Ori, conjuncție
Sinonime: sau, fie că.  Oribil (oribilă), adjectiv
Sinonime: dezgustător, repugnant, urât, mizerabil, îngrozitor, infect, hidos.  Oricând, adverb
Sinonime: în orice timp, când vrei.  Oricare, pronume nehotărât
Sinonime: indiferent care, care vrei, oricine, fiecine.  Oricât, adverb
Sinonime: indiferent cât, cât vrei.  Orice, pronume nehotărât
Sinonime: indiferent ce, ce vrei.  Oricine, pronume nehotărât
Sinonime: oricare.  Oricum, adverb
Sinonime: indiferent cum, în orice fel, cum vrei.  Orient, substantiv neutru
Sinonime: răsărit, est.  Orienta, verb
Sinonime: a dirija, a îndrepta, a indica drumul, a conduce.  Oriental (orientală), adjectiv
Sinonime: răsăritean, estic.  Orientare, substantiv feminin
Sinonime: cale, călăuzire, concepție, conducere, convicțiune, convingere, direcţie, dirijare, gând, ghidare, idee, înclinare, îndreptare, îndrumare, judecată, linie, opinie, părere, principiu, sens, tendință, vedere, viziune, (învechit) orientație.  Orientație, substantiv
Sinonime: (învechit) orientare.  Orientativ, adjectiv
Sinonime: informativ.  Orientator, adjectiv
Sinonime: direcțional, care indică direcția.  Orificiu, substantiv neutru
Sinonime: deschidere, gaură, bortă.  Orighinal, adjectiv (învechit)
Sinonime: original.  Orighinalnic, adjectiv (învechit)
Sinonime: original.  Orighine, substantiv (învechit)
Sinonime: origine.  Original (originală), adjectiv
Sinonime: aparte, autentic, bizar, caracteristic, caracterizator, ciudat, deosebit, distinctiv, excentric, excepțional, extraordinar, extravagant, fără pereche, fără seamăn, ieşit din comun, incomparabil, individual, inimitabil, insolit, neasemănat, neasemuit, neauzit, neconformist, necopiat, neimitabil, nemaipomenit, nemaivăzut, neobişnuit, nonconformist, nou, particular, personal, propriu, singular, specific, sui-generis, unic, (învechit) particularnic.  Originalitate, substantiv
Sinonime: bizarerie, caracteristică, ciudățenie, excentricitate, exotism, extravaganţă, fantezie, individualitate, inedit, nonconformism, notă distinctivă, noutate, original, particularism, particularitate, personalitate, raritate, singularitate, specific, specificitate, stranietate, teribilism, unicitate.  Originar (originară), adjectiv
Sinonime: aborigen, autohton, congenital, de obârşie, de origine, indigen, infuz, inițial, în forma de la început, înnăscut, nativ, natural, prim, primar, primitiv, primordial, provenind din, visceral.  Origine, substantiv feminin
Sinonime: obârşie, început, provenienţă, izvod, rădăcină, sursă, sorginte.  Oriîncotro, adverb
Sinonime: indiferent în ce direcție, indiferent încotro, în orice direcţie, încotro vrei, orișiunde, oriunde, pretutindeni, (învechit) oareunde, (învechit) tutindeni, (rar) fieunde.  Oripila, verb
Sinonime: a agasa, a enerva, a exaspera, a impacienta, a indispune, a irita, a supăra foarte tare; a înfiora, a îngrozi, a teroriza.  Oripilant (oripilantă), adjectiv
Sinonime: agasant, enervant, iritant; înfiorător, îngrozitor.  Oripilat (oripilată), adjectiv
Sinonime: agasat, enervat, iritat, impacientat; îngrozit, înfiorat.  Orişicum, adverb
Sinonime: fiecum, nu importă cum, oricum, (învechit) fieștecum, (învechit) fitecum.  Orişiunde, adverb (popular)
Sinonime: încotro, oriîncotro, oriunde, pretutindeni, (învechit) oareunde, (învechit) tutindeni, (rar) fieunde.  Oriunde, adverb
Sinonime: încotro, oriîncotro, orișiunde, pretutindeni, (învechit și popular) orunde, (învechit) oareunde, (învechit) tutindeni, (rar) fieunde, (regional) oriiunde, (regional) oriune.  Orizanină, substantiv
Sinonime: (farmacie) vitamina B1.  Orizon, substantiv
Sinonime: orizont.  Orizont, substantiv neutru
Sinonime: zare.  Orizontal, adjectiv
Sinonime: culcat, longitudinal, (învechit) lungitudinal.  Orizontalicește, adverb (învechit)
Sinonime: în mod orizontal, (variantă) horizontalicește.  Orizontalitate, substantiv
Sinonime: planeitate.  Orizontaliza, verb
Sinonime: a așeza în poziție orizontală, a cala, a nivela.  Orizontalizare, substantiv
Sinonime: calare, îndreptare, nivelare.  

