Evident, adverb
Sinonime:
fără îndoială, desigur, clar, limpede, (regional, învechit) acurat.
Evident (evidentă), adjectiv
Sinonime:
clar, vădit, neîndoielnic, lămurit, limpede, învederat, vizibil, accentuat, marcat, pronunţat, reliefat, apreciabil, categoric, considerabil, important, însemnat, mare, sensibil, simţitor, (livresc) manifest, indiscutabil, notoriu, patent, (figurat) patentat.
Evidenţă, substantiv feminin
Sinonime:
autenticitate, axiomă, banalitate, certitudine, claritate, exactitudine, fapt, lapalisadă, limpezime, netitate, premisă, principiu, probă, realitate, siguranţă, tautologie, truism, veritate; inventar, înregistrare, oglindire.
Evidenţia, verb
Sinonime:
a se distinge, a se remarca, a se deosebi, a se accentua, a se releva, a se profila, a se contura, a se afirma, a reieşi, a se reliefa.
Evidențiare, substantiv (învechit)
Sinonime:
evidențiere, punere în evidență.
Evidenţiat, adjectiv
Sinonime:
accentuat, pronunţat.
Evidenţiere, substantiv
Sinonime:
conturare, profilare, accentuare.
Accentua, verb Sinonime:
a mări, a exagera, a puncta, a sublinia, a întări, a apăsa, a reliefa, a scoate în evidență, a (se) intensifica, a (se) întări.
Apriat (apriată), adjectiv (regional) Sinonime:
limpede, clar, lămurit, precis, net, evident, distinct.
Atesta, verb Sinonime:
a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.
Cartotecă, substantiv feminin Sinonime:
fişier, evidenţă.
Chiar, adverb Sinonime:
tocmai, întocmai, exact; până şi, încă; în plus; în realitate, de fapt, într-adevăr, cu adevărat. Chiar, adjectiv
Sinonime:
clar, cristalin, curat, desluşit, distinct, evident, lămurit, limpede, precis, pur, transparent.
Clar (clară), adjectiv Sinonime:
desluşit, limpede, evident; pur, transparent; luminos, strălucitor; distinct, precis, lămurit, invederat.
Contura, verb
Sinonime:
a (se) profila, a se preciza, a se concretiza, a evidenţia, a mula, a reliefa, a schiţa, a zugrăvi; a descrie, a trasa, (figurat) a scrie; a configura.
Curat (curată), adjectiv
Sinonime:
îngrijit, curăţat; (figurat) integru, cinstit, pur, nevinovat, candid; (figurat) senin, clar, transparent, limpede; neamestecat, în stare pură, nepătat, (regional) neîntinat, (Transilvania) tistaş, spălat, nativ, veritabil, natural, adevărat, bun, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, purificat, salubru, sănătos, tare, cast, corect, distinct, evident, feciorelnic, fecioresc, firesc, ideal, incoruptibil, inocent, leal, necoruptibil, neprihănit, net, normal, obişnuit, onest, platonic, precis, pudic,
spovedit, virgin, virginal, desluşit, lămurit.
Demonstrativ (demonstrativă), adjectiv
Sinonime:
clar, convingător, edificator, evident, exemplificativ, ilustrativ, ostentativ, probant; (gramatică) (învechit) arătător.
Deosebi, verb
Sinonime:
a recunoaşte, a distinge, a identifica, (învechit, regional) a deschilini; a (se) remarca, a se evidenţia, a excela, a desluşi, a diferenţia, a discerne, a discrimina, (învechit şi popular) a osebi, (figurat) a cerne, a diferi; a despărţi, a izola, a separa.
Deosebi, adverb
Sinonime:
aparte, deosebit, separat.
Desena, verb
Sinonime:
a creiona, a grava, a picta, a reprezenta, a reproduce, a trasa; (reflexiv) a apărea, a ieşi în evidenţă, a accentua; a se profila, a se contura; (figurat, rar) a schiţa, a contura, a închipui.
Desluşit, adverb Sinonime:
clar, evident, lămurit, limpede, deschis, răspicat, explicit.
Distinct (distinctă), adjectiv
Sinonime:
deosebit, diferit, osebit; clar, evident, lămurit, desluşit; aparte, separat, caracteristic.
Distinge, verb
Sinonime:
a deosebi, a desluşi, a observa, a se remarca, a se evidenţia, a percepe, (rar) a pricepe, a se profila.
