Menu
Dictionar de sinonime
Nor de cuvinte
Populare
Recente
Generator de anagrame
Romana
Romana Extinsa
Dictionar de paronime
Generator extins de paronime
Abonare la poșta electronică și contact
Învăţa
Învăţa,
verb
Sinonime
:
a
instrui,
a
medita,
a
iniţia;
a
deprinde,
a
(se)
deda,
a
(se)
obişnui,
a
(se)
familiariza;
a
studia,
a
cerceta,
a
pătrunde;
a
consilia,
a
sfătui,
a
povăţui.
Învăţăcel
Învăţăcel,
substantiv
masculin
Sinonime
:
şcolar,
elev;
discipol,
ucenic.
Învăţământ
Învăţământ,
substantiv
Sinonime
:
educație,
instrucție,
învățătură,
(învechit)
pedeapsă;
concluzie,
(figurat)
lecție.
Învățat (învățată)
Învățat
(învățată),
adjectiv
Sinonime
:
instruit,
erudit,
cult,
doct,
citit,
savant.
Învăţător (învățătoare)
Învăţător
(învățătoare),
substantiv
masculin
şi
substantiv
feminin
Sinonime
:
dascăl,
maestru,
preceptor;
îndrumător,
iniţiator,
povăţuitor.
Învățătoresc
Învățătoresc,
adjectiv
Sinonime
:
dăscălesc,
dăscălicesc.
Învăţătorime
Învăţătorime,
substantiv
Sinonime
:
(popular
şi
familiar)
corpul
învățătoresc,
dăscălime.
Învățătură
Învățătură,
substantiv
feminin
Sinonime
:
doctrină,
principiu,
ştiinţă;
cunoştinţă,
erudiţie,
cultură;
povaţă,
sfat,
lecţie.
Aclimatiza
Aclimatiza,
verb
Sinonime
:
a
(se)
adapta,
a
(se)
obişnui,
a
(se)
acomoda;
a
(se)
deprinde,
a
(se)
familiariza,
a
se
învăţa
(cu
ceva),
a
se
iniția.
Asimila
Asimila,
verb
Sinonime
:
a
absorbi,
a
include,
a
(se)
integra
(intr-o
comunitate);
a
dobândi,
a
învăţa
(idei,
cunoștințe).
Belfer
Belfer,
substantiv
masculin
(depreciativ)
Sinonime
:
învăţător,
profesor,
dascăl.
Buchereală
Buchereală,
substantiv
feminin
(învechit)
Sinonime
:
buchiseală,
învățare
mecanică,
silabisire,
(figurat)
toceală.
Buchiseală
Buchiseală,
substantiv
feminin
Sinonime
:
învăţare
(pe
de
rost),
buchereală,
bucherie,
toceală,
slovenire,
studiere.
Buchisi
Buchisi,
verb
Sinonime
:
a
silabisi,
a
bucheri,
a
descifra,
a
sloveni;
a
învăța,
a
studia;
(familiar)
a
bate,
a
zdrobi,
a
lovi,
a
ciocăni.
Calfă
Calfă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
ucenic,
învăţăcel,
(Banat)
şăgârt.
Carte
Carte,
substantiv
feminin
Sinonime
:
abecedar,
aide-memoire,
broșură,
elzevir,
enciclopedie,
in-cuarto,
in-cvarto,
in-folio,
in-octavo,
manuscris,
(la
plural)
memorii,
operă,
roman,
scriere,
silabar,
tipăritură,
volum;
(figurat)
cultură,
învăţătură,
ştiinţă;
(învechit
și
popular)
act,
carnet,
document,
dovadă,
imprimat,
înscris,
jurnal,
livret,
ordin,
registru,
scrisoare.
Catedră
Catedră,
substantiv
feminin
Sinonime
:
pupitru,
tribună;
(figurat)
profesorat,
dăscălie,
învăţământ.
Călăuză
Călăuză,
substantiv
feminin
Sinonime
:
conducător,
ghid,
îndreptar,
îndrumar,
îndrumător,
învăţător,
povăţuitor,
sfătuitor,
sfetnic,
vademecum,
(învechit
și
familiar)
dascăl,
(învechit)
povață,
(învechit)
praveț,
(învechit)
tocmitor,
(livresc)
cicerone,
(livresc)
mentor,
(variantă)
călăuz.