---

Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime: abominabil, detestabil, dezgustător, groaznic, grosolan, ignobil, incalificabil, infam, înfiorător, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, odios, oribil, repugnant, respingător, rușinos, sordid, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (învechit și regional) ticăit, (învechit) fărădelege, (învechit) vil, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.  Abominabil (abominabilă), adjectiv
Sinonime: abject, cumplit, cutremurător, dezgustător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, odios, oribil, repugnant, respingător, sângeros, teribil, urât, zguduitor.  Aborigen (aborigenă), adjectiv
Sinonime: băştinaş, autohton, indigen, pământean, originar, nativ, localnic, omul locului.  Acar, substantiv masculin
Sinonime: macagiu, muncitor feroviar; cutioară, cutiuță, (regional) acarniță, (regional) acăriță.

Acar, adverb (învechit și regional)
Sinonime: acăr, măcar.

Acar, conjuncție (regional)
Sinonime: cu toate că, deși, fie, măcar că, ori.  Adesea, adverb
Sinonime: des, adeseori, repetat, de multe ori, frecvent, zilnic.  Ascendenţă, substantiv feminin
Sinonime: origine, obârşie, strămoşie; ancestru, filiație, genealogie, ereditate.  Atroce, adjectiv
Sinonime: cumplit, teribil, groaznic, fioros, sângeros, crunt, îngrozitor, oribil, dureros, feroce, insuportabil, monstruos.  Autentic (autentică), adjectiv
Sinonime: real, veridic, verosimil, indiscutabil, indubitabil, netăgăduit, nefalsificat, adevărat, neîndoios, cert, sigur; original.  Avan (avană), adjectiv
Sinonime: straşnic, groaznic, cumplit, crud, rău, hain, teribil, oribil.  Axa, verb
Sinonime: a centra, a fixa, a echilibra; a se baza pe (ceva).

Axă, substantiv
Sinonime: (matematică) dreaptă orientată.  Baroc (barocă), adjectiv
Sinonime: (despre stil) rococo; (figurat) bizar, ciudat, abracadabrant, excentric, exuberant, extravagant, insolit, original.  Baştină, substantiv feminin
Sinonime: origine, loc de naştere, ţară.  Baza, verb (reflexiv)
Sinonime: a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva).

Bază, substantiv feminin
Sinonime: temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.  Bimensual (bimensuală), adjectiv
Sinonime: (de două ori pe lună) bilunar; (o dată la două luni) bimestrial.  Bizarerie, substantiv feminin
Sinonime: anomalie, ciudăţenie, curiozitate, extravaganţă, excentricitate, curiozitate, fantezie, bazaconie, monstruozitate, nebunie, originalitate, paradox, singularitate.  Borât (borâtă), adjectiv (rar)
Sinonime: dezgustător, hidos, urât, diform, grețos, oribil, respingător.  Cat, substantiv neutru
Sinonime: etaj.

Cât, prepoziție
Sinonime: ca, precum.

