Cin, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
rang, demnitate; tagmă, ordin călugăresc; (regional) luntre, barcă, lotcă, caic, şaică.
Cină, substantiv feminin
Sinonime:
dineu, masă de seară, supeu, (cina de apoi) parastas, (cina Domnului) Sfânta Euharistie, (regional) cinioară, (variantă) ciună. Cina, verb
Sinonime:
a cinui, a lua cina, a lua masa de seară, a supa.
Cinabar, substantiv
Sinonime:
cinabru, (popular) sifilis.
Cinabru, substantiv
Sinonime:
(chimie) vermillon, chinovar.
Cinacul, substantiv (învechit)
Sinonime:
cenaclu.
Cinaş, adjectiv
Sinonime:
aranjat, cochet, dichisit, drăgălaş, drăguţ, elegant, fercheş, ferchezuit, frumuşel, gătit, îngrijit, spilcuit, frumos, chipeș.
Cinătui, verb
Sinonime:
a jumuli, a curăța (de pene, solzi și măruntaie); a bate, a stâlci în bătaie.
Cincăi, verb
Sinonime:
a cicăli, a dăscăli, a plictisi, a sâcâi, a deranja, a importuna.
Cincantenar, substantiv
Sinonime:
cvincvagenar, semicentenar.
Cincantin, substantiv și adjectiv
Sinonime:
(botanică) (regional) chircă, porumb.
Cinchi, verb (regional) Sinonime:
a se ghemui, a se chirci, a se chinci, a sta pe vine.
Cinci, numeral
Sinonime:
a cincea, al cincilea, patru plus unu.
Cinci-clopoței, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) căldărușă.
Cinci-degete, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) iarba-degetelor, ochiul-boului, sclipeţ.
Cinci-foi, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) sănișoară.
Cincila, substantiv
Sinonime:
(zoologie) șinșilă.
Cincinal, substantiv
Sinonime:
lustru, perioadă de cinci ani.
Cinciunghi, substantiv
Sinonime:
pentagon.
Cinde, adverb (învechit)
Sinonime:
decinde, decindea, dincolo.
Cine, pronume Sinonime:
care, cel ce, acela care; fiecare, oricine, oricare.
Cine-verite, substantiv
Sinonime:
cine-adevăr, cinematograf-adevăr.
Cineamator, substantiv
Sinonime:
cinefil, cineast amator.
Cineast, substantiv
Sinonime:
autor, cineast-reporter, dialoghist, documentarist, ecranizator, femeie-cineast, operator, producător, realizator, regizor, șef de producție, (formație ironică) filmist.
Cinedocument, substantiv
Sinonime:
document audiovizual, (film) documentar.
Cinefil, substantiv
Sinonime:
cineamator, (depreciativ) cinefag.
Cinegetic (cinegetică), adjectiv Sinonime:
vânătoresc, de vânătoare.
Cinegrafic, adjectiv
Sinonime:
cinematografic.
Cinegrafie, substantiv
Sinonime:
cinematografie.
Cinema, substantiv neutru Sinonime:
cinematograf; (Banat, învechit) mozi.
Cinematecă, substantiv
Sinonime:
colecție de filme; filmotecă; cinematograf.
Cinematograf, substantiv
Sinonime:
cinema, cineclub, cinemascop, cinematecă, cineramă, film, proiecție, spectacol.
Cinematografia, verb
Sinonime:
a înregistra pe peliculă; a filma; a ecraniza.
Cinematografic, adjectiv
Sinonime:
de film, filmic.
Cinematografie, substantiv
Sinonime:
film; artă cinematografică; industrie producătoare de filme.
Cinematografiere, substantiv
Sinonime:
filmare.
Cinemograf, substantiv
Sinonime:
cinemometru înregistrator.
Cinemometru, substantiv
Sinonime:
cinemograf, indicator de viteză, radar, vitezometru.
Cineramă, substantiv
Sinonime:
cineclub, cinema, cinemascop, cinematecă, cinematograf.
Cinerit, substantiv
Sinonime:
tuf, cenușă vulcanică consolidată.