Excela, verb
Sinonime:
a atinge perfecțiunea, a bria, a fi neîntrecut, a predomina, a se afirma, a se autodepăși, a se deosebi, a se distinge, a se evidenţia, a se ilustra, a se impune, a se remarca, (învechit) a escela.
Explicit (explicită), adjectiv Sinonime:
limpede, desluşit, clar, evident, vădit, răspicat, (popular) apriat.
Expres (expresă), adjectiv Sinonime:
clar, lămurit, limpede, vădit, evident; (adverb) special, anume, într-adins, înadins.
Flagrant (flagrantă), adjectiv
Sinonime:
clar, evident, indiscutabil, izbitor, vădit.
Incontestabil (incontestabilă), adjectiv Sinonime:
sigur, de netăgăduit, evident, cert, neîndoielnic, indiscutabil.
Indubitabil (indubitabilă), adjectiv
Sinonime:
categoric, cert, evident, flagrant, formal, frapant, hotărât, inatacabil, incontestabil, indenegabil, indeniabil, indiscutabil, ineluctabil, inevitabil, infailibil, irecuzabil, irefragabil, irefutabil, manifest, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, patent, sigur, vădit.
Insista, verb
Sinonime:
a accentua, a apăsa, a evidenţia, a persevera, a persista, a reliefa, a scoate în evidență, a scoate în relief, a se obstina, a se ruga insistent pentru ceva, a stărui, a sublinia, (figurat) a pistona, (prin Moldova) a bărăni.
Învederat (învederată), adjectiv
Sinonime:
vizibil, evident, limpede, notoriu, clar, patent.
Învedera, verb Sinonime:
a arăta, a demonstra, a revela, a evidenţia.
Limpede, adjectiv Sinonime:
clar, senin, transparent, pur; lămurit, desluşit, neîndoios, sigur, evident.
Luminos (luminoasă), adjectiv
Sinonime:
strălucitor, senin, clar, limpede, evident, strălucit, orbitor, flamboaiant, fulgurant, exploziv, fulminant, radiant, radios, strigător, răsunător, rezonant.
Manifest (manifestă), adjectiv Sinonime:
vădit, evident, clar, învederat, exprimat; declarat, proclamat.
Marca, verb Sinonime:
a însemna, a nota, a înregistra, a înscrie, a menţiona; a delimita, a contura, a limita, a mărgini, a jalona; (figurat) a indica, a dovedi, a sublinia, a scoate în evidenţă, a releva, a arăta, a accentua. Marcă, substantiv feminin Sinonime:
semn, însemnare, notă, menţiune; inscripţie, urmă, pecete, amprentă, indiciu, dovadă; simbol, tip, model.
Mărturisi, verb Sinonime:
a declara, a da pe faţă, a afirma, a spune, a susţine, a recunoaşte, a admite, a confirma; (figurat) a adeveri, a proba, a demonstra, a evidenţia; a se destăinui, a divulga, a da în vileag; a se spovedi.
Menţiona, verb Sinonime:
a arăta, a indica, a semnala, a marca, a releva, a remarca, a observa, a aminti, a scoate în evidenţă, a specifica.
Necontestat (necontestată), adjectiv
Sinonime:
categoric, cert, evident, hotărât, neîndoielnic, neîndoios, recunoscut, sigur.
Palpabil (palpabilă), adjectiv Sinonime:
concret, real; evident, clar, neîndoios, neîndoielnic, pipăibil, învederat, vădit, sigur.
Paradă, substantiv feminin Sinonime:
festivitate, ceremonie, demonstraţie, manifestaţie; defilare, cortegiu, convoi, alai; (figurat) ostentaţie, fală, exhibare. Parada, verb
Sinonime:
a defila, a evolua, a manevra, a părădui, a se afișa, a se arăta (în mod ostentativ), a se etala, a se expune, a se pune în evidență.
Partidă, substantiv feminin
Sinonime:
căsătorie, cont, contrapartidă, evidenţă, grup, grupare, joc, meci.
Patent (patentă), adjectiv Sinonime:
evident, sigur, neîndoielnic, incontestabil.
Perceptibil (perceptibilă), adjectiv
Sinonime:
accesibil, apreciabil, audibil, clar, comprehensibil, concret, constatabil, decelabil, distinct, evident, fizic, inteligibil, manifest, material, observabil, ostensibil, palpabil, pipăibil, sensibil, sesizabil, tangibil, vizibil, (rar) pipăit, (învechit) pipăicios, pipăitor, pusăitor; încasabil, recuperabil.
