Cert, adverb
Sinonime: desigur, adevărat.  Cert (certă), adjectiv
Sinonime: neîndoielnic, sigur, neîndoios, nedesminţit, precis; concret, palpabil, real.  Certa, verb
Sinonime: a face observaţie, a lua la rost, a atrage atenţia, a se învrăjbi, a se supăra, a rupe relaţiile, (popular) a se bălăbăni, a se gâlcevi, a se sfădi, (învechit şi regional) a se pricinui, (regional) a se cârti, a (se) pricini, (Moldova) a se cârcoti, (prin Oltenia) a se rohoti, (învechit) a se pârî, a se prici, a se prigoni, (figurat) a se strica; a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra, (livresc) a apostrofa, (popular) a beşteli, a muştrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit şi regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cârti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Oltenia) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova şi Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puţui, (Moldova) a şmotri, (Oltenia şi Banat) a vrevi, (învechit) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (figurat) a săpuni, a scutura; a bate, a condamna, a instrui, a învăţa, a osândi, a pedepsi.  Certamente, adverb
Sinonime: cu siguranță, fatalmente, (învechit) siguralmente.  Certare, substantiv
Sinonime: dojenire, mustrare, (livresc) apostrofare, (popular) sfădire, ceartă; condamnare, osândă, osândire, pedeapsă, pedepsire.  Certăreaţă, substantiv
Sinonime: scandalagioaică, (învechit şi popular) zavragioaică.  Certăreţ (certăreaţă), adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime: arţăgos, agresiv, gâlcevitor, gură-mare, scandalagiu, (rar) vociferant, (învechit şi popular) zavragiu, (popular) ţâfnos, zurbagiu, (popular) pricinaş, rânzos, (învechit şi regional) sfadnic, sfădalnic, sfădicios, (regional) arţăgaş, gâlcevos, potcaş, scandalos, sfădăios, sfădăreţ, sfădăuş, (Moldova şi Bucovina) cârciogar, (Transilvania) porav, (prin Oltenia) pricinelnic, (prin Oltenia şi Banat) pricinos, (învechit) pricelnic, pricios, pricitor, sfădaci, sfăditor, (figurat) clonţos, colţos, ţăndăros.  Certat, adjectiv
Sinonime: învrăjbit, supărat; condamnat, osândit, pedepsit.  Certător, substantiv (învechit)
Sinonime: certăreț, gâlcevitor, sfatnic.  Certătură, substantiv
Sinonime: certat.  Certi, verb
Sinonime: a inela, a secui.  Certifica, verb
Sinonime: a dovedi, a atesta, a confirma, a întări, a demonstra.  Certificare, substantiv
Sinonime: adeverință (în scris), adeverire, arătare, atestare, certificat, certificație, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, încredințare, întărire, probare, probă, scrisoare de adeverință, (livresc) coroborare.  Certificat, substantiv neutru
Sinonime: dovadă, atestat, înscris, adeverinţă, act doveditor, document.  Certificaţie, substantiv
Sinonime: certificat.  Certificator, adjectiv
Sinonime: adeveritor, (variantă) certificător.  Certitudine, substantiv feminin
Sinonime: siguranţă, convingere, credinţă.  

---

Act, substantiv neutru
Sinonime: document, atestat, zapis, hrisov, uric, faptă, acţiune, realizare, buletin, certificat, constatare, contract, convenție, proces-verbal, testament, protocol, tratat.  Adeveri, verb
Sinonime: a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.  Adeverinţă, substantiv feminin
Sinonime: act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris.