Cineşi, pronume
Sinonime:
cine, oricare, oricine, orişicare, orişicine, fiecine, fiecare.
Cinetism, substantiv
Sinonime:
artă cinetică, op-art.
Cineva, pronume Sinonime:
oarecare, oarecine, vreunul; (familiar) om de valoare, personalitate, somitate.
Cinflor, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) grangur.
Cingătoare, substantiv feminin Sinonime:
brâu, curea, centură, şerpar, (regional) betelie, cordon.
Cinghel, substantiv
Sinonime:
belciug, cârlig, cerc, cinghil, cinghir, fretă, inel; (argou) bătaie, încăierare.
Cinghie, substantiv
Sinonime:
harpă, harfă; dansatoare publică, cinghiasă.
Cinghili, verb
Sinonime:
a cimili.
Cinghir, substantiv
Sinonime:
cinghel, țigher.
Cinic (cinică), adjectiv Sinonime:
sfidător, fără scrupul, fără jenă.
Cinie, substantiv
Sinonime:
faianţă, porţelan; instrument, sculă, unealtă, ustensilă; farmec, vrajă.
Ajunge, verb Sinonime:
a sosi, a parveni, a reuşi, a izbuti, a atinge, a deveni (ceva sau cineva). Ajunge, interjecție
Sinonime:
atât! basta! destul! gata! isprăveşte! încetează! punct! sfârşeşte! stai! stop! termină! (regional) halt! ho!
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.
Aparţine, verb Sinonime:
a ţine de (ceva, cineva), a fi al cuiva, a se cuveni cuiva.
Apăra, verb Sinonime:
a proteja, a feri, a ocroti, a păzi, a salvgarda; a (se) dezvinovăţi, a pleda (pentru a susţine ceva sau pe cineva).
Apela, verb
Sinonime:
a telefona; a cere, a adjura, a invoca, a solicita; a se adresa cuiva, a recurge la (ceva), a se folosi de (ceva sau cineva).
Apoteoză, substantiv feminin Sinonime:
preamărire, slăvire, glorificare, consacrare, elogiu, triumf. Apoteoza, verb
Sinonime:
a cânta, a cinsti, a deifica, a diviniza, a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a slăvi, a venera, a zeifica.
Apreciere, substantiv feminin
Sinonime:
evaluare, estimare; atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, onoare, preţuire, respect, sentiment, stimă, trecere, vază, (livresc) condescendenţă, deferenţă, rating, reverenţă, (învechit şi regional) seamă, (regional) preţuială, (Moldova) lefterie, (învechit) laudă, socoteală, socotinţă, (grecism învechit) sevas, (învechit) baftă, (figurat) credit; recunoaştere; aviz, expertiză, judecată, opinie, părere, verdict.
Asupra, prepoziție Sinonime:
peste, pe; contra, împotrivă; înspre, spre, către; cu privire la (ceva sau cineva).
Atârna, verb Sinonime:
a agăţa, a anina, a suspenda; (figurat) a depinde, a fi subordonat, a fi legat de (ceva sau de cineva); a cântări, a apăsa; a spânzura.
Barcă, substantiv feminin
Sinonime:
luntre, caiac, lotcă, șaică, cin, drifter.
Baza, verb (reflexiv) Sinonime:
a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva). Bază, substantiv feminin Sinonime:
temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.
Bălmăji, verb Sinonime:
a amesteca, a încurca, a zăpăci, a ameţi; (figurat) a îmbrobodi, a înşela, a duce de nas (pe cineva), a îmbolmăji; a îngăima, a îndruga, a articula.
Bizui, verb Sinonime:
a se încrede, a se întemeia, a se baza, a se lăsa în seama (cuiva), a se sprijini (pe cineva), a avea încredere, a conta (pe cineva).
Brăcinar, substantiv masculin (popular) Sinonime:
sfoară, șiret, cingătoare; bârneţ.
Breaslă, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
asociaţie, organizație; tagmă, rang, cin; meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; branșă.