Peremptoriu (peremptorie), adjectiv Sinonime:
vădit, evident, de netăgăduit, clar.
Pomelnic, substantiv neutru Sinonime:
(învechit) pomenire, litanie, amintire; (figurat) listă, evidenţă, înşiruire, înşirare.
Ponta, verb Sinonime:
a marca, a înregistra, a lua în evidenţă; a miza.
Pregnanţă, substantiv feminin
Sinonime:
claritate, evidenţă, expresivitate, relief.
Proba, verb Sinonime:
a încerca, a supune la probe, a verifica; a dovedi, a demonstra, a pune în evidenţă, a adeveri. Probă, substantiv feminin Sinonime:
încercare, verificare; examen, bilanţ; eşantion, mostră; dovadă, mărturie.
Profila, verb Sinonime:
a (se) reliefa, a (se) contura, a ieşi în evidenţă.
Pronunţat (pronunțată), adjectiv Sinonime:
spus, zis, rostit, articulat; accentuat, reliefat, subliniat, evidenţiat.
Realitate, substantiv feminin
Sinonime:
adevăr, autenticitate, certitudine, evidență, existenţă (obiectivă), factualitate, fapt concret, lucru real, materialitate, natură, real, realism, stare de fapt, substanță, tangibilitate, veracitate, veridicitate, veritate, viață, (învechit; la plural) bunuri imobile.
Releva, verb
Sinonime:
a accentua, a arăta, a atesta, a denota, a depinde, a dezvălui, a evidenția, a indica, a întări, a învedera, a marca, a nota, a observa, a potența, a proveni din, a puncta, a pune în evidență, a pune în lumină, a reliefa, a remarca, a reține, a scoate în relief, a scoate la iveală, a se dovedi, a se manifesta ca, a semnala, a sesiza, a sublinia, a trăda, a ține de ceva, a vădi.
Reliefa, verb Sinonime:
a sublinia, a accentua, a evidenţia, a remarca, a scoate în evidenţă, a pune în lumină, a releva.
Remarca, verb Sinonime:
a observa, a distinge, a băga de seamă, a evidenția, a reliefa, a băga în seamă. Remarcă, substantiv feminin Sinonime:
observaţie, subliniere, notă, însemnare, precizare.
Sensibil (sensibilă), adjectiv Sinonime:
impresionabil, simţitor, emotiv, receptiv; concret, pipăibil, material, vădit, evident; apreciabil, considerabil, important.
Singulariza, verb
Sinonime:
a (se) deosebi, a (se) distinge, a (se) evidenția, a (se) ilustra, a (se) individualiza, a (se) izola, a (se) remarca, a caracteriza, a deveni singular, a particulariza, a personaliza, a scoate în evidență, (învechit) a (se) însemna, (învechit) a (se) vesti, (învechit) a se semnala.
Statistică, substantiv feminin Sinonime:
evidență, numărătoare, inventar, consemnare.
Străveziu (străvezie), adjectiv
Sinonime:
clar, debil, limpede, palid, senin, slab, subţire, transparent, vaporos; (figurat) evident, vizibil, manifest.
Strigător (strigătoare), adjectiv Sinonime:
(figurat) strident, izbitor, evident.
Sublinia, verb
Sinonime:
a accentua, a evidenţia, a întări, a marca, a nota, a observa, a puncta, a pune în evidență, a releva, a reliefa, a remarca, a reține, a scanda, a semnala, (livresc) a învedera, (livresc) a potența.
Tabel, substantiv neutru Sinonime:
tabelă, listă, situaţie, grafic, evidență.
Tangibil (tangibilă), adjectiv Sinonime:
concret, real, palpabil; (figurat) clar, evident, neîndoios, învederat, vădit, neîndoielnic, sigur.
Transparent (transparentă), adjectiv Sinonime:
străveziu; diafan, subţire; (figurat) delicat, firav; (figurat) limpede, clar, evident, explicit.
Vizibil (vizibilă), adjectiv Sinonime:
evident, vădit, neîndoielnic, clar, limpede, incontestabil.
Drapa, verb
Sinonime:
a împodobi, a pune în evidență, a cuta, a prevedea cu o draperie.
Claritate (clarități), substantiv feminin
Sinonime:
deslușire, limpezime, limpezeală; transparență; seninătate; evidență, pregnanță; puritate; inteligibilitate; limpiditate; precizie.
