Căprior, substantiv masculin Sinonime:
cerb; bârnă.
Cafer, substantiv
Sinonime:
bârnă, căprior; (zoologie) bivol negru; (variantă) cafăr.
Capră (capre), substantiv feminin
Sinonime:
(zoologie) (capră de munte) capră-neagră, capră-sălbatică; (joc popular tradiţional dansat de Anul Nou) (articulat) (popular) brezaia, turca; (suport de tăiat lemne) (regional) măgar, (Moldova şi Bucovina) crăcană; (suport de lemn) căprior; cleşte; cumpănă; (capra-dracului) berbecel, lupul-vrăbiilor, mărăcinar, pietroşel, sfrâncioc; cobilă, compas, grec; (capră-nemţească) calcea-calului; (la plural) arşic.
Capricornul, substantiv articulat
Sinonime:
(astronomie) (popular, articulat) căpriorul, ţapul.
Corn, substantiv
Sinonime:
aripă, capăt, căprior, coastă, colţ, cotlon, flanc, margine, ungher, unghi, rădaşcă, răgace; (învechit) trompă, (biserică) filacteră, (rar, la plural) tfiline, (învechit) advar; (cornul-secarei) (regional) pintenul-secarei; (expresie) (cu coarne) exagerat, de necrezut, gogonat, umflat; (expresie) (a lua în coarne) a împunge cu coarnele, (figurat) a se repezi cu vorba la cineva, a certa pe cineva; (expresie) (a fi mai cu coarne decât altul) a fi mai grozav decât altul; (expresie) (a pune funia în coarne) a înșela, a amăgi; (expresie) (a se lua în coarne cu cineva) a se încăiera, a se lua la harță; (expresie) (a-și arăta coarnele) a-și manifesta răutatea; (expresie) (a căuta în coarne) a se uita în coarne, a îndeplini toate capriciile cuiva, a răsfăța; (expresie) (a pune coarne) a călca credința conjugală, a înșela; (popular) (cel cu coarne) dracul; olifant; (articulat) (cornul-caprei) roşcovă; (articulat) (cornul-dracului) barba-popii; (articulat) (cornul-salcei) brâncă.
Șevron, substantiv (învechit)
Sinonime:
epolet; căprior (pentru construcții).
Martac, substantiv (regional)
Sinonime:
bârnă, căprior, cătușă, chingă, par, prăjină, stâlp, țăruș, (variantă) mărtac, (variantă) mârtac.