Brâu (brâie), substantiv neutru Sinonime:
cingătoare, curea, şerpar, centură, brâneţ, brâuleţ, cordon, (regional) bată (bete), (regional) brânaci; mijloc, talie, dungă, lanţ, şir; bordură, betelie, brână, chenar, mulură, ciubuc, brăţară.
Brâuleţ, substantiv neutru Sinonime:
brâu, brâuşor, cingătoare, bată, (regional) brâneţ.
Brusture (brusturi), substantiv masculin
Sinonime:
(botanică) lipan, (regional) captalan, lumânare, lumânărică, (prin Banat) lapuc; (brusturul-caprei) cinsteţ, lăptucul-oii; (brusturul-oii) lăptucul-oii.
Camaraderesc (camaraderească), adjectiv Sinonime:
prietenesc, tovărăşesc, colegial; loial, cinstit; onest, corect, cumsecade, de bună credinţă.
Careva, pronume nehotărât Sinonime:
vreunul, oarecare, oarecine, cineva.
Cavalerism, substantiv neutru Sinonime:
vitejie, eroism; politeţă, amabilitate, bunăvoinţă, generozitate, cinste; onestitate, sinceritate, lealitate.
Cășuna, verb Sinonime:
a i se năzări, a-i răsări, (familiar) a-i veni în gând; a purta pică, a prinde necaz (pe cineva), a urî; a bate la cap, a plictisi, a insista, a sta pe capul (cuiva), a nu lăsa în pace; a pricinui, a cauza.
Cenaclu, substantiv neutru
Sinonime:
areopag, capelă, cerc, cinecenaclu, club, grup, pleiadă, reuniune, societate.
Cenuşar, substantiv neutru
Sinonime:
urnă funerară, urnă cinerară; (Transilvania și Moldova) leşier; (botanică) oţetar fals, (regional) arbore-puturos; scrumieră.
Chit, adverb
Sinonime:
(a fi chit cu cineva) a nu mai datora nimic (cuiva); a nu mai avea de dat nici o socoteală (cuiva); (chit că) chiar dacă, indiferent dacă. Chiţ, interjecție
Sinonime:
(regional) ţiţ.
Ciuciuli, verb (popular) Sinonime:
a se strânge, a se ghemui, a se ciuci, a se chirci, a se cinchi.
Coastă, substantiv feminin
Sinonime:
dungă, latură, parte; flanc; pantă, povârniş; ţărm, mal, chei; chingă, cocârlă, crivac; (coasta-dracului) sparanghel; (coasta-vrăjmaşului) sparanghel; (expresie) (e slab de-i poți număra coastele) e foarte slab; (expresie) (a pune cuiva sula în coastă) a obliga pe cineva să facă un lucru neplăcut; (locuțiune adverbială) (pe o coastă) pe o parte, într-o dungă.
Colan, substantiv neutru Sinonime:
salbă, colier, şireag, şir; cingătoare, brâu, cordon.
Broci, verb (regional)
Sinonime:
a trăi bine cu cineva.
Broci, substantiv
Sinonime:
garanţă, otrăţel, paţachină, roibă.
Conduce, verb
Sinonime:
a îndruma, a dirija, a orienta; a însoţi pe cineva, a călăuzi, a acompania; a cârmui, a dirigui, a domni, a guverna, a stăpâni, (învechit şi popular) a oblădui, (învechit) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povăţui; a administra, a comanda, a prezida, a ghida, a sfătui, a şofa, a mâna.
Conta, verb Sinonime:
a valora, a avea preţ, a fi însemnat; a se bizui, a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se sprijini, a se întemeia (pe cineva).
Cordon, substantiv neutru
Sinonime:
centură, curea, cingătoare, brâu, şerpar, (regional) bată, betelie, lentă, şnur; frontieră, graniţă, hotar, limită teritorială; (geografie) (cordon litoral) lido, perisip, săgeată litorală; (anatomie) (cordon ombilical) ombilic.
Corect (corectă), adjectiv Sinonime:
cumsecade, onest, cinstit, loial, de bună credinţă, de caracter, ireproşabil; adevărat, just, drept, întemeiat.