Călăuzi
Călăuzi,
verb
Sinonime
:
a
conduce,
a
îndruma,
a
povăţui,
a
învăţa,
a
ghida;
(reflexiv)
a
se
lua
(după
ceva),
a
se
orienta,
a
urma.
Cărturar
Cărturar,
substantiv
masculin
Sinonime
:
învăţat,
om
cu
carte,
intelectual,
erudit.
Ceartă
Ceartă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
altercaţie,
neînţelegere,
confruntare,
conflict,
discuţie,
vorbă,
zarvă,
(popular)
gâlceavă,
sfadă;
admonestare,
admonestaţie,
certare,
dojană,
dojenire,
imputare,
morală,
mustrare,
observaţie,
reproş,
(popular)
beşteleală,
muştruluială,
ocară,
(învechit
şi
regional)
înfruntare,
probozeală,
(regional)
probază,
probozenie,
(prin
Moldova)
bănat,
(Moldova)
şmotru,
(învechit)
dăscălie,
împutăciune,
învăţătură,
preobrăzitură,
probozire,
răpşte,
remonstrare,
zabrac,
(figurat)
săpuneală,
scuturătură;
animozitate,
discordie,
duşmănie,
învrăjbire,
ostilitate,
pedeapsă,
pornire,
sancţiune,
ură,
vrajbă,
vrăjmăşie,
zâzanie.
Certa
Certa,
verb
Sinonime
:
a
face
observaţie,
a
lua
la
rost,
a
atrage
atenţia,
a
se
învrăjbi,
a
se
supăra,
a
rupe
relaţiile,
(popular)
a
se
bălăbăni,
a
se
gâlcevi,
a
se
sfădi,
(învechit
şi
regional)
a
se
pricinui,
(regional)
a
se
cârti,
a
(se)
pricini,
(Moldova)
a
se
cârcoti,
(prin
Oltenia)
a
se
rohoti,
(învechit)
a
se
pârî,
a
se
prici,
a
se
prigoni,
(figurat)
a
se
strica;
a
admonesta,
a
dăscăli,
a
dojeni,
a
moraliza,
a
mustra,
(livresc)
a
apostrofa,
(popular)
a
beşteli,
a
muştrului,
a
ocărî,
a
probozi,
(popular)
a
sfădi,
a
sudui,
(învechit
şi
regional)
a
înfrunta,
a
oropsi,
a
stropoli,
a
toi,
(regional)
a
cârti,
a
tolocăni,
(prin
Moldova)
a(-i)
bănui,
(Oltenia)
a
docăni,
(prin
Moldova)
a
mogorogi,
(Moldova
şi
Bucovina)
a
moronci,
(Bucovina)
a
puţui,
(Moldova)
a
şmotri,
(Oltenia
şi
Banat)
a
vrevi,
(învechit)
a
preobrăzi,
a
prihăni,
a
probăzui,
a
prociti,
(figurat)
a
săpuni,
a
scutura;
a
bate,
a
condamna,
a
instrui,
a
învăţa,
a
osândi,
a
pedepsi.
Citi
Citi,
verb
Sinonime
:
a
parcurge
un
text,
a
face
lectură;
(figurat)
a
ghici,
a
descoperi;
a
învăţa,
a
studia,
a
se
instrui,
a
se
cultiva.
Citit (citită)
Citit
(citită),
adjectiv
Sinonime
:
învăţat,
instruit,
cultivat,
erudit,
cult.
Consiliu
Consiliu,
substantiv
neutru
Sinonime
:
sfat,
povață,
îndemn,
îndrumare;
consfătuire,
reuniune,
adunare;
(consiliu
de
miniştri)
cabinet,
executiv,
guvern,
(învechit)
minister;
primărie,
(învechit)
vornicie;
învăţătură,
povaţă,
povăţuire,
vorbă.