Adeverința, verb (învechit)
Sinonime: a (se) adeveri.  Arțăgos (arțăgoasă), adjectiv
Sinonime: certăreţ, gâlcevitor, bătăios, recalcitrant, irascibil, supărăcios, scandalagiu.  Atesta, verb
Sinonime: a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.  Autentic (autentică), adjectiv
Sinonime: real, veridic, verosimil, indiscutabil, indubitabil, netăgăduit, nefalsificat, adevărat, neîndoios, cert, sigur; original.  Beșteli, verb (familiar)
Sinonime: a admonesta, a certa, a dojeni, a mustra, a ocărî, a critica, a face observaţie, a ruşina, a înjosi, a umili.  Bodogăni, verb
Sinonime: a mormăi, a murmura, a muştrului, a bombăni, a bolborosi, a blodogori, a boscorodi, a dondăni, a gângăvi, a îndruga, (rar) a bogonisi; a cârti, a protesta, a reproşa, a mustra, a certa, a critica; a cicăli, a dăscăli, a bate la cap.  Bombăni, verb
Sinonime: a mormăi, a bodogăni, a boscorodi, a dondăni, a bolborosi, a bogonisi, a murmura; a cârti, a protesta, a mustra, a reproşa, a bate la cap, a certa, a critica.  Boscorodi, verb
Sinonime: a bolborosi, a murmura, a bombăni, a mormăi, a bodogăni, a dondăni, a îndruga; a mustra, a reproşa, a cicăli, a bate la cap, a certa, a critica.  Brevet, substantiv neutru
Sinonime: certificat, diplomă, garanție, licenţă, patentă, titlu.  Buclucaș (buclucașă), adjectiv
Sinonime: cârcotaş, certăreţ, cârtitor, dificil, incomod, gâlcevitor, arţăgos, scandalagiu.  Buletin, substantiv neutru
Sinonime: adeverință, atestat, act de identitate, carte de identitate, certificat, dovadă, recipisă; comunicat, anunţ, înştiinţare; anuar, revistă, periodic, anale, hebdomadar, raport (periodic); cronică, jurnal, foaie, misivă, bilet.  Ceartă, substantiv feminin
Sinonime: altercaţie, neînţelegere, confruntare, conflict, discuţie, vorbă, zarvă, (popular) gâlceavă, sfadă; admonestare, admonestaţie, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş, (popular) beşteleală, muştruluială, ocară, (învechit şi regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) şmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învăţătură, preobrăzitură, probozire, răpşte, remonstrare, zabrac, (figurat) săpuneală, scuturătură; animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancţiune, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.  Ciorovăi, verb
Sinonime: a se certa, a se ciondăni, a se gâlcevi, a se încontra.  Ciuguli, verb
Sinonime: a (se) certa, a ascuți prost (un obiect), a ciupi, a culege de ici și de acolo, a lăsa urme, a legumi, a mânca puţin, a se drăgosti, a se giugiuli, a se mângâia, a spicui, (popular) a piguli, (regional; figurat) a (se) săruta, (variantă) a ciogoli, (variantă) a ciumeli, (variantă) a ciumuli.  Cârcotaş (cârcotaşă), adjectiv
Sinonime: certăreţ, cârtitor, nemulţumit, dificil, incomod; intrigant, bârfitor, colportor.  Cârcoti, verb
Sinonime: a se certa, a se gâlcevi, a se sfădi; a comenta.  Cârâi, verb
Sinonime: (figurat) a cicăli, a bate capul, a plictisi; (reflexiv) a se certa, a se gâlcevi, a se sfădi, a se cârcoti.  Cârti, verb
Sinonime: a protesta, a obiecta, a se plânge, (figurat) a murmura, a admonesta, a certa, a ciopârţi, a critica, a crâcni, a dăscăli, a dojeni, a învrăjbi, a moraliza, a mustra, a plânge, a protesta, a sfârteca, a sfâşia, a supăra.  Confirma, verb
Sinonime: a adeveri, a atesta, a întări, a recunoaşte, a certifica, a arăta, a demonstra, a dovedi, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livresc) a corobora, (învechit şi regional) a probălui, (învechit) a încredinţa, a mărturi, a probui; a consacra, a consfinţi, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra.  Credinţă, substantiv feminin
Sinonime: convingere, certitudine, siguranţă; fidelitate, statornicie, sinceritate, devotament; speranţă, încredere, nădejde; religie, cult, confesiune, doctrină, dogmă, superstiție, teză, tradiție; credo, crez, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie, (livresc) devoţiune, (învechit) blagocestie, blagocestivie, hristoitie, râvnă, râvnire, smerire, părere; asigurare, chezăşie, concesiune, credit, datorie, garanţie, logodnă.  Dăscăli, verb
Sinonime: a învăţa, a povăţui, a sfătui, a îndruma; a dojeni, a mustra, a cicăli, a admonesta, a certa, a moraliza, (popular) a beşteli, a muştrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit şi regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cârti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Oltenia) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova şi Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puţui, (Moldova) a şmotri, (Oltenia şi Banat) a vrevi, (învechit) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (familiar, figurat) a săpuni, a scutura.  Descânta, verb
Sinonime: a face farmece, a fermeca, a fi descântător, a înșira formule magice, a vrăji; a ademeni, a bate la cap, a batjocori, a certa, a deranja cu discursuri, a mustra, a ocărî, a plictisi, a seduce cu vorbe, a trata cu vorbe de ocară.  Desigur, adverb
Sinonime: sigur, negreşit, neîndoios, bineînţeles, fără îndoială, absolut, cert, fireşte, garantat, indiscutabil, natural, neîndoielnic, normal, precis; da.  Diplomă, substantiv feminin
Sinonime: act, atestat, brevet, bacalaureat, cartă, certificat, doctorat, licență, premiu, recompensă; zapis, document, uric, hrisov, parșemin, (familiar şi depreciativ) patalama.  Direse, substantiv neutru la plural
Sinonime: acte, certificate, documente.  Disputa, verb
Sinonime: a rivaliza, a se lupta pentru; a se desfăşura, a se juca; a contesta, a se certa, a purta o dispută, a discuta, a conversa, a vorbi în contradictoriu.