Accentuare (accentuări), substantiv feminin
Sinonime:
accentuat, accentuație, evidențiere, îngroșare, întărire, marcare, potențare, relevare, reliefare, subliniere, (figurat) creștere, (figurat) sporire.
Accentuat (accentuată), adjectiv
Sinonime:
evident, evidențiat, intensificat, îngroșat, marcat, proeminent, pronunțat, puternic, reliefat, subliniat, tonic, vizibil, (figurat) întărit, (figurat) sporit, (livresc) potențat.
Afirma, verb
Sinonime:
a declara, a mărturisi, a relata, a spune, a zice, (popular) a cuvânta, (învechit) a mărturi; a se auzi, a se spune, a se şopti, a se vorbi, a se zice, a se zvoni, (învechit) a (se) suna, (reg.) a se slomni; a manifesta; a susţine; a se evidenţia, a se impune, a se remarca.
Afişa, verb
Sinonime:
a anunța, a apoza, a așeza la vedere, a exhiba, a expune (un afiș), a face paradă de, a lipi (un afiș), a manifesta ostentativ, a placarda, a se pune în evidență.
Banalitate, substantiv
Sinonime:
clișeu, evidență, generalitate, idee banală, insignifianță, lapalisadă, lipsă de originalitate, loc comun, lucru banal, lucru comun, lucru obișnuit, platitudine, poncif, prozaism, proză, stereotip, truism, vorbă banală.
Clar, adverb
Sinonime:
bine, evident, (învechit şi regional) acurat, desluşit, explicit, expres, lămurit, limpede, răspicat, (rar) aievea, (învechit) apriat, chiar, (figurat) curat.
Contabilitate, substantiv
Sinonime:
balanță, cont, evidență contabilă, gestiune, (contabilitate în partidă dublă) digrafie, (învechit și regional) chelșug, (învechit) scriptură, (învechit) ținerea catastifelor, (prin Transilvania) sămădușag, (variantă) comptabilitate.
Conturare, substantiv
Sinonime:
delimitare, evidenţiere, precizare, profilare, proiectare, reliefare; creionare, schiţare.
Criant, adjectiv
Sinonime:
bulversant, evident, flagrant, intens, irecuzabil, izbitor, puternic, revoltant, strident, strigător, șocant, tare, ţipător, violent, viu.
Demarcat, adjectiv
Sinonime:
delimitat, scos în evidență; (sport) scăpat.
Distinct, adverb
Sinonime:
bine, clar, evident, lămurit, deslușit.
Frapant, adjectiv
Sinonime:
bătător la ochi, eclatant, evident, flagrant, impresionant, izbitor, surprinzător, şocant, uimitor, (livresc) sesizant.
Singularizare, substantiv
Sinonime:
deosebire, distingere, evidențiere, ilustrare, individualizare, izolare, particularizare, remarcare, semnalare, (învechit) însemnare, (învechit) vestire.
Naturalmente, adverb
Sinonime:
bineînțeles, cu ușurință, de la natură, de la sine, desigur, din fire, evident, fără efort, firește, în mod natural.
Lapalisadă, substantiv
Sinonime:
adevăr, clișeu, evidență, reflexie neghioabă, tautologie, truism, veritate.
Gurguia, verb (învechit)
Sinonime:
a ascuți, a ieși în evidență, a se fuduli, a se împăuna, a se înălța, a se îngâmfa, a se urca.
Ostensibil, adjectiv
Sinonime:
deschis, evident, manifest, ostentatoriu, public, vizibil.
Nuanţa, verb
Sinonime:
a atenua, a colora, a da expresie, a da nuanță, a doza, a preciza, a pune în evidență.
Accentuație, substantiv
Sinonime:
accent, accentuare, evidențiere, insistență, pronunție, punere în evidență, subliniere.
Pronunţat, adjectiv
Sinonime:
accentuat, dat, evident, formulat, proeminent, reliefat, rostit, scos în evidență.
Potenţare, substantiv
Sinonime:
accentuare, amplificare, evidențiere, întărire, marcare, relevare, reliefare, subliniere.
Reliefant, adjectiv
Sinonime:
evident, pregnant, relevant.
Indeniabil, adjectiv
Sinonime:
de netăgăduit, evident, flagrant, incontestabil, indenegabil, indiscutabil, indubitabil, irefutabil, manifest.
Dezvăluit, adjectiv
Sinonime:
arătat, desfășurat, destăinuit, devoalat, divulgat, scos în evidență.