Cult (cultă)
Cult
(cultă),
adjectiv
Sinonime
:
instruit,
cultivat,
educat,
citit,
învăţat,
(rar)
şcolit,
(învechit)
pedepsit,
politicit,
spudaxit,
sufletesc;
livresc.
Cultiva
Cultiva,
verb
Sinonime
:
a
(se)
instrui,
a
citi,
a
crește,
a
deveni
cult,
a
educa,
a
îngriji
și
a
recolta,
a
întreține,
a
învăța,
a
lucra
(pământul),
a
planta,
a
practica
(pamfletul),
a
se
civiliza,
a
se
rafina,
a
se
stila,
a
semăna,
a-(și)
îmbogăți
spiritul,
a-și
îmbogăți
cunoștințele,
(figurat)
a
dezvolta,
(figurat)
a
face
să
crească,
(figurat)
a
face
să
se
dezvolte,
(figurat)
a
se
ciopli,
(figurat)
a
se
cizela,
(figurat)
a
se
ocupa
cu
râvnă
de
ceva,
(figurat)
a
se
ocupa
sârguitor,
(figurat)
a
se
subția,
(figurat)
a
se
șlefui,
(învechit
și
figurat)
a
se
roade,
(învechit)
a
se
politici,
(variantă)
a
cultivi.
Cultivat (cultivată)
Cultivat
(cultivată),
adjectiv
Sinonime
:
lucrat;
instruit,
cult,
educat,
învăţat.
Dăscăli
Dăscăli,
verb
Sinonime
:
a
învăţa,
a
povăţui,
a
sfătui,
a
îndruma;
a
dojeni,
a
mustra,
a
cicăli,
a
admonesta,
a
certa,
a
moraliza,
(popular)
a
beşteli,
a
muştrului,
a
ocărî,
a
probozi,
(popular)
a
sfădi,
a
sudui,
(învechit
şi
regional)
a
înfrunta,
a
oropsi,
a
stropoli,
a
toi,
(regional)
a
cârti,
a
tolocăni,
(prin
Moldova)
a(-i)
bănui,
(Oltenia)
a
docăni,
(prin
Moldova)
a
mogorogi,
(Moldova
şi
Bucovina)
a
moronci,
(Bucovina)
a
puţui,
(Moldova)
a
şmotri,
(Oltenia
şi
Banat)
a
vrevi,
(învechit)
a
preobrăzi,
a
prihăni,
a
probăzui,
a
prociti,
(familiar,
figurat)
a
săpuni,
a
scutura.
Deprinde
Deprinde,
verb
Sinonime
:
a
(se)
obişnui,
a
(se)
aclimatiza,
a
(se)
adapta,
a
(se)
învăţa,
a
(se)
deda,
a
(se)
încadra,
a
se
împăca,
a
dresa,
a-și
însuşi.
Discipol
Discipol,
substantiv
masculin
Sinonime
:
adept,
catehumen,
condiscipol,
învăţăcel,
elev,
ucenic,
novice,
(livresc)
cirac,
(învechit)
şcolar,
panegirist,
partizan,
zelator;
(livresc)
acolit.
Dispoziţie
Dispoziţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
stare
sufletească;
hotărâre,
ordin,
indicaţie,
normă,
prescripţie,
prevedere,
(învechit
şi
regional)
rost,
(învechit)
prescript,
clauză,
poruncă,
(popular)
porunceală,
(învechit)
aşezământ,
carte,
farmuta,
învăţătură,
mandat,
orânduială,
orânduire,
pitac,
poruncită,
povelenie,
povelire,
pravilă,
rânduială,
strânsoare,
şart,
tertip,
ucaz,
(rusism
învechit)
pricaz,
consemn,
situaţie,
stare;
(la
plural)
toane,
voie,
(regional,
la
plural)
duşi,
poftă,
tendinţă.
