Locuitor, substantiv
Sinonime: aborigen, autohton, băștinaș, citadin, compatriot, consătean, contadin, emigrant, emigrat, imigrant, indigen, insular, localnic, mahalagiu, mărginaș, mărginean, ocupant, persoană, resortisant, rezident, sătean, târgoveț, țăran, (figurat) suflet, (grecism învechit) simpatriot, (învechit) lăcuitor, (învechit) sălășluitor, (livresc) pământean; (la plural) orășenime, populație, târgovețime, țărănime, (învechit și regional) poporime, (învechit) poporație, (învechit) public.  

---

Cetăţean, substantiv masculin
Sinonime: supus, locuitor; orăşean, târgoveţ.  Populaţie, substantiv feminin
Sinonime: neam, popor, seminție, (învechit și regional) poporime, (învechit) lume, (învechit) poporație, (învechit) populațiune, (învechit) public, (învechit) rudă, (învechit) rudenie, (plural) locuitori, (popular) norod; (populație statistică) colectivitate statistică.  Suflet, substantiv neutru
Sinonime: conştiinţă, minte, caracter, simţire; omenie, bunătate; curaj, îndrăzneală; viaţă, suflu, inimă; persoană, om, ins, locuitor; suflare, respiraţie.  Rezident, substantiv masculin
Sinonime: locuitor, locatar, ocupant; (medic rezident) absolvent medicinist care îşi perfecţionează practica în spital.  Sălăşluitor, substantiv
Sinonime: locuitor.  Depopula, verb
Sinonime: a defrișa, a despăduri, a evacua, a vida, a-și pierde locuitorii, (variantă) a despopula.  Poporime, substantiv (învechit)
Sinonime: gloată, mulțime, norod, plebe, popor, populație, prostime, vulg, (învechit) populațiune, (plural) locuitori.  Vietnic, adjectiv (învechit)
Sinonime: locuitor, stătător.  Poporaţie, substantiv (învechit)
Sinonime: gloată, locuitori, mulțime, popor, populație, (variantă) poporațiune.  Trăitor, adjectiv
Sinonime: durător, locuitor, viețuitor, viu, (învechit) petrecător.