Autentic (autentică), adjectiv Sinonime:
real, veridic, verosimil, indiscutabil, indubitabil, netăgăduit, nefalsificat, adevărat, neîndoios, cert, sigur; original.
Autentica, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a autentifica.
Autenticare, substantiv (învechit)
Sinonime:
autentificare.
Autenticat, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
autentificare, autentificat, legalizare. Autenticat, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
autentificat, întărit, legalizat.
Autenticitate, substantiv
Sinonime:
adevăr, autorizare, certitudine, exactitate, exactitudine, garantare, istoricitate, justețe, legalizare, omologare, originalitate, realitate, siguranță, valabilitate, veracitate, veridicitate, veritate, (rar) validitate.
Adevărat (adevărată), adjectiv Sinonime:
real, netăgăduit, incontestabil, indiscutabil, nefalsificat, veridic, verosimil, corect, just, drept, întemeiat, autentic, sigur.
Canonic (canonică), adjectiv
Sinonime:
autentic, canonial, conform, convenabil, dogmatic, în spirit religios, legitim, normativ, obligatoriu, ortodox, regulamentar; (drept canonic) drept bisericesc.
Evidenţă, substantiv feminin
Sinonime:
autenticitate, axiomă, banalitate, certitudine, claritate, exactitudine, fapt, lapalisadă, limpezime, netitate, premisă, principiu, probă, realitate, siguranţă, tautologie, truism, veritate; inventar, înregistrare, oglindire.
Get-beget, adjectiv
Sinonime:
adevărat, autentic, curat, neaoş, sadea, veritabil, (variantă în Muntenia) eget-beget.
Gol (goală), adjectiv
Sinonime:
autentic, desculț, despuiat, deșert, dezbrăcat, exact, golit, lipsit de conținut, neacoperit, neîncărcat, nelocuit, neocupat, nescris, neumblat, nud, pleșuv, pustiu, secat, secătuit, simplu, vid, (astăzi rar) sleit; (figurat) sărac, neavut, golaş; (figurat) sec, fără conţinut, fără fond.
Neaoş (neaoșă), adjectiv Sinonime:
autentic, original, nefalsificat, adevărat, veritabil, real; băştinaş, autohton, indigen.
Original (originală), adjectiv
Sinonime:
aparte, autentic, bizar, caracteristic, caracterizator, ciudat, deosebit, distinctiv, excentric, excepțional, extraordinar, extravagant, fără pereche, fără seamăn, ieşit din comun, incomparabil, individual, inimitabil, insolit, neasemănat, neasemuit, neauzit, neconformist, necopiat, neimitabil, nemaipomenit, nemaivăzut, neobişnuit, nonconformist, nou, particular, personal, propriu, singular, specific, sui-generis, unic, (învechit) particularnic.
Real (reală), adjectiv Sinonime:
adevărat, obiectiv, autentic, verosimil.
Realitate, substantiv feminin
Sinonime:
adevăr, autenticitate, certitudine, evidență, existenţă (obiectivă), factualitate, fapt concret, lucru real, materialitate, natură, real, realism, stare de fapt, substanță, tangibilitate, veracitate, veridicitate, veritate, viață, (învechit; la plural) bunuri imobile.
Sadea, adjectiv
Sinonime:
adevărat, autentic, curat, fără desen, get-beget, legitim, natural, neamestecat, neaoş, neîmpodobit, neornat, pur, simplu, uni, unicolor, uniform colorat, veritabil. Sadea, adverb
Sinonime:
absolut, complet, completamente, cu totul, exact, integral, pe de-a-ntregul, precis, total. Șădea, verb
Sinonime:
a ședea.
Valabil (valabilă), adjectiv
Sinonime:
acceptabil, admisibil, autentic, bun, convenabil, corect, de valoare, legal, legitim, pasabil, permis, valid, valoros.
Veridic (veridică), adjectiv
Sinonime:
adevărat, aievea, autentic, cert, exact, nescornit, netăgăduit, pozitiv, real, realist, sigur, sincer, veritabil, verosimil, (învechit) adeverit.
Veritabil (veritabilă), adjectiv Sinonime:
adevărat, real, autentic, nefalsificat.
Adevăr, substantiv
Sinonime:
real, realitate, veridicitate, veracitate, (învechit) veritate; autenticitate, exactitate, exactitudine, justeţe.
Autentifica, verb
Sinonime:
a certifica, a face să fie valabil, a garanta, a întări, a legaliza, a valida, (învechit și regional) a autentica, (învechit) a protocoli.
Autentificat, adjectiv
Sinonime:
întărit, învestit, legalizat, (învechit și regional) autenticat. Autentificat, substantiv
Sinonime:
autentificare, legalizare, (învechit și regional) autenticat.
Cușer, adjectiv
Sinonime:
pregătit după ritual, curat, autentic, pur; (figurat) foarte bun, excelent.
Istoricitate, substantiv
Sinonime:
caracter istoric, autenticitate, legitimitate, originalitate, tangibilitate, veracitate.
Neafectat, adjectiv
Sinonime:
autentic, degajat, dezinvolt, firesc, indiferent, insensibil, natural, neartificial, necăutat, neprefăcut, nesilit, nestudiat, simplu, spontan, (învechit) prostatic, (livresc) nonșalant.
Valabilitate, substantiv
Sinonime:
acceptabilitate, autenticitate, legalitate, putere, validitate, valoare, (învechit) tărie.
Necontrafăcut, adjectiv
Sinonime:
autentic, nefalsificat, original, veritabil.
Notariat, substantiv
Sinonime:
birou notarial. Notariat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
autentic, autentificat, legalizat, solemn.
Validitate, substantiv
Sinonime:
autenticitate, conformitate, exactitudine, legitimitate, pertinență, valabilitate.
Nefalsificat, adjectiv
Sinonime:
adevărat, autentic, curat, necontrafăcut, original, veritabil.
Nescornit, adjectiv
Sinonime:
adevărat, aievea, autentic, cert, netăgăduit, pozitiv, real, sigur, veridic, veritabil.
Incontestabilitate, substantiv
Sinonime:
autenticitate, evidență, irefutabilitate.
Avtentic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
autentic.
Prisnă, substantiv (învechit)
Sinonime:
candelă, lumină veșnică. Prisnă, adjectiv invariabil (regional)
Sinonime:
adevărat, autentic, curat, neamestecat, pur, veritabil. Prisnă, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
chiar, complet, cu totul, exact, în întregime, întocmai, tocmai.
Probătate, substantiv (învechit)
Sinonime:
autenticitate, cinste, integritate, onestitate, probitate, valabilitate, valoare.
Legalizat, adjectiv
Sinonime:
autentificat, consfințit, întărit, oficializat, (învechit și regional) autenticat.
Autorizare, substantiv
Sinonime:
abilitare, autenticitate, autorizație, autorizațiune, delegare, exequatur, foc verde, împuternicire, împuternicit, îndreptățire, îngăduire, învestitură, permisiune, permitere, plenipotență, (învechit) hochimat, (învechit) îndrituire, (învechit) pozvolenie, (rar) autorizat.