Corectitudine, substantiv feminin Sinonime:
probitate, cinste, onestitate, cumsecădenie.
Credit, substantiv neutru
Sinonime:
împrumut, datorie, (popular) veresie; (figurat) preţuire, prestigiu, autoritate, apreciere, ascendent, atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, influenţă, încredere, înrâurire, onoare, reputaţie, respect, stimă, trecere, vază.
Cumsecade, adjectiv
Sinonime:
binecrescut, blajin, blând, bun, calm, cinstit, corect, corespunzător, cu purtări bune, cuviincios, de bună credinţă, de ispravă, de treabă, educat, îngăduitor, înțelegător, loial, omenos, onest, pașnic, politicos, potrivit, prietenos, tolerant, (învechit) omenit. Cumsecade, adverb
Sinonime:
bine, convenabil, cum se cere, cum se cuvine, la locul lui, omenește, perfect, strașnic, (învechit și regional) tare.
Curat (curată), adjectiv
Sinonime:
îngrijit, curăţat; (figurat) integru, cinstit, pur, nevinovat, candid; (figurat) senin, clar, transparent, limpede; neamestecat, în stare pură, nepătat, (regional) neîntinat, (Transilvania) tistaş, spălat, nativ, veritabil, natural, adevărat, bun, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, purificat, salubru, sănătos, tare, cast, corect, distinct, evident, feciorelnic, fecioresc, firesc, ideal, incoruptibil, inocent, leal, necoruptibil, neprihănit, net, normal, obişnuit, onest, platonic, precis, pudic,
spovedit, virgin, virginal, desluşit, lămurit.
Curăţenie, substantiv feminin
Sinonime:
dereticare; cinste, nevinovăţie, candoare, puritate, naivitate; purgativ, laxativ; salubritate, (livresc) salubrizare; limpezime; castitate, corectitudine, feciorie, incoruptibilitate, inocenţă, integritate, lealitate, neprihănire, onestitate, pudicitate, pudoare, virginitate.
Curea, substantiv feminin Sinonime:
cingătoare, brâu, centură, şerpar, (regional) bată, betelie.
Cutezanţă, substantiv feminin Sinonime:
curaj, temeritate, îndrăzneală, bărbăţie, voinicie, vitejie; tupeu, cinism.
Debarca, verb Sinonime:
a acosta, a coborî, a descinde; (familiar) a da afară, a înlătura, a da jos (pe cineva), a elimina.
Deferență, substantiv feminin
Sinonime:
respect, stimă, consideraţie, condescendență, apreciere, atenţie, cinste, cinstire, onoare, preţuire, trecere, vază.
Demnitate, substantiv feminin
Sinonime:
prestigiu, gravitate, sobrietate; rang, ierarhie, treaptă socială, poziţie, (învechit) cin, dregătorie, ifos, orânduială, şedere, vrednicie, titlu, onoare.
Deschis, adverb
Sinonime:
făţiş, (figurat) sincer, leal, onest, franc. Deschis, adjectiv
Sinonime:
cinstit, comunicativ, expansiv, neprefăcut, prietenos, receptiv, sincer, sociabil, volubil; desfăcut, descuiat, căscat, destupat, neacoperit; (medicină) necicatrizat, nevindecat, sângerând, viu; crăpat, plesnit, înflorit; făţiş.
Descinde, verb Sinonime:
a coborî, a veni, a se trage (din cineva); a se opri, a trage (la o casă); a se deplasa, a pleca.
Devotament, substantiv neutru
Sinonime:
abnegație, atașament, cinste, credință, dăruire, fidelitate, lealitate, renunţare, statornicie, (învechit și regional) priință, (învechit) devotare, (învechit) devotațiune, (învechit) devoțiune, (învechit) sadacat; (variante) (franțuzism învechit) devoiement, (franțuzism învechit) devuement.
Dinamic (dinamică), adjectiv
Sinonime:
activ, diligent, energic, petulant, stoic; balistic, cinematic, mecanic.
Drăguţ (drăguţă), adjectiv
Sinonime:
drăgălaş, frumuşel, graţios, atrăgător, plăcut, (Transilvania şi Bucovina) cinaş, (figurat) dulce, agreabil, curtenitor.