Cât, conjuncție
Sinonime: că, de, încât; ca, cum, precum; oricât; ci, ce, cum.

Cât, adverb
Sinonime: (popular) precât; ce.

Cât, substantiv
Sinonime: (matematică) (învechit) câtuitor, cuprinzător, cvoţient, petrecător.  Cauza, verb
Sinonime: a produce, a provoca, a pricinui, a determina, a da naştere.

Cauză, substantiv feminin
Sinonime: motiv, pricină, ocazie; origine, obârşie, punct de plecare, fundament; (juridic) proces; afacere, interes; convingere.  Călăuzi, verb
Sinonime: a conduce, a îndruma, a povăţui, a învăţa, a ghida; (reflexiv) a se lua (după ceva), a se orienta, a urma.  Chenzinal (chenzinală), adjectiv
Sinonime: bilunar, de două ori pe lună.  Cine, pronume
Sinonime: care, cel ce, acela care; fiecare, oricine, oricare.  Ciudos (ciudoasă), adjectiv
Sinonime: bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, năstruşnic, neobişnuit, original, paradoxal, singular, straniu; (adjectiv și substantiv) gelos, invidios, pizmaş, pizmuitor, ranchiunos.  Coborî, verb
Sinonime: a (se) da jos, a descinde; a (se) lăsa jos; a reduce, a scădea, a micşora; (reflexiv) a proveni, a avea originea; (figurat, reflexiv) a se înjosi, a se umili.  Concepţie, substantiv feminin
Sinonime: convingere, cugetare, doctrină, gând, idee, judecată, opinie, orientare, părere, principiu, vedere, viziune, (livresc) convicţiune; teorie, teză; (biologie) concepere, procreare, (învechit şi popular) zămislire.  Conduce, verb
Sinonime: a îndruma, a dirija, a orienta; a însoţi pe cineva, a călăuzi, a acompania; a cârmui, a dirigui, a domni, a guverna, a stăpâni, (învechit şi popular) a oblădui, (învechit) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povăţui; a administra, a comanda, a prezida, a ghida, a sfătui, a şofa, a mâna.  Curios (curioasă), adjectiv (figurat)
Sinonime: ciudat, straniu, aparte, neobișnuit, indiscret, surprinzător, original; scormonitor, distractiv, amuzant, bizar, picant.  Curiozitate, substantiv feminin
Sinonime: dorinţă de a afla, interes; ciudăţenie, manie; originalitate, bizarerie.  Des, adverb
Sinonime: adesea, repetat, de multe ori, frecvent, grăbit, iute, rapid.

Des, adjectiv
Sinonime: adânc, apropiat, bătut, bogat, compact, frecvent, grăbit, iute, rapid, repetat.  Deschidere, substantiv feminin
Sinonime: acces, breșă, ieșire, intrare, spaţiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, descuiere, căscare, căscat, destupare, spargere, crăpare, despicare, plesnire, deschizătură, deșirare, orificiu, gaură, distanță, ecart, ecartament, descoperire; (deschidere geologică) afloriment; exordiu, inaugurare, începere, preliminar; acceptare, receptivitate, toleranță.