Dispune
Dispune,
verb
Sinonime
:
a
alege
cu
fermitate,
a
aranja,
a
așeza,
a
avea
(la
dispoziție),
a
bate,
a
birui,
a
clasa,
a
clasifica,
a
comanda,
a
da
dispoziții,
a
decide,
a
decreta,
a
deveni
vesel,
a
distribui,
a
fi
în
voie
bună,
a
fixa,
a
grupa,
a
hotărî,
a
împărți,
a
întocmi,
a
întrece,
a
învinge,
a
orândui,
a
ordona,
a
organiza,
a
petrece,
a
porunci,
a
poseda,
a
potrivi,
a
pune,
a
râde,
a
rândui,
a
repartiza,
a
se
amuza,
a
se
bucura,
a
se
desfăta,
a
se
distra,
a
se
folosi
după
bunul
plac,
a
se
înveseli,
a
se
veseli,
a
sistematiza,
a
stabili,
a
statornici,
a
stipula,
(învechit)
a
conduce,
(învechit)
a
dispoza,
(învechit)
a
dispozarisi,
(învechit)
a
drege,
(învechit)
a
învăța,
(învechit)
a
judeca,
(învechit)
a
lega,
(învechit)
a
libovi,
(învechit)
a
poveli,
(învechit)
a
se
distrage,
(învechit)
a
se
eglendisi,
(învechit)
a
tocmi,
(popular)
a
chiti,
(popular)
a
soroci,
(prin
Banat
și
Transilvania)
a
priti,
(rar)
a
prescrie.
Doct (doctă)
Doct
(doctă),
adjectiv
Sinonime
:
învăţat,
erudit,
informat,
citit,
savant.
Dresa
Dresa,
verb
Sinonime
:
a
instrui,
a
deprinde,
a
învăţa;
a
redacta,
a
întocmi.
Elev
Elev
(elevă),
substantiv
masculin
și
feminin
Sinonime
:
apranti,
discipol,
începător,
învăţăcel,
licean,
novice,
școlar,
ucenic,
(învechit)
colegian,
(învechit)
gimnazier,
(învechit)
gimnazist,
(învechit)
liceist,
(învechit)
scolastic,
(învechit)
student.
Erudit (erudită)
Erudit
(erudită),
adjectiv
Sinonime
:
savant,
doct,
învăţat,
cult,
instruit.
Erudiţie
Erudiţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
învăţătură,
ştiinţă,
cultură
intensă,
cultură
vastă,
(familiar)
savantlâc,
epistemă,
gnoză,
gnosticism,
umanism,
omnisciență,
cunoaștere.
Facultate
Facultate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
capacitate,
posibilitate,
aptitudine,
calitate,
însuşire,
talent;
academie,
campus,
colegiu,
institut
de
învățământ
superior,
universitate.
Filozof
Filozof,
substantiv
masculin
Sinonime
:
cugetător,
dialectician,
gânditor,
(învechit)
cugetăreţ,
gimnozofist,
înţelept,
logician,
metafizician,
teoretician;
priceput,
învăţat,
atotcunoscător,
atotştiutor,
moralist;
astrolog.
Gând
Gând,
substantiv
neutru
Sinonime
:
calcul,
chibzuinţă,
concepţie,
cuget,
cugetare,
dorinţă,
fantezie,
idee,
intenţie,
închipuire,
îndemn,
îndrumare,
învăţătură,
judecată,
meditare,
minte,
plac,
plan,
povaţă,
povăţuire,
reflecţie,
sfat,
socoteală,
vis,
voie,
voinţă,
vorbă.
Iniţia
Iniţia,
verb
Sinonime
:
a
alfabetiza,
a
călăuzi,
a
civiliza,
a
da
indicaţii,
a
educa,
a
fasona,
a
ghida,
a
inculca,
a
instrui,
a
introduce,
a
începe,
a
îndruma,
a
învăţa,
a
preconiza.
Instructiv (instructivă)
Instructiv
(instructivă),
adjectiv
Sinonime
:
plin
de
învăţăminte,
folositor,
util,
informativ.
Instrui
Instrui,
verb
Sinonime
:
a
învăţa,
a
pregăti,
a
educa,
a
informa,
a
deprinde,
a
cultiva.
Instruit (instruită)
Instruit
(instruită),
adjectiv
Sinonime
:
învăţat,
cultivat,
cult,
pregătit,
citit,
educat,
erudit.