Drept (dreaptă), adjectiv
Sinonime:
orizontal, plan, neted, direct, (livresc) rectiliniu, (popular) oblu, vertical, erect, abrupt, neaplecat, ţeapăn, plat, şes, (regional) şesos, (Oltenia şi Banat) polejnic, (învechit) tins, tocmai, (figurat) ras, şters; imparţial, neparţial, nepărtinitor, obiectiv, (învechit) nefăţărit, adevărat, echitabil, just, îndreptăţit, cinstit, integru, cumsecade, moral, curat, corect.
Echitabil (echitabilă), adjectiv Sinonime:
just, drept, nepărtinitor, cinstit, adevărat, corect, imparţial, obiectiv.
Elogiu, substantiv neutru Sinonime:
laudă, preamărire, slăvire, proslăvire, cinstire, slavă, panegiric.
Etic (etică), adjectiv Sinonime:
moral, cinstit, de caracter.
Exalta, verb
Sinonime:
a se înflăcăra, a se entuziasma, a se încânta, a se aprinde; a proslăvi, a glorifica, a preamări, a ridica în slăvi, a cinsti, a cânta, a elogia, a lăuda, a mări, a omagia, a preaslăvi, a slăvi, a venera.
Fală, substantiv feminin Sinonime:
trufie, îngâmfare, orgoliu, vanitate, mândrie; strălucire, măreţie, pompă, grandoare, mărire, solemnitate, maiestate; glorie, faimă, renume, cinste.
Favoare, substantiv feminin
Sinonime:
ajutor, complezență, hatâr, concesie, avantaj, beneficiu, protecţie, privilegiu, cinste, graţie, (învechit) favor, sprijin.
Făli, verb
Sinonime:
a se mândri, a (se) lăuda, a se făloși, a se fuduli, a se îngâmfa, a fi înfumurat, a fi mândru, a fi trufaş, a fi semeţ, a fi arogant; a cinsti, a cânta, a elogia, a glorifica, a mări, a omagia, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a slăvi, a venera, a exalta.
Feciorelnic (feciorelnică), adjectiv Sinonime:
neprihănit, nepătat, nevinovat, curat, cast, virginal, nepângărit, neatins, pur, cinstit.
Feciorie, substantiv feminin
Sinonime:
inocenţă, castitate, virginitate, fetie; (figurat) curăţenie, nevinovăţie, neprihănire, puritate, neîntinare, cinste; adolescenţă, tinereţe; (figurat) burlăcie, celibat; (botanică) feciorică.
Fetie, substantiv feminin
Sinonime:
viață de fată, castitate, cinste, feciorie, neprihănire, nevinovăţie, virginitate.
Fidel (fidelă), adjectiv
Sinonime:
adept, adorator, creștin, statornic, devotat, credincios, discipol, fervent, practicant, prozelit; constant, corect, onest, cinstit, just, loial, sincer; literal, exact, precis, sigur, neîndoielnic, veritabil; nestrămutat, (livresc) leal, (regional) slugarnic, (învechit) smerit.
Fidelitate, substantiv feminin
Sinonime:
credinţă, statornicie, devotament, constanţă; exactitate, precizie, conformitate, cinste, (livresc) lealitate, loialitate, (învechit şi regional) priinţă.
Fiere, substantiv feminin
Sinonime:
bilă, venin, veziculă biliară; (figurat) amărăciune, necaz, amar, răutate, supărare; (botanică) (fierea-pământului) potroacă, ţintaură, (regional) cintoaie, frigor, frigurică, genţiană, ghinţură, ghinţurea, potrocea, potrocuţă, scăunel, scânteiuţă, taulă, buruiană-de-friguri, (la plural) cocoșei-de-grădină, crucea-pământului, floare-de-friguri, fumărică-bășicoasă, iarbă-de-curcă, iarbă-de-friguri, (la plural) săfindei-de-câmp, crin de pădure; (fiere-de-urs) aloe.
