (învechit) mister, (învechit) prostăticie, (învechit) prostie, (învechit) prostime, (livresc) agramatism, (livresc) inaptitudine.
Nimerire, substantiv
Sinonime:
descoperire din întâmplare, ghicire, ochire, potrivire, raționament, sosire pe neașteptate, (învechit) iscusință, (învechit) reușită, (variantă) nemerire.
Precepătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
abilitate, competență, cunoaștere temeinică, iscusință, îndemânare, pregătire.
Nimereală, substantiv
Sinonime:
întâmplare, nemerire, nimerire, potriveală, potrivire, (Banat) zgoadă, (învechit) iscusință, (popular) brodeală, (variantă) nemereală.
Iscusime, substantiv (învechit)
Sinonime:
dibăcie, inteligență, iscusință, îndemânare, pricepere, (învechit) iscuseală, (învechit) iscusenie, (învechit) iscusie.
Inscusință, substantiv
Sinonime:
iscusință.
Iscosință, substantiv
Sinonime:
iscusință.
Ișchiuzarlâc, substantiv (învechit)
Sinonime:
dibăcie, iscusință, istețime, pișicherlâc, pricepere, șiretenie, șiretlic, (învechit) ischiuzarie, (învechit) ischiuzarlie, (variantă) ischiuzarlâc, (variantă) iuschiuzarlâc.
Piotimie, substantiv (învechit)
Sinonime:
destoinicie, dibăcie, iscusință, îndemânare, pricepere.
Perilipsis, substantiv (învechit)
Sinonime:
conținut, dare de seamă, destoinicie, extras de cont, inventar, iscusință, listă de cheltuieli, prescurtare, pricepere, rezumat; (variante) perelips, perelipsis, perilips.
