Oraș-gigant, substantiv
Sinonime:
metropolă.
Orăşenesc, adjectiv
Sinonime:
citadin, urban, (învechit și regional) târgoveț; nemţesc.
Orăşeneşte, adverb
Sinonime:
ca la oraș, nemţeşte, (rar) târgoveţeşte.
Orășenie, substantiv
Sinonime:
orășenism.
Orăşenime, substantiv
Sinonime:
(rar) târgoveţime, (învechit) jupânime.
Orăşeniza, verb
Sinonime:
a (se) citadiniza, (rar) a (se) târgoveți, a (se) urbaniza, a deveni oraș, a deveni orășean, a se adapta la viața orășenească.
Orăşenizare, substantiv
Sinonime:
urbanizare, (rar) citadinizare.
Orăşenizat, adjectiv
Sinonime:
citadinizat, urbanizat.
Orăstică, substantiv feminin Sinonime:
măzăriche-neagră.
Aşezare, substantiv feminin Sinonime:
fixare, stabilire, instalare, punere, aranjare, amenajare, situare, dispunere; casă, adăpost, locuinţă; localitate, comună, oraş; poziție.
Centru (centre), substantiv neutru
Sinonime:
mijloc; miez; nucleu; (fizică) (centru de greutate) baricentru; (figurat) buric, inimă, (învechit, figurat) dric; (figurat) focar, sediu; (figurat) bastion, citadelă; oraş, (popular) târg.
Cetăţean, substantiv masculin
Sinonime:
supus, locuitor; orăşean, târgoveţ.
Citadin (citadină), adjectiv Sinonime:
orăşenesc, urban.
Domn, substantiv masculin
Sinonime:
stăpân, posesor, jupân; domnitor, voievod, prinţ, rege, monarh; om bogat, aristocrat, nobil; (Domnul) Dumnezeu, Isus Hristos; cucon, (învechit şi familiar) musiu, (grecism învechit) chir, (italienism învechit) signor; bărbat, orăşean, soţ, târgoveţ.
Jupâneasă, substantiv feminin Sinonime:
menajeră, femeie de serviciu, fată în casă; (învechit) boieroaică, cucoană, orășeancă, târgoveaţă; (rar) soţie, nevastă.
Localitate, substantiv feminin Sinonime:
sat, aşezare, comună, oraş.
Municipiu, substantiv neutru Sinonime:
oraş mare.
Pantalonar, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
(învechit) (depreciativ) bonjurist, duelgiu, funcţionar, intelectual, ișlicar, orăşean, surtucar, târgoveț; croitor.
Surtucar, substantiv masculin (popular) Sinonime:
târgoveț, orăşean, intelectual.
Târg, substantiv neutru Sinonime:
piaţă, obor, hală; tranzacţie, tocmeală, înţelegere, acord, târguială; orăşel, oraş, cetate.
Târgoveţ, substantiv masculin Sinonime:
orăşean, citadin.
Urban (urbană), adjectiv Sinonime:
orăşenesc, citadin; (figurat) politicos, manierat, civilizat, atent.
Burghez, substantiv
Sinonime:
capitalist, citadin, filistin, mic-burghez, orășean, târgoveț, (popular şi peiorativ) burjui.
Citadin, substantiv
Sinonime:
orăşean, târgoveţ.
Citadiniza, verb
Sinonime:
a orăşeniza, a urbaniza.
Citadinizare, substantiv
Sinonime:
orăşenizare, urbanizare.
Megalopolis, substantiv
Sinonime:
aglomerație, capitală, conurbație, metropolă, oraș (mare).
Cite, substantiv
Sinonime:
cartier, oraș (vechi).
Pupezoi, substantiv
Sinonime:
(botanică) orăstică, pupăză.
Burg, substantiv
Sinonime:
așezare, burgadă, castel, cetate, dem, localitate, oraș, vilă.
Burghezime, substantiv
Sinonime:
aristocrație, burghezie, clasă dominantă, elită, nobilime, noblețe; orășenime.
Eponim, substantiv
Sinonime:
nume de loc, nume de oraș (provenit de la numele unei persoane).
Cetățenește, adverb
Sinonime:
orășenește, (rar) târgovețește.
Locuitor, substantiv
Sinonime:
aborigen, autohton, băștinaș, citadin, compatriot, consătean, contadin, emigrant, emigrat, imigrant, indigen, insular, localnic, mahalagiu, mărginaș, mărginean, ocupant, persoană, resortisant, rezident, sătean, târgoveț, țăran, (figurat) suflet, (grecism învechit) simpatriot, (învechit) lăcuitor, (învechit) sălășluitor, (livresc) pământean; (la plural) orășenime, populație, târgovețime, țărănime, (învechit și regional) poporime, (învechit) poporație, (învechit) public.
Nădrăgar, substantiv (popular)
Sinonime:
orășean, pantalonar, târgoveț.
Oreşniţă, substantiv
Sinonime:
(botanică) bobușor, fasolică, indrușaim, măzărică, sângele-voinicului, (variantă) orașniță.
Nemţi, verb
Sinonime:
a se germaniza; a imita moda occidentală, a se occidentaliza, (Oltenia) a se îmbăta, (rar) a se îmbrăca orășenește.
Urbicular, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
citadin, orășenesc, urban.
Opidum, substantiv
Sinonime:
(antichitate) alcazar, castel, cetate, citadelă, fort, fortăreață, fortificație, oraș fortificat, (variantă) opid, (variantă) oppidum.
Opid, substantiv (ieșit din uz)
Sinonime:
oraș (mic), (variantă) opidum.
Jupânime, substantiv (învechit)
Sinonime:
orășenime, patronat.
Urbicul, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
oraș (mic), orășel, (popular) orășior, (rar) orășuț.
Domnărie, substantiv (regional)
Sinonime:
boierime, orășenie.
Urbe, substantiv
Sinonime:
oraș; (istorie) civitas, opid, opidum, oppidum; (variante învechite) urbă, urbie.
Pupăgioară, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) orăstică, pupăză, (regional) pipijoi.
Urbaniza, verb
Sinonime:
a (se) orășeniza, (învechit) a (se) târgoveți, (rar) a (se) citadiniza.
Urbanizare, substantiv
Sinonime:
orășenizare, (rar) citadinizare.
Covrigăreasă, substantiv
Sinonime:
covrigioaică, (depreciativ) leneșă, (depreciativ) orășeancă, (depreciativ) săracă.
Urbanizat, adjectiv
Sinonime:
citadinizat, orășenizat.