Film, substantiv neutru
Sinonime:
bandă, emulsie, peliculă; cinema, cinematograf, cinematografie, cineramă, proiecție; clișeu, documentar, lungmetraj, producție, scurtmetraj, spectacol, superproducție, telefilm, thriller, videoclip, clip video, western; (la figurat) desfășurare, prezentare.
Filma, verb
Sinonime:
a lua imagini, a face film, a cinematografia, a turna.
Filmotecă, substantiv feminin
Sinonime:
cinematecă, colecție de filme, microfilmotecă, telefilmotecă.
Fitecine, pronume nehotărât
Sinonime:
fitecare, cine, fiecare, fiecine, oricare, oricine, orişicare, orişicine.
Franc (francă), adjectiv
Sinonime:
sincer, deschis, loial, corect, cinstit, onest, neprefăcut.
Francheţe, substantiv feminin Sinonime:
sinceritate, loialitate, consecvenţă, corectitudine, onestitate, cinste.
Frânghie, substantiv feminin
Sinonime:
coardă, frenghie, funie, odgon, ştreang, (Banat, Transilvania şi Oltenia) paivan, (Transilvania şi Maramureș) şpargă, (Banat, Transilvania şi Bucovina) ştric, (învechit) aţă, (argou) tău; brâu, canaf, centură, cingătoare, ciucure.
Funcţionar, substantiv masculin
Sinonime:
administrator, agent, angajat, bugetar, comis, demnitar, factor, interimar, magistrat, salariat, slujbaş, supleant, titular, (ieşit din uz) amploiat, (învechit și regional) beamter, (învechit) cinovnic, (învechit) mădular, (regional) brăslaș, (și depreciativ) birocrat, (și depreciativ) bugetivor.
Glorie, substantiv feminin
Sinonime:
aureolă, autoritate, celebritate, cinste, cinstire, elogiu, faimă, grandoare, imortalitate, laudă, magnificență, măreţie, mărime, mărire, notabilitate, notorietate, omagiu, onoare, pohfală, pohvalenie, pompă, popularitate, preamărire, preaslăvire, prestigiu, proslăvire, renume, reputaţie, slavă, slăvire, splendoare, star, strălucire, triumf, vedetă, (învechit) mărie.
Glorifica, verb
Sinonime:
a cânta, a cinsti, a elogia, a exalta, a flata, a lăuda, a mări, a omagia, a onora, a pohfăli, a preacânta, a preaînălţa, a prealăuda, a preamări, a prearădica, a preaslăvi, a proslăvi, a ridica, a slavoslovi, a slăvi, a venera, (învechit) a făli, (rar) a apoteoza.
Goni, verb
Sinonime:
a alerga, a alunga, a căuta, a chinui, a fugări, a fugi (după cineva), a hăitui, a izgoni, a mâna, a pune pe fugă, a respinge, a sâcâi, a se grăbi, a surghiuni, a urmări (în fugă); a împerechea, a se împreuna.
Hatâr, substantiv neutru
Sinonime:
avantaj, capriciu, cinste, concesie, dorinţă, favoare, înlesnire, onoare, plac, plăcere, poftă, privilegiu, protecţie, serviciu, ușurință, voie.
Idolatriza, verb
Sinonime:
a adora, a adula, a deifica, a diviniza, a iubi exagerat, a preamări, a venera, (învechit) a cinsti, (învechit) a idolatra, (învechit) a slăvi.
Impietate, substantiv feminin Sinonime:
nelegiuire, lipsă de respect, cinism.
Incoruptibil (incoruptibilă), adjectiv Sinonime:
integru, cinstit, dintr-o bucată, onest, moral.
Injurios (injurioasă), adjectiv Sinonime:
jignitor, insultător, defăimător, agresiv, cinic.
Insolent (insolentă), adjectiv
Sinonime:
arogant, cinic, cu tupeu, dezagreabil, grosier, impertinent, impudent, indecent, irespectuos, ireverențios, neruşinat, obraznic.
Integritate, substantiv feminin Sinonime:
cinste, probitate, cumsecădenie, onestitate; deplinătate, plenitudine.