Vădit, adjectiv
Sinonime:
categoric, clar, dat pe față, dovedit, evident, fățiș, indiscutabil, notoriu; (adverbial) cu claritate, în mod clar, lămurit, limpede.
Intuitiv, adjectiv
Sinonime:
evident, indemonstrabil, nedemonstrabil, perceptibil.
Indemonstrabil, adjectiv
Sinonime:
axiomatic, contestabil, dubios, echivoc, evident, intuitiv, inverificabil, nedemonstrabil, neverificabil.
Axiomatic, adjectiv
Sinonime:
evident, indemonstrabil.
Incontestabilitate, substantiv
Sinonime:
autenticitate, evidență, irefutabilitate.
Marcare, substantiv
Sinonime:
accentuare, circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, evidențiere, francare, hotărnicire, înscriere, însemnare, întărire, limitare, marcaj, marcat, marcație, mărginire, relevare, reliefare, subliniere, timbrare, (livresc) potențare.
Reliefare, substantiv
Sinonime:
accentuare, conturare, delimitare, evidențiere, întărire, marcare, precizare, profilare, proiectare, relevare, scoatere în evidență, subliniere, (livresc) potențare.
Obvios, adjectiv
Sinonime:
evident, manifest, vădit.
Nediscutabil, adjectiv
Sinonime:
categoric, cert, evident, incontestabil, indiscutabil, indubitabil, necontestabil, necontestat, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, peremptoriu, sigur, vădit.
Subliniat, adjectiv
Sinonime:
accentuat, evidențiat, întărit, marcat, pronunțat, reliefat, (livresc) potențat. Subliniat, substantiv
Sinonime:
subliniere.
Subliniere, substantiv
Sinonime:
accentuare, evidențiere, întărire, marcare, observare, relevare, reliefare, remarcare, semnalare, sesizare, subliniat, (livresc) potențare.
Precizare, substantiv
Sinonime:
clarificare, consemnare, conturare, definire, delimitare, deslușire, determinare, dezlegare, elucidare, evidențiere, explicare, explicație, fixare, hotărâre, indicare, indicație, înregistrare, însemnare, lămurire, limpezire, menționare, mențiune, notă, notificare, notificație, observație, prescripție, prevedere, profilare, proiectare, punere, reliefare, rezolvare, soluție, soluționare, specificare, specificație, stabilire, statornicire, (figurat) cheie, (figurat) descâlcire, (grecism învechit) prohdiorihmos, (învechit) pliroforie, (învechit) răspicare, (învechit) scriptură.
Profilare, substantiv
Sinonime:
conturare, delimitare, evidențiere, fasonare, înfățișare, laminare, precizare, proiectare, reliefare.
Neîndoielnic, adjectiv
Sinonime:
adevărat, categoric, cert, clar, evident, flagrant, incontestabil, indiscutabil, indubitabil, izbitor, învederat, limpede, manifest, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neîndoios, netăgăduit, peremptoriu, pregnant, sigur, vădit, vizibil, (figurat) marcat. Neîndoielnic, adverb
Sinonime:
absolut, bineînțeles, cert, desigur, firește, garantat, indiscutabil, natural, neapărat, negreșit, neîndoios, normal, precis, sigur, (popular) nesmintit.
Bria, verb
Sinonime:
(franțuzism) a excela, a se afirma, a se deosebi, a se distinge, a se evidenția, a se impune, a se remarca, a străluci.
Proiectare, substantiv
Sinonime:
aruncare, azvârlire, concepere, conturare, creare, delimitare, elaborare, evidențiere, imaginare, inventare, născocire, oglindire, plănuire, plăsmuire, precizare, preconizare, profilare, proiecție, propulsare, propulsie, răsfrângere, realizare, reflectare, reflex, reliefare, rulare, scornire, zvârlire, (învechit și popular) izvodire, (învechit) reflect.
Lămurire, substantiv
Sinonime:
argumentare, clarificare, curățare, demonstrație, deslușire, dezlegare, dumerire, edificare, elucidare, explicare, explicație, indicație, informație, îndrumare, limpezire, precizare, relevare, rezolvare, soluție, soluționare, (figurat) cheie, (figurat) descâlcire, (figurat) puritate, (învechit) lămurit, (învechit) lămuritură, (învechit) pliroforie, (învechit) răspicare, (la plural) instrucțiuni, (popular) lămureală, (rar) evidențiere.
Tangibilitate, substantiv
Sinonime:
evidență, materialitate, palpabilitate, realitate, sensibilitate.