Dispută, substantiv feminin
Sinonime: dezbatere, controversă, ceartă, disensiune, neînţelegere, discuție aprinsă, diferend; meci, competiție, întrecere.  Dojeni, verb
Sinonime: a mustra, a certa, a face observaţie.  Evidenţă, substantiv feminin
Sinonime: autenticitate, axiomă, banalitate, certitudine, claritate, exactitudine, fapt, lapalisadă, limpezime, netitate, premisă, principiu, probă, realitate, siguranţă, tautologie, truism, veritate; inventar, înregistrare, oglindire.  Fatalmente, adverb
Sinonime: certamente, de neînlăturat, fatal, forțamente, ineluctabil, inevitabil, în mod fatal, (rar) necesarmente.  Ferm (fermă), adjectiv
Sinonime: hotărât, intransigent, decis, neşovăitor, neclintit, tare, categoric; neîndoios, indiscutabil, cert, sigur, răspicat, neabătut, neşovăielnic; fix, stabil.  Forfeca, verb
Sinonime: a tăia, a mărunţi; a cerceta în amănunt, a analiza; a critica, a mustra, a certa.  Fricţiune, substantiv feminin
Sinonime: frecare, frecătură, frecție, fricție, masaj; (la plural) certuri, dezacord, diferend, discordanță, disensiune, divergenţă, neînţelegere, ostilitate.  Gălăgios (gălăgioasă), adjectiv
Sinonime: zgomotos, guraliv; (figurat) certăreţ, scandalagiu.  Gâlcevi, verb
Sinonime: a se certa, a se ciorovăi, a se sfădi, a face gură.  Incontestabil (incontestabilă), adjectiv
Sinonime: sigur, de netăgăduit, evident, cert, neîndoielnic, indiscutabil.  Indiscutabil (indiscutabilă), adjectiv
Sinonime: sigur, incontestabil, neîndoielnic, cert, netăgăduit, hotărât, precis.  Indubitabil (indubitabilă), adjectiv
Sinonime: categoric, cert, evident, flagrant, formal, frapant, hotărât, inatacabil, incontestabil, indenegabil, indeniabil, indiscutabil, ineluctabil, inevitabil, infailibil, irecuzabil, irefragabil, irefutabil, manifest, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, patent, sigur, vădit.  Întări, verb
Sinonime: a fortifica, a baricada; a întrema, a înzdrăveni; a consolida, a fixa, a ţintui; a confirma, a adeveri, a certifica, a legaliza.  Legaliza, verb
Sinonime: a autentifica, a adeveri, a întări, a confirma, a certifica.  Mahalagioaică, substantiv feminin
Sinonime: bădărancă, bârfitoare, certăreață, clevetitoare, intrigantă, mahalagiță, mitocancă, țață.  Mustra, verb
Sinonime: a dojeni, a muştrului, a reproşa, a certa, a ocărî.  Muştrului, verb
Sinonime: a admonesta, a atinge, a bate, a certa, a dăscăli, a dojeni, a instrui, a învăța, a lovi, a moraliza, a mustra, a ocărî, a struni.  Năbădăios (năbădăioasă), adjectiv
Sinonime: supărăcios, iritabil, irascibil, ţâfnos, capricios, arţăgos, certăreţ; repezit, iute, violent; nărăvaş, rău, nestăpânit.  Neapărat, adverb
Sinonime: absolut, cert, continuu, cu orice preţ, cu siguranţă, desigur, fără doar şi poate, fără îndoială, indispensabil, indubitabil, încontinuu, întruna, mereu, morţiş, necontenit, necurmat, negreşit, neîncetat, neîndoielnic, neîndoios, neîntrerupt, neobosit, neostenit, permanent, pururi, sigur, veşnic.

Neapărat, adjectiv
Sinonime: absolut, categoric, cert, fatal, indispensabil, inevitabil, necesar, obligatoriu, precis, sigur.  Necontestat (necontestată), adjectiv
Sinonime: categoric, cert, evident, hotărât, neîndoielnic, neîndoios, recunoscut, sigur.  Negreşit, adverb
Sinonime: fireşte, neîndoios, neîndoielnic, indubitabil, fără îndoială, fără doar şi poate, desigur, sigur, cu siguranţă, cert, neapărat.  Neîndoios (neîndoioasă), adjectiv
Sinonime: sigur, cert, hotărât, neîndoielnic, netăgăduit, indubitabil.  Netăgăduit (netăgăduită), adjectiv
Sinonime: neîndoios, neîndoielnic, indiscutabil, incontestabil, sigur, adevărat, real, cert, hotărât.