Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Rât
Rât, substantiv neutru
Sinonime: bot; (figurat) gură; pajişte, ponor, păşune.  
Rata
Rata, verb
Sinonime: a nu reuşi, a nu izbuti, a suferi un eşec, a da greş, a capota, a scăpa ocazia.

Rată, substantiv feminin
Sinonime: cotă, parte, contribuţie.  
Râţă (râțe)
Râţă (râțe), substantiv
Sinonime: (învechit) buche, literă, slovă; (ironic) învățătură.  
Rătăcăi
Rătăcăi, substantiv la plural (regional)
Sinonime: (expresie; a băga în rătăcăi) a mustra, a zăpăci.  
Rătăcănat
Rătăcănat, adjectiv (regional)
Sinonime: crengos, cu coroana rotundă, încrengat, (variantă) răcănat, (variantă) roticănat.  
Rătăceală (rătăceli)
Rătăceală (rătăceli), substantiv feminin (învechit)
Sinonime: abatere, culpabilitate, culpă, eroare, greșeală, păcat, rătăcire, vină, vinovăție.  
Rătăci
Rătăci, verb
Sinonime: a se pierde, a se răzleţi, a pierde drumul; a-şi pierde mintea, a înnebuni, a deveni nebun; a se împrăştia, a se risipi, a se răspândi; a hoinări, a colinda, a pribegi, a vagabonda, a umbla în neştire, a umbla brambura.  
Rătăcire (rătăciri)
Rătăcire (rătăciri), substantiv feminin
Sinonime: (figurat) greșeală, eroare; nebunie, demență.  
Rătăcit (rătăcită)
Rătăcit (rătăcită), adjectiv
Sinonime: pierdut, dezorientat; (figurat) absent, întunecat, tulburat.  
Rătăcitor (rătăcitoare)
Rătăcitor (rătăcitoare), adjectiv
Sinonime: pribeag, hoinar, vagabond.  
Rătăli
Rătăli, verb (regional)
Sinonime: a se retrage, (variantă) a rătări.  
Râtan
Râtan, substantiv masculin (popular)
Sinonime: porc, râmător; bădăran, grosolan, mitocan, mârlan, mârlănoi, mocofan, mojic, necivilizat, nepoliticos, ordinar, țărănoi, țoapă, țopârlan, vulgar, (depreciativ) recrut.  
Râtănie
Râtănie, substantiv
Sinonime: bădărănie, grosolănie, impolitețe, indelicatețe, mahalagism, mitocănie, mârlănie, mojicie, necuviință, nepolitețe, țărănie, vulgaritate.  
Ratatina
Ratatina, verb
Sinonime: a (se) încreți, a (se) rida, a provoca încrețituri, a se zbârci, (familiar) a se sfriji, (figurat) a (se) mumifia.  
Rateș
Rateș, substantiv neutru (regional)
Sinonime: han.  
Rateu
Rateu, substantiv
Sinonime: defect de funcționare, eșec, încercare nereușită, (familiar) gafă.  
Rătez
Rătez, substantiv neutru
Sinonime: zăvor, închizătoare.  
Rătezătură
Rătezătură, substantiv (regional)
Sinonime: retezătură.  
Raţie
Raţie, substantiv feminin
Sinonime: porţie, tain.  
Ratifica
Ratifica, verb
Sinonime: a accepta, a aproba, a atesta, a autoriza, a confirma, a consacra, a consfinți, a face o ratificare, a întări, a oficializa, a omologa, a sancționa, a valida, (învechit) a sacra.  
Ratificare
Ratificare, substantiv
Sinonime: aprobare, autorizare, confirmare, consecrație, omologare, ratificație, recunoaștere, validare.  
Ratificat
Ratificat, adjectiv
Sinonime: confirmat, consacrat, consfințit, întărit, sancționat, validat.  
Ratină
Ratină, substantiv (regional)
Sinonime: cracă, creangă, ramură, (regional) radină.  
Rating
Rating, substantiv
Sinonime: apreciere, clasament, cotare, cotație, cotă, evaluare, indice, notație, notă.  