Integru (integră), adjectiv Sinonime:
cinstit, onest, incoruptibil, corect.
Închina, verb Sinonime:
a se ruga, a implora; a dedica, a oferi, a consacra; a se preda, a ceda; a toasta, a cinsti; a se pleca, a se înclina.
Jubileu, substantiv neutru
Sinonime:
aniversare, celebrație, cincantenar, pardon, sărbătoare.
Just (justă), adjectiv Sinonime:
drept, corect, aşa cum trebuie; adevărat, întemeiat, echitabil, imparţial, obiectiv, cinstit.
Laudă, substantiv feminin Sinonime:
elogiu, preţuire, glorificare; mărire, slavă, cinstire, onoare; trecere, credit, vază, renume. Lăuda, verb Sinonime:
a aduce laudă, a elogia, a slăvi, a glorifica, a preamări, a remarca; (reflexiv) a se făli, a se mândri, a se grozăvi, a face pe grozavul.
Laur, substantiv masculin Sinonime:
ciumăfaie, dafin; (figurat) glorie, cinste, victorie, biruinţă.
Leal (leală), adjectiv Sinonime:
cinstit, corect, sincer, onest, franc, moral, cumsecade.
Lefterie, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
apreciere, atenție, calificare, cinste, cinstire, considerație, credit, încredere, îndeletnicire, meserie, ocupaţie, onoare, prețuire, profesiune, reputație, respect, stimă, trecere, vază, (regional) liftirie.
Loial (loială), adjectiv
Sinonime:
cinstit, corect, fidel, franc, leal, sincer, ultraleal.
Loialitate, substantiv feminin Sinonime:
lealitate, cinste, fidelitate, corectitudine, sinceritate.
Masa, verb Sinonime:
a face masaj, a fricţiona, a freca; a concentra, a strânge, a aduna, a acumula, a îngrămădi, a aglomera. Masă, substantiv feminin Sinonime:
mulţime, gloată, colectivitate, grămadă (de ceva); bloc, bucată; morman; mâncare, bucate, hrană, alimente; prânz, cină, ospăţ, banchet, festin.
Mijloc, substantiv neutru
Sinonime:
ambianță, anturaj, brâu, cadru, cale, centru, cerc, chip, cingătoare, fel, formă, gros, instrument, intermediar, intermediu, jumătate, mediator, mediu, meşteşug, metodă, miez, mijlocitor, mod, modalitate, mulțime, paliativ, procedeu, putinţă, rețetă, sferă, societate, soluție, stratagemă, subterfugiu, talie, toi, unealtă, (figurat) buric, (figurat) inimă, (figurat) sân, (învechit și figurat) dric, (la plural) avere, (la plural) bani, (la plural) bogăție, (la plural) fonduri, (la plural) posibilități, (la plural) resurse, (la plural) șale, (mijloc de transport) vehicul, (regional) miljoc.
Moral (morală), adjectiv Sinonime:
etic, spiritual, psihic, virtuos; bun, exemplar, cinstit.
Moralitate, substantiv feminin
Sinonime:
bună purtare, bunătate, cinste, corectitudine, învăţătură, mentalitate, morală, omenie, onestitate, probitate, sens moral, virtute, (livresc) etos; apolog, pildă.
Natural (naturală), adjectiv Sinonime:
real, efectiv, neîndoielnic, incontestabil, indiscutabil; simplu, firesc, normal, neprefăcut, sincer, cinstit.
Nevinovat (nevinovată), adjectiv Sinonime:
naiv, inocent, candid; cast, cinstit, curat, neprihănit, pur, virtuos, neîntinat, ingenuu, nealterat; ignorant, neştiutor.
Nevinovăţie, substantiv feminin Sinonime:
inocenţă, candoare, castitate, curăţie, cinste, puritate, ingenuitate; naivitate, credulitate.
Oarecare, adjectiv nehotărât Sinonime:
anumit, careva, oareşcare, cineva.
Oarecine, pronume nehotărât Sinonime:
cineva, oareşcine, careva.
Omeni, verb (popular) Sinonime:
a ospăta, a cinsti, a trata.