Începător (începătoare)
Începător
(începătoare),
substantiv
masculin
şi
substantiv
feminin
Sinonime
:
elev,
novice,
discipol,
învăţăcel;
iniţiator,
pionier,
înaintaş,
premergător.
Îndemn
Îndemn,
substantiv
neutru
Sinonime
:
chemare,
imbold,
impuls,
îmboldire,
îndrumare,
învățătură,
pornire
(lăuntrică),
povață,
povățuire,
sfat,
stimul,
stimulent,
vorbă,
(figurat)
mișcare,
(figurat)
resort,
(figurat)
suport,
(grecism
învechit)
parachinisis,
(învechit
și
regional,
la
figurat)
strămurare,
(învechit)
consiliu,
(învechit)
cuget,
(învechit)
dăscălie,
(învechit)
gând,
(învechit)
năstav,
(învechit)
porneală,
(învechit)
povățuială,
(învechit)
povățuitură,
(învechit)
sfătuială,
(învechit)
sfătuire,
(învechit)
socoteală,
(popular)
învăț,
(regional)
bold.
Însuşi
Însuşi,
verb
Sinonime
:
a
lua,
a
sustrage,
a
(-şi)
apropia,
a
pune
mâna;
a
asimila,
a
învăţa;
a
adopta,
a
primi,
a
accepta.
Însuşire
Însuşire,
substantiv
feminin
Sinonime
:
aplicare,
apropriere,
asimilare,
atribut,
calitate,
caracter,
caracteristică,
dar,
deprindere,
dotare,
facultate,
fel
de
a
fi,
înclinaţie,
învățare,
înzestrare,
notă,
particularitate,
proprietate,
putere,
semn
specific,
talent,
trăsătură,
valoare
(specifică),
virtute,
(rar)
bun,
(regional)
însușietate;
(figurat)
amprentă,
marcă,
pecete,
sigiliu,
timbru.
Lecție
Lecție,
substantiv
feminin
Sinonime
:
bătaie,
corecţie,
dojană,
imputare,
morală,
mustrare,
observaţie,
pildă,
povață,
reproș,
sfat;
concluzie,
conferință,
curs,
demonstrație,
experiență,
expunere,
instruire,
învățământ,
învățătură,
meditație,
oră
(de
învățământ),
prelegere,
repetiție,
temă;
regulă
de
conduită;
(variantă)
lecțiune.
Lumina
Lumina,
verb
Sinonime
:
a
străluci,
a
luci,
a
da
lumină,
a
radia;
a
iradia;
a
apărea,
a
se
ivi,
a
se
înfiripa,
a
ieşi;
a
clarifica,
a
limpezi,
a
elucida;
(figurat)
a
educa,
a
instrui,
a
cultiva,
a
informa;
a
înveseli,
a
bucura,
a
însenina,
a
desfăta.
Lumină,
substantiv
feminin
Sinonime
:
(figurat)
strălucire,
înseninare,
claritate;
(popular)
lumânare,
sfeşnic;
(figurat)
învăţătură,
instruire,
cultură,
înţelepciune;
limpezire,
elucidare,
clarificare.
Maestru
Maestru,
substantiv
masculin
Sinonime
:
artist,
as,
expert,
înțelept,
învățat,
maistru,
meşter,
savant,
(livresc)
magistru;
cartea
mare;
(locuţiune)
(maestru
de
ceremonii)
(familiar)
gazdă;
(locuţiune)
(concert-maestru)
maestru
de
concert,
prim-violonist
într-o
orchestră.
Mag
Mag,
substantiv
masculin
Sinonime
:
astrolog,
filozof,
învățat,
magician,
scamator,
vrăjitor;
(biserică)
(învechit)
vâlfă,
rege
din
Orient;
(figurat)
sol,
vestitor;
magnetofon.