Deșchidere, substantiv
Sinonime: (popular) deschidere.  Diavolesc (diavolească), adjectiv
Sinonime: drăcesc, infernal, oribil, diabolic.  Direcţie, substantiv feminin
Sinonime: orientare, perspectivă, sens, parte, cale, linie, curs; conducere.  Dirija, verb
Sinonime: a conduce, a călăuzi, a îndruma, a îndrepta, a orienta, a regla, (rar) a dirigui, (livresc) a direcţiona, (figurat) a canaliza.  Drapel, substantiv neutru
Sinonime: steag, stindard, flamură, (rar) bandieră, pavilion, (învechit şi regional) banderiu, prapur, fanion; (istorie) gonfalon, oriflamă.  Drept (dreaptă), adjectiv
Sinonime: orizontal, plan, neted, direct, (livresc) rectiliniu, (popular) oblu, vertical, erect, abrupt, neaplecat, ţeapăn, plat, şes, (regional) şesos, (Oltenia şi Banat) polejnic, (învechit) tins, tocmai, (figurat) ras, şters; imparţial, neparţial, nepărtinitor, obiectiv, (învechit) nefăţărit, adevărat, echitabil, just, îndreptăţit, cinstit, integru, cumsecade, moral, curat, corect.  Dubla, verb
Sinonime: a capitona, a căptuşi, a deveni dublu, a duplica, a executa un dublaj, a îndoi, a înlocui (un actor), a însoți, a multiplica, a pune în dublu, a reduplica, a se mări de două ori, a secunda, a uni două câte două, (despre nave) a ocoli un cap, (învechit) a îndupleca, (sport) a depăși cu un tur un concurent.

Dublă, substantiv
Sinonime: baniţă, dublu-decalitru, (filmare) cadru returnat, (la unele jocuri cu zaruri) pereche, (variantă) dublu.  Elementar (elementară), adjectiv
Sinonime: de bază, fundamental, esenţial, de prim ordin, principal, simplu, uşor, puţin complicat, la îndemâna oricui, primar, rudimentar, natural.  Est, substantiv neutru
Sinonime: răsărit, orient, soare-răsare, (regional) răsai, răsăriş, zorit, (învechit) ost.  Excentric (excentrică), adjectiv
Sinonime: neobişnuit, ciudat, original, bizar, extravagant, fistichiu.  Excesiv (excesivă), adjectiv
Sinonime: exagerat, abuziv, nemoderat, exorbitant, bolnăvicios, oribil, insuportabil, monstruos, scandalos, nerezonabil, nebun; (cu rol de adverb) din cale afară de, nespus de, foarte, prea, extraordinar de.  Execrabil (execrabilă), adjectiv
Sinonime: respingător, detestabil, oribil, scârbos, dezgustător, greţos, incalificabil, turpid.  Explica, verb
Sinonime: a lămuri, a desluşi, a clarifica, a limpezi; a informa, a îndruma, a orienta, a ghida; a (se) justifica, a motiva, a se dezvinovăţi, a se disculpa, a da explicaţii; a expune, a preda (o lecţie), a rezolva, a glosa, a demonstra, a analiza, a înţelege.  Explicaţie, substantiv feminin
Sinonime: lămurire, clarificare, desluşire, limpezire; informaţie, îndrumare, orientare, explicare; justificare, motivare, motiv, pricină, cauză; expunere, predare, explicare (a unei lecţii, a unei teme).  Extracţie, substantiv feminin
Sinonime: extragere, scoatere; (rar) origine, naştere, obârşie, provenienţă.  Extravagant (extravagantă), adjectiv
Sinonime: excentric, neobişnuit, exagerat, ciudat, original, bizar.  Extravaganţă, substantiv feminin
Sinonime: excentritate, ciudăţenie, bizarerie, excentricitate, fantezie, originalitate, teribilism.  Fel, substantiv masculin
Sinonime: mod, manieră, chip, procedeu, cale; varietate, soi, gen, sort, sortiment, categorie; fire, natură, caracter, temperament; origine, neam, familie, spiţă; obicei, datină, tradiţie, (la plural) moravuri; stil, regim, sens, specie, tip, teapă, specimen, (regional) modru, factură.  Fereastră, substantiv feminin
Sinonime: geam, vitraliu, hublou, lucarnă, spirai, vasistas; breșă, fantă, orificiu, sabord.  Filistin, substantiv masculin
Sinonime: meschin, rău, mărginit, limitat, fără orizont.  Filon, substantiv neutru
Sinonime: vână, fir, zăcământ; (la figurat) sursă, izvor, origine.  Fistichiu (fistichie), adjectiv
Sinonime: exagerat, trăsnit, bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, năstruşnic, neobişnuit, original, paradoxal, singular, straniu.