Consfătuire, substantiv
Sinonime:
ședință de lucru, (învechit şi popular) sfat.
Conciliabul, substantiv neutru Sinonime:
consfătuire, consiliu, sfat; complot, urzire, uneltire.
Conferinţă, substantiv feminin Sinonime:
cuvântare, expunere orală; reuniune, consfătuire, convorbire, întrunire, congres.
Consiliu, substantiv neutru
Sinonime:
sfat, povață, îndemn, îndrumare; consfătuire, reuniune, adunare; (consiliu de miniştri) cabinet, executiv, guvern, (învechit) minister; primărie, (învechit) vornicie; învăţătură, povaţă, povăţuire, vorbă.
Discuţie, substantiv feminin
Sinonime:
conciliabul, convorbire, dezbatere, conversaţie, consfătuire, dialog; controversă, dispută, altercaţie, ceartă, dezacord, diferend, neînţelegere, disensiune, schimb; deliberaţie, deliberare; (la plural) palavre; (livresc) colocviu, (popular) sfat, vorbă, (Banat) turvin, (învechit) voroavă, (învechit, în Transilvania) beseadă, (turcism învechit) musaferea, (familiar) parolă, şuetă.
Sfat, substantiv neutru Sinonime:
povaţă, îndemn, îndrumare; consfătuire, consiliu, conversaţie, taifas.
Sobor, substantiv neutru Sinonime:
adunare, întrunire, consfătuire, sfat, clacă; sinod, conciliu.
Şedinţă, substantiv feminin Sinonime:
întrunire, adunare, consfătuire, reuniune.
Deliberare, substantiv
Sinonime:
consfătuire, chibzuire; dezbatere, deliberație.
Conferență, substantiv
Sinonime:
conferință, consfătuire, convorbire.
Bienală, substantiv
Sinonime:
consfătuire, expoziție, festival, întrunire, târg (care are loc o dată la doi ani).
Conciliabil, substantiv
Sinonime:
adunare, conciliabul, consfătuire (secretă), întrunire (conspirativă). Conciliabil, adjectiv
Sinonime:
acceptabil, acordabil, arbitrabil, compatibil, tratabil.
Meșferet, substantiv (regional)
Sinonime:
consfătuire, sfat.
Consultat, adjectiv
Sinonime:
consfătuit, examinat, verificat. Consultat, substantiv
Sinonime:
consfătuire, consultare.
Consult, substantiv
Sinonime:
consfătuire, consultație, examinare, vizită medicală. Consult, adjectiv
Sinonime:
(latinism regional) indicat, oportun, potrivit, recomandabil.
Întrebare, substantiv
Sinonime:
cercetare, chestionare, chestiune, consultare, dubiu, enigmă, examinare, incertitudine, informare, interogare, interogatoriu, interogație, interpelare, îndoială, întrebat, nedumerire, problemă, (învechit și popular) întrebăciune, (învechit și popular) întrebătură, (învechit) consfătuire, (învechit) dare de seamă, (învechit) discuție, (învechit) explicație, (învechit) interogațiune, (învechit) judecată, (învechit) permisiune, (învechit) prigoană, (învechit) răfuială, (regional) întrăbare.
