Ce, pronume și adjectiv
Sinonime: (pronume) care, (popular) de; orice, orişice, (învechit) verice; (adjectiv) care.

Ce, adverb și interjecție
Sinonime: (adverb) cât, cum; (interjecție) (interogativ) cum? poftim? (popular) ha?  Cea, interjecție
Sinonime: (Banat) hoc!  Ceabil, substantiv (învechit)
Sinonime: ceambur.  Ceacă, interjecție (regional)
Sinonime: așteaptă, binișor, încet.  Ceacal, substantiv (învechit)
Sinonime: câine, copoi, șacal, (variantă) cecal.  Ceacănău, substantiv (regional)
Sinonime: om nehotărât, prostălău, terchea-berchea.  Ceacâr (ceacâră), adjectiv
Sinonime: șaşiu, zbanghiu, cruciş.  Ceacaribă, substantiv (regional)
Sinonime: nap turcesc, (variantă) ciocarapă, (variantă) ciocaribă, (variantă) ciopărică.  Ceafă, substantiv feminin
Sinonime: (anatomie) grumaz, (popular) cerbice, (regional) gârbiţă; (tehnică) (regional) butuc, drug, grindei, jug, sul, (învechit) sulete; măsea.  Ceahlău, substantiv masculin (ornitologie)
Sinonime: zăgan, vultur-bărbos.  Ceahol, substantiv
Sinonime: burduf, coş, coviltir.  Ceai, substantiv neutru
Sinonime: reuniune, five o’clock, jur.  Ceainărie, substantiv
Sinonime: (prin Moldova) ceaină.  Ceainic, substantiv
Sinonime: ibric, samovar.  Ceair, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: păşune, imaş.  Cealău, adjectiv
Sinonime: amăgitor, înşelător.  Cealma, substantiv
Sinonime: turban.  Ceam, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: corabie de transport, şlep, plută.  Ceapă, substantiv
Sinonime: (botanică) (ceapă de sămânţă) arpagic, (Oltenia şi Muntenia) orceag, (Transilvania) parpangică, (prin Banat) puiac, (prin nord-vestul Olteniei) puiţ; bulb; (ceapă-ciorească) (regional) cepşoare, ceapă-lungă, băluşcă, turtă; (ceapă-de-mare) (regional) ceapa-câinelui; (ceapa-ciorii) băluşcă, brânduşă, porumbei, scânteiuţă; (ceapă-albă) praz; (ceapă-blândă) praz; iris, stânjen, stânjenel.  Ceapol, substantiv
Sinonime: coviltir.  Ceapraz, substantiv neutru
Sinonime: firet; (tehnică) apăsător, călcător, (regional) ceaprazar, dinţar, zimţar.  Ceaprazar, substantiv
Sinonime: (învechit şi regional) pasmantier, (învechit) săgeacar; călcător, ceapraz.  Ceaprăzărie, substantiv
Sinonime: (rar) pasmanterie, (învechit) săgeac.  Ceapsă, substantiv feminin (regional)
Sinonime: scufie, scufă, bonetă.  Ceapță, substantiv (regional)
Sinonime: bonetă, scufiță, (regional) ceapsă; palmă.  Ceapur, substantiv
Sinonime: bâtlan, stârc cenuşiu; (ceapur alb mic) bâtlan mic; (ceapur mare) egretă, stârc alb; (ceapur roşu) bâtlan roşiatic, bâtlan roşu, stârc purpuriu, stârc roşu.  Ceară, substantiv
Sinonime: cerumen; (ceară de balenă) spermanţet; (ceară-de-pământ) moldavit, ozocherită.  Cearcă, substantiv (regional)
Sinonime: merișor, mingișoară, norocul-copiilor.  Cearcăn, substantiv
Sinonime: curcubeu, halo.  Cearclâu, substantiv (învechit)
Sinonime: ducat, galben cu zimți, (variantă) cercliu.

Cearclâu, adjectiv (învechit)
Sinonime: cu zimți, zimțat, (variantă) cercliu.  Ceardă, substantiv
Sinonime: cârciumă, han.  Ceardaş, substantiv
Sinonime: (botanică) colilie.  Cearşaf, substantiv
Sinonime: (rar) pânză, (Transilvania şi Banat) lepedeu, (prin Oltenia şi Banat) pânzaică, (Moldova, Bucovina şi nordul Munteniei) prostire, (Transilvania) verincă; giulgiu, linţoliu.  Cearşit, substantiv
Sinonime: iscoadă, spion.  Ceartă, substantiv feminin
Sinonime: altercaţie, neînţelegere, confruntare, conflict, discuţie, vorbă, zarvă, (popular) gâlceavă, sfadă; admonestare, admonestaţie, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş, (popular) beşteleală, muştruluială, ocară, (învechit şi regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) şmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învăţătură, preobrăzitură, probozire, răpşte, remonstrare, zabrac, (figurat) săpuneală, scuturătură; animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancţiune, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.  