Discord (discordă), adjectiv
Sinonime:
dezacordat, discordat, lipsit de armonie, neacordat, nearmonios.
Discorda, verb
Sinonime:
a fi în discordanță, a nu concorda, a nu se potrivi; a se dezacorda, a distona; a relaxa, a destinde.
Discordant (discordantă), adjectiv Sinonime:
nepotrivit, distonant, nearmonios, strident.
Discordanţă, substantiv
Sinonime:
distonanță, dezacord, lipsă de armonie, nepotrivire.
Discordare, substantiv
Sinonime:
neconcordanță, nepotrivire; (muzică) dezacordare.
Discordat, adjectiv
Sinonime:
destins, relaxat, slăbit, neîntins, neîncordat; (muzică) dezacordat, (rar) destrunat, neacordat; (figurat) indispus, posomorât.
Fricţiune, substantiv feminin
Sinonime:
frecare, frecătură, frecție, fricție, masaj; (la plural) certuri, dezacord, diferend, discordanță, disensiune, divergenţă, neînţelegere, ostilitate.
Strident (stridentă), adjectiv
Sinonime:
ascuțit, asurzitor, bătător la ochi, discordant, disonant, distonant, eclatant, intens, izbitor, lipsit de armonie, nearmonios, neplăcut, pătrunzător, prea aprins, prea viu, rar, siflant, stridulant, supărător, șocant, tare, tăios, tonant, țipător, violent, (rar) strigător.
Incompatibilitate (incompatibilități), substantiv feminin
Sinonime:
antagonism, antipatie, contradicție, contrarietate, dezacord, discordanță, distonanță, necompatibilitate, nepotrivire, opoziție.
Disonant, adjectiv
Sinonime:
care sună neplăcut, care produce disonanţă; discordant; distonant.
Destins, adjectiv
Sinonime:
calm, calmat, detensionat, discordat, domol, flasc, îndreptat, întins, lăbărțat, lărgit, lejer, liniștit, moale, molcom, netulburat, pașnic, potolit, relaxat, slab, slăbit, slobozit, tihnit, (livresc) lax. Destins, substantiv
Sinonime:
destindere, (figurat) deconectare.
Destrunat, adjectiv
Sinonime:
dezacordat, discordat.
Dezacorda, verb
Sinonime:
a face să se dezacordeze, a (se) discorda, a-și pierde acordul, a (se) desincroniza; a fi în dezacord, a distona.
Dezacordare, substantiv
Sinonime:
discordare, desincronizare.
Dezacordat, adjectiv
Sinonime:
care nu mai este acordat, discordat, (rar) destrunat.
Disproporţionat, adjectiv
Sinonime:
dezechilibrat, diform, discordant, disparat, disproporțional, exagerat, inegal, lipsit de proporție, nepotrivit, supradimensionat, (învechit) desproporționat.
Distonant, adjectiv
Sinonime:
strident, fals, nepotrivit, nearmonios, discordant, disonant.
Distonanță, substantiv
Sinonime:
dezacord, discordanță, discrepanță, disonanță, distonare, intonație falsă, neconcordanță, nepotrivire, stridență.
Nearmonios, adjectiv
Sinonime:
discordant, disonant, distonant, fals, strident.
Neconcordanţă, substantiv
Sinonime:
antagonism, contradicție, decalaj, dezacord, discordanță, discrepanță, disonanță, disproporţie, diston, nepotrivire, stridență.
Șarivari, substantiv (învechit)
Sinonime:
muzică discordantă, tapaj, tumult, vacarm, zgomot asurzitor.
Incompatibil, adjectiv
Sinonime:
contradictoriu, discordant, inconciliabil, necompatibil.
Disimilitudine, substantiv
Sinonime:
contrast, deosebire, diferență, discordanță, disparitate, heterogenitate, lipsă de asemănare, neasemănare.
Incoincidență, substantiv
Sinonime:
decalaj, discordanță, necoincidență, neconcordanță, nepotrivire.
Antinomic, adjectiv
Sinonime:
antitetic, antonim, contradictoriu, contrar, discordant, divergent, incompatibil, inconciliabil, opus.
Discord (discordă), adjectiv
Sinonime:
dezacordat, discordat, lipsit de armonie, neacordat, nearmonios.
Dizarmonie, substantiv
Sinonime:
discordanță, disonanță, lipsă de armonie, (învechit) desunanță, (învechit) disunanță.
Dezarmonie, substantiv
Sinonime:
cacofonie, dezacord, disarmonie, discordanță, discordie, discrepanță, disharmonie, distonanță, dizarmonie, lipsă de armonie.
Neacordat, adjectiv
Sinonime:
dezacordat, discordat, neatribuit.
Disarmonic, adjectiv
Sinonime:
discordant, distonant, dizarmonic, fals, lipsit de armonie, neplăcut.
Dezarmonia, verb
Sinonime:
a discorda, a distona, a produce discordie.
Distona, verb
Sinonime:
a dezacorda, a discorda, a fi în dezacord, a fi în distonanță, a fi neconcordant, a nu se potrivi, a suna fals, (învechit) a destona.
Descordare, substantiv (învechit)
Sinonime:
discordare.
Descorda, verb (învechit)
Sinonime:
a discorda.
Dizarmonic, adjectiv
Sinonime:
cu rezonanță proastă, dezarmonic, dezarmonios, disarmonic, distonant, fals, lipsit de armonie, lipsit de rezonanță, (figurat) discordant, (figurat) neplăcut.
Decalare, substantiv
Sinonime:
decalaj, decalat, defazare, dezacord, diferență, discordanță, disonanță, disparitate, ecart, nepotrivire, rămânere în urmă, retard.
Antagonistic, adjectiv
Sinonime:
advers, antagonic, antagonist, combativ, contradictoriu, contrar, discordant, divergent, opus, rival.
Necompatibilitate, substantiv
Sinonime:
dezacord, discordanță, distonanță, incompatibilitate, nepotrivire.
Stridență, substantiv
Sinonime:
acuitate, dezacord, discordanță, discrepanță, disonanță, distonanță, neconcordanță, nepotrivire, stridulație, sunet strident, (figurat) violență.
Inarmonios, adjectiv
Sinonime:
cacofonic, dezagreabil, discordant, disonant, inarmonic, nearmonios.
Inarmonic, adjectiv
Sinonime:
cacofonic, discordant, disonant, dizgrațios, inarmonios, nearmonios.
Inarmonie, substantiv
Sinonime:
dezacord, disarmonie, discordanță, dizarmonie, nepotrivire.
Discrepant, adjectiv
Sinonime:
contrastant, discordant, nepotrivit.