Medita
Medita,
verb
Sinonime
:
a
analiza,
a
cerceta,
a
chibzui,
a
cugeta,
a
examina,
a
gândi,
a
investiga,
a
judeca,
a
plănui,
a
pune
la
cale,
a
raționa,
a
reflecta,
a
se
concentra,
a
se
gândi,
a
sta
pe
gânduri,
a
studia,
a
urmări,
a
urzi,
a
visa,
(învechit)
a
mândri,
(învechit)
a
meditarisi,
(învechit)
a
rezona,
(învechit)
a
semui;
a
da
lecţii,
a
instrui,
a
învăţa,
a
preda
o
materie,
a
pregăti,
a
prepara.
Minte
Minte,
substantiv
feminin
Sinonime
:
amintire,
capacitate
intelectuală,
carte,
chibzuială,
chibzuinţă,
chibzuire,
cultură,
cumințenie,
cuminție,
cumpăt,
cumpătare,
cunoștințe,
deșteptăciune,
discernământ,
fantezie,
gând,
gândire,
imaginaţie,
instrucție,
intelect,
inteligenţă,
iscusinţă,
isteţime,
închipuire,
înţelepciune,
judecată,
măsură,
memorie,
moderație,
perspicacitate,
ponderație,
pregătire,
pricepere,
raționament,
raţiune,
spirit,
studii,
tact,
temperanță,
(Banat,
Transilvania
și
Oltenia)
pamet,
(familiar)
doxă,
(familiar)
schepsis,
(figurat)
cap,
(figurat)
creier,
(figurat)
cumpăneală,
(figurat)
cumpănire,
(figurat)
gânditor,
(învechit
și
regional)
sfat,
(învechit)
intenție,
(învechit)
înțelegere,
(învechit)
învățătură,
(învechit)
mente,
(învechit)
parabolă,
(învechit)
rezon,
(învechit)
sămăluire,
(învechit)
socoată,
(învechit)
socoteală,
(învechit)
socotință,
(învechit)
tocmeală,
(livresc)
continență,
(popular
și
familiar)
glagore,
(popular)
duh,
(popular)
scumpătate,
(rar)
cunoștință.
Morală
Morală,
substantiv
feminin
Sinonime
:
etică;
(familiar)
dojană,
mustrare,
ceartă,
observaţie;
învăţătură,
concluzie.
Moralitate
Moralitate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
bună
purtare,
bunătate,
cinste,
corectitudine,
învăţătură,
mentalitate,
morală,
omenie,
onestitate,
probitate,
sens
moral,
virtute,
(livresc)
etos;
apolog,
pildă.
Muştrului
Muştrului,
verb
Sinonime
:
a
admonesta,
a
atinge,
a
bate,
a
certa,
a
dăscăli,
a
dojeni,
a
instrui,
a
învăța,
a
lovi,
a
moraliza,
a
mustra,
a
ocărî,
a
struni.
Website, versiune pentru PC:
http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic:
https://dicti0nar.ro/
învăţa
Fenomen
Ocară
Violent
Pinofită
Tehnologie
Perfid
Schimba
Arbori
Aglomerat
Gimnospermă
Bucătărie
Rază
Făuri
Burghiu
Astăzi
Donchihotic
împachetat
Zdreli
Numerarisit
Recluziune
Sintagmă
Nătăfleţ
Plan
Febrilitate
Circumferinţă
Tupila
Drept
Refulat
Invalid
Plecare
Complexitate
Antagonic
Prezicător
Ardent
Evident
Derivat
Disperat
Inventa
Demolare
Pajişte
Arţag
Dezasamblabil
Cuhne
Indicaţie
Creștere
Termen
Roti
Vast
Vii
Tablou
Activitate
Căpriţă
Strâmba
Mort
Student
Primitiv
Amnistie
Infirmitate
Combinaţie
ţâmp
Hazliu
Tandreţe
Abjectă
Uvraj
Expectorare
Hain
Cerc
Cere
Cuhnii
Mângâiere
Reexaminare
Libovie
Expresiv
Demolat
Pregeta
Veseli
Râvna
Luptă
Ostoi
Ostilitate
Anex
Cuhnie
Luminos
Amintire
Dăinuș
Dea
Maclavais
Neamţ
Evoluţie
început
Operație
Isobar
Bufonesc
Nesociabil
Pălan
Accesibil
Doar
Confirma
Inversare
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
Reduceri online!
...