Rătinos
Rătinos, adjectiv (regional)
Sinonime: rămuros.  
Ratio
Ratio, substantiv
Sinonime: coeficient, procentaj, proporție, quotient, raport.  
Rațiocina
Rațiocina, verb
Sinonime: a raționa cu mult echilibru, a raționa cu multă subtilitate.  
Rațiocinare
Rațiocinare, substantiv
Sinonime: rațiocinație, raționament subtil, raționament pedant.  
Rațiocinațiune
Rațiocinațiune, substantiv
Sinonime: rațiocinație.  
Raţiona
Raţiona, verb
Sinonime: a gândi, a medita, a cugeta, a chibzui; a face raţii, a porţiona.  
Raţional (raţională)
Raţional (raţională), adjectiv
Sinonime: logic, rezonabil, cumpănit, cumpătat, cuminte, cu judecată.  
Raționalitate
Raționalitate, substantiv
Sinonime: deducție, înțelepciune, judecată, logică.  
Raţionalizare
Raţionalizare, substantiv feminin
Sinonime: restricţie, limitare, reducere, porţionare.  
Raţionament
Raţionament, substantiv neutru
Sinonime: judecată, gândire, meditare, calcul.  
Raționat
Raționat, adjectiv
Sinonime: contingentat, raționalizat.  
Rătișă
Rătișă, substantiv
Sinonime: brânzoaică.  
Raţiune
Raţiune, substantiv feminin
Sinonime: minte, gândire, judecată, inteligenţă; temei, motiv, cauză, justificare, îndreptăţire, rezon.  
Răţoi
Răţoi, verb
Sinonime: a se răsti, a se stropși, a vocifera, a vorbi tare.

Rățoi, substantiv
Sinonime: (pentru rață) bărbătuș, bărbățel, mascul; (depreciativ) bărbat înfumurat.  
Răţoială
Răţoială, substantiv
Sinonime: amenințare, răsteală, vorbă răstită, (variantă) rățuială.  
Răţoitură
Răţoitură, substantiv
Sinonime: răsteală, rățoială.  
Raton
Raton, substantiv
Sinonime: (zoologie) șobolan, ursuleț spălător, (regional) șop.  
Râtos
Râtos, adjectiv (regional)
Sinonime: mlăștinos, mocirlos, smârcos; bădăran, grosolan, obraznic; (porc) cu râtul mare.  
Ratotă
Ratotă, substantiv
Sinonime: (plural) jumări, omletă.  
Ratrapa
Ratrapa, verb
Sinonime: (franțuzism) a relua, a se recupera, a se reface, a-și recâștiga (forțele).  
Ratrapare
Ratrapare, substantiv
Sinonime: (franțuzism) reajustare, recuperare.  
Răţucă
Răţucă, substantiv (regional)
Sinonime: (ornitologie) boboc, rățișoară, rățușcă.  
Râtui
Râtui, verb
Sinonime: (regional) a râma, a scormoni; a lua peste picior, a-și bate joc.  
Răţuică
Răţuică, substantiv (regional)
Sinonime: (ornitologie) boboc, rățișoară, rățușcă; colăcel.  
Rătunji
Rătunji, verb
Sinonime: (învechit și regional) a face rotund, a rotunji, (regional) a rotunzi.  
Răţuşoară
Răţuşoară, substantiv
Sinonime: boboc, rățișoară, rățușcă.  
Aberaţie (aberaţii)
Aberaţie (aberaţii), substantiv feminin
Sinonime: eroare, rătăcire, absurditate, elucubrație, anomalie, anormalitate, demență, dereglare, nebunie, idioțenie, iluzie, non-sens, sofism, stupiditate; abatere, depărtare, deturnare, deviere; îndepărtare de adevăr; (aberație cromatică) cromatism; (aberație vizuală) astigmatism.  
Acont
Acont, substantiv neutru
Sinonime: avans, arvună, rată.  
Apreciere
Apreciere, substantiv feminin
Sinonime: evaluare, estimare; atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, onoare, preţuire, respect, sentiment, stimă, trecere, vază, (livresc) condescendenţă, deferenţă, rating, reverenţă, (învechit şi regional) seamă, (regional) preţuială, (Moldova) lefterie, (învechit) laudă, socoteală, socotinţă, (grecism învechit) sevas, (învechit) baftă, (figurat) credit; recunoaştere; aviz, expertiză, judecată, opinie, părere, verdict.  
Argument
Argument, substantiv neutru
Sinonime: dovadă, probă, argumentare, considerent, raţionament.  
Bădărănie
Bădărănie, substantiv feminin
Sinonime: grosolănie, impolitețe, indelicatețe, mahalagism, mârlănie, mitocănie, mocofănism, mojicie, necuviință, nepoliteţe, râtănie, țărănie, vulgaritate, (figurat) necioplire, (învechit) grosime, (popular) mocofănie, (regional) modorănie.  
Beat (beată)
Beat (beată), adjectiv
Sinonime: băut, ameţit, cherchelit, pilit, afumat; (figurat) transportat, copleşit, tulburat, rătăcit, emoţionat, impresionat.  
Bot
Bot, substantiv neutru
Sinonime: rât; gură.

Boţ, substantiv neutru
Sinonime: cocoloş, bol, bulz, ghemotoc, bulgăre.  
Cap
Cap, substantiv neutru
Sinonime: ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.  
Capota
Capota, verb
Sinonime: a se răsturna, a se rostogoli, a se da de-a rostogolul, a se prăbuşi; (figurat) a rata, a pierde, a eşua.

Capotă, substantiv
Sinonime: acoperiș pliabil; mantou; prezervativ.  
Cartela
Cartela, verb
Sinonime: a face alianţă, a intra într-un cartel, a se asocia, a se grupa, a se reuni; a raționaliza un produs (pe bază de cartelă).  
Cerebral (cerebrală)
Cerebral (cerebrală), adjectiv
Sinonime: intelectual, mental, raţional, logic; (figurat) rece, uscat, fără vibraţie, lipsit de însufleţire.  
Chibzui
Chibzui, verb
Sinonime: a analiza, a aprecia, a bănui, a cântări, a considera, a consulta, a crede, a cugeta, a cumpăni, a delibera, a dezbate, a discuta, a drămui, a găsi, a gândi, a ghici, a imagina, a închipui, a întrezări, a judeca, a măsura, (învechit) a mândri, a medita, a număra, a opina, a plănui, a presupune, a prevedea, a proiecta, a raționa, a reflecta, (învechit) a rezona, (învechit) a semui, a sfătui, a socoti, a ști, a visa, (învechit și regional) a sămălui, (învechit) a cunoaște, (învechit) a meditarisi, (livresc) a pertracta, (popular) a chiti.  
Codifica
Codifica, verb
Sinonime: a coda, a face legi, a legifera, a legiui, a normaliza, a raționaliza, a reglementa, a reuni într-un cod, a sistematiza, a stabili legi.  
Confirma
Confirma, verb
Sinonime: a adeveri, a atesta, a întări, a recunoaşte, a certifica, a arăta, a demonstra, a dovedi, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livresc) a corobora, (învechit şi regional) a probălui, (învechit) a încredinţa, a mărturi, a probui; a consacra, a consfinţi, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra.  
Consfinți
Consfinți, verb
Sinonime: a stabili, a legifera, a hotărî, a decide, a consacra, a fixa, a statornici, (învechit) a sfinţi; (termen juridic) a confirma, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra; a legaliza.  
Contingenţă
Contingenţă, substantiv feminin
Sinonime: atingere, contact, tangenţă, relaţie, legătură.

Contingenta, verb
Sinonime: a controla, a fixa, a limita, a măsura, a plafona, a raționa, a reglementa, a repartiza, a restrânge.  
Creier
Creier, substantiv masculin
Sinonime: encefal, cerebel; (figurat) minte, inteligenţă, judecată, deşteptăciune, intelect, inteligenţă, judecată, minte, pricepere, raţiune, spirit.  
Cuvânt
Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime: vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.  
Cuvântare
Cuvântare, substantiv feminin
Sinonime: alocuțiune, comunicare, conferință, cugetare, cuvânt, declarare, discurs, enunțare, exprimare, expunere, fală, grăire, predică, spunere, zicere, (familiar și depreciativ) logos, (învechit) conversație, (învechit) prefață, (învechit) rațiune, (învechit) voroavă, (popular) vorbă, (popular) vorbire.  
Discerne
Discerne, verb
Sinonime: a aprecia la justa valoare, a delimita, a deosebi, a desluși, a desprinde, a diferenția, a discerna, a discrimina, a distinge, a judeca limpede, a raționa cu pătrundere și precizie, (Banat, Transilvania și Maramureș) a deschilini, (figurat) a cerne, (învechit și popular) a osebi.  
Duh
Duh, substantiv neutru
Sinonime: arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.  
Echilibrat (echilibrată)
Echilibrat (echilibrată), adjectiv
Sinonime: cumpănit, ponderat, chibzuit, socotit, moderat, potolit, măsurat, temperat, calm, liniştit, calculat, proporţionat, armonios, cuminte, raţional, rezonabil, (învechit) rezonat.  
Eres
Eres, substantiv neutru
Sinonime: prejudecată, superstiţie, absurditate, eroare, greşeală, erezie, păcat, rătăcire, (rar) necredinţă, (învechit) minciună; abatere, culpabilitate, culpă, vină, vinovăţie.  
Erezie
Erezie, substantiv feminin
Sinonime: apostasie, deviație, deviaționism, eres, eroare, greşeală, heterodoxie, messalinism, rătăcire, sacrilegiu, schismă, viziune greșită, (învechit) minciună, (rar) necredinţă.  
Eşua
Eşua, verb
Sinonime: a fi înfrânt; a se sfărâma, a se zdrobi, a cădea, a suferi un eșec, a da greș, a nu reuși, a nu izbuti, a rata.  
Filozofa
Filozofa, verb
Sinonime: a concepe, a cugeta, a disputa, a face filozofie, a gândi (profund), a medita, a rațiocina, a raționa, a reflecta, a rezona, a se ocupa de filozofie, a specula, (învechit) a filosofisi, (variantă) a filosofa.  
Filozofie
Filozofie, substantiv feminin
Sinonime: agnosticism, antropocentrism, antropomorfism, antropopatism, asociaționism, ataraxie, atomism, averroism, bergsonism, cartezianism, cazualism, conceptualism, confucianism, constructivism, convenționalism, creaționism, daoism, deism, determinism, dialectică, doctrină, dualism, emanatism, emanaționism, empiriocriticism, empiriomonism, energetism, epicurism, epifenomenalism, epistemologie, estetică, etică, existențialism, fatalism, fenomenalism, fenomenism, fenomenologie, ficționalism, fideism, filozofem, finalism, fizicalism, formalism, gândire (profundă), gândirism, gimnozofie, gnoseologie, gnosticism, hegelianism, hilozoism, holism, idealism, ideologie, iluminism, indeterminism, infinitism, instrumentalism, intelectualism, intuiționism, iraționalism, înţelepciune, kantianism, kantism, luminism, machism, marxism-leninism, materialism, mecanicism, metafizică, moderație, monadism, monism, morală, nativism, naturalism, neoconfucianism, neohegelianism, neokantianism, neoplatonism, neopozitivism, neoraționalism, neorealism, neotomism, ocazionalism, operaționalism, panpsihism, panteism, peripatetism, personalism, pironism, pitagorism, platonism, pozitivism, pragmatism, predeterminism, preformism, priticism, raționalism, relativism, scientism, scolastică, semanticism, senzualism, sistem, solipsism, speculație, spinozism, spiritualism, stoicism, structuralism, subiectivism, știință, teism, teleologie, teologie, teorie, teozofie, teză, tomism, utilitarism, vitalism, voluntarism.  
Fâstâci
Fâstâci, verb
Sinonime: a se zăpăci, a se intimida, a se încurca, (regional) a se teşmeni, a se ului, (Transilvania) a se îngăimăci, (Oltenia, Muntenia şi Transilvania) a se rătuti, (figurat) a se pierde.  
Gândi
Gândi, verb
Sinonime: a avea în intenție, a bănui, a chibzui, a concepe, a considera, a crede, a cugeta, a cumpăni, a dori, a drămui, a fi cu gândul, a fi cuprins de îngrijorare, a găsi de cuviință, a intenţiona, a inventa, a judeca, a lua în considerare, a medita, a păsa, a proiecta în gând, a raţiona, a reflecta, a se îngriji, a se îngrijora, a socoti, a spera, a voi, a-i păsa de, a-i trece prin minte, a-și aplica reflecția, a-și da seama, (figurat) a cântări, (învechit şi regional) a sămălui.  
Glagore
Glagore, substantiv feminin (regional)
Sinonime: capacitate intelectuală, deşteptăciune, inteligență, iscusinţă, istețime, înţelepciune, judecată, minte, pricepere, raţiune; (variante) glagole, glagorie.  
Greşeală
Greşeală, substantiv feminin
Sinonime: abatere, cusur, defect, deficienţă, eroare, gafă, hibă, imperfecţiune, incorectitudine, inexactitate, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, rătăcire, scădere, scrânteală, slăbiciune, viciu, vină, vinovăţie, (învechit) greșală, (regional) greșa, (regional) grișea.  
Greşi
Greşi, verb
Sinonime: a cădea în păcat, a comite o greșeală, a comite un păcat, a confunda, a da greş, a executa ceva greșit, a face cuiva un rău, a face o faptă rea, a face rău, a greși, a încurca, a lua un lucru drept altul, a nu nimeri ținta, a păcătui, a rătăci, a se abate de la regulile de conduită, a se face vinovat, a se înşela, a vătăma.  
Grosolănie
Grosolănie, substantiv feminin
Sinonime: atitudine grosolană, bădărănie, brutalitate, dobitocie, fire de om grosolan, impertinenţă, impoliteţe, indelicateţe, mahalagism, manifestare de om grosolan, mârlănie, mitocănie, mocofănism, mojicie, necuviinţă, nedelicateţe, nepoliteţe, obrăznicie, râtănie, ţărănie, vulgaritate, (învechit) grosime, (popular) mocofănie, (rar, figurat) necioplire, (regional) modorănie.  
Gură
Gură, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.  
Hoinar (hoinară)
Hoinar (hoinară), adjectiv
Sinonime: vagabond, haimana, derbedeu, pierde-vară, gură-cască, târâie-brâu, plimbăreţ, fără căpătâi, rătăcitor, pribeag, drumeț.  
Hoinări
Hoinări, verb
Sinonime: a vagabonda, a bate drumurile, a rătăci, a pribegi, a umbla gură-cască, a număra pietrele, a umbla brambura, a umbla haihui, a umbla teleleu-tănase, a umbla de frunza frăsânelui, a merge aiurea, a umbla huciu-marginea, a umbla de frunza lelii.  
Impoliteţe
Impoliteţe, substantiv feminin
Sinonime: bădărănie, dezinvoltură, grosolănie, impertinență, incivilitate, incongruitate, inconveniență, indecență, indelicatețe, ineleganță, insolență, irespect, ireverență, lipsă de respect, lipsă de tact, mahalagism, mârlănie, mitocănie, mojicie, necuviinţă, nedelicatețe, neobrăzare, nepoliteţe, nerușinare, obrăznicie, rusticitate, tupeu, țărănie, vulgaritate, (învechit) grosime, (învechit) râtănie, (popular) mocofănie, (popular) mocofănism, (rar, figurat) necioplire, (regional) modorănie, (variantă) impoliteță.  
Inel
Inel, substantiv neutru
Sinonime: ansă, belciug, belieră, bridă, buclă, cârlionț, cerc, cerculeț, cercușor, colier, creț, fibulă, fretă, ineluș, manșon, ochi, ondulație, ondulă, șevalieră, val, verigă, verighetă, virolă, za, zuluf, (anatomie) segment, (Banat) cocor, (învechit și regional) rătez, (prin Banat) burmă, (prin Muntenia și Moldova) scâr, (rar) anou, (rar) sfredel, (rar) sfredelitură, (regional) alianță, (regional) scârlionț, (regional) zgârlăunte.  
Inteligenţă
Inteligenţă, substantiv feminin
Sinonime: deşteptăciune, minte, pricepere, isteţime, raţiune, judecată.  
Întunecat (întunecată)
Întunecat (întunecată), adjectiv
Sinonime: cenușiu, confuz, difuz, echivoc, fără chef, fără lumină, haotic, imprecis, indefinit, indispus, încâlcit, închis, încruntat, încurcat, întristat, întunecos, mâhnit, mohorât, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, orb, pământiu, posomorât, rătăcit, sumbru, sur, tenebros, trist, tulburat, tulbure, vag, (popular) suriu, (regional) pământit, (regional) pământos.  
Judecată
Judecată, substantiv feminin
Sinonime: minte, raționament, raţiune, socoteală, rezon, gândire; proces, judeţ.  
Justificare
Justificare, substantiv feminin
Sinonime: îndreptăţire, motivare; dezvinovăţire, explicare, disculpare, dovedire; motiv, temei, raţiune.  
Logic (logică)
Logic (logică), adjectiv
Sinonime: raţional, firesc, natural, normal.  
Lucid (lucidă)
Lucid (lucidă), adjectiv
Sinonime: limpede, cu mintea clară, raţional, cu multă judecată, perspicace, pătrunzător.  
Luncă
Luncă, substantiv feminin
Sinonime: câmpie aluvială, teren inundabil, vale, zăvoi, (regional) lucă, (regional) poiană, (regional) prelucă, (regional) rât.  
Mediocru (mediocră)
Mediocru (mediocră), adjectiv
Sinonime: banal, comun, de rând, fără însemnătate, fără valoare, insuficient, mărunt, mediu, meschin, mic, mijlociu, minabil, moderat, modest, modic, neglijabil, neînsemnat, obişnuit, obscur, pasabil, plat, potrivit, ratat, redus, scăzut, tern.  
Medita
Medita, verb
Sinonime: a analiza, a cerceta, a chibzui, a cugeta, a examina, a gândi, a investiga, a judeca, a plănui, a pune la cale, a raționa, a reflecta, a se concentra, a se gândi, a sta pe gânduri, a studia, a urmări, a urzi, a visa, (învechit) a mândri, (învechit) a meditarisi, (învechit) a rezona, (învechit) a semui; a da lecţii, a instrui, a învăţa, a preda o materie, a pregăti, a prepara.  
Minte
Minte, substantiv feminin
Sinonime: amintire, capacitate intelectuală, carte, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cultură, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, cunoștințe, deșteptăciune, discernământ, fantezie, gând, gândire, imaginaţie, instrucție, intelect, inteligenţă, iscusinţă, isteţime, închipuire, înţelepciune, judecată, măsură, memorie, moderație, perspicacitate, ponderație, pregătire, pricepere, raționament, raţiune, spirit, studii, tact, temperanță, (Banat, Transilvania și Oltenia) pamet, (familiar) doxă, (familiar) schepsis, (figurat) cap, (figurat) creier, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) gânditor, (învechit și regional) sfat, (învechit) intenție, (învechit) înțelegere, (învechit) învățătură, (învechit) mente, (învechit) parabolă, (învechit) rezon, (învechit) sămăluire, (învechit) socoată, (învechit) socoteală, (învechit) socotință, (învechit) tocmeală, (livresc) continență, (popular și familiar) glagore, (popular) duh, (popular) scumpătate, (rar) cunoștință.  
Mitocănie
Mitocănie, substantiv feminin
Sinonime: bădărănie, grosolănie, impolitețe, indelicatețe, mahalagism, mârlănie, mojicie, necuviință, nedelicatețe, nepolitețe, țărănie, vulgaritate, (învechit) grosime, (învechit) râtănie, (popular) mocofănie, (popular) mocofănism, (rar și figurat) necioplire, (regional) modorănie.  
Moderat (moderată)
Moderat (moderată), adjectiv
Sinonime: micşorat, redus, împuţinat; potolit, măsurat, chibzuit, raţional, echilibrat.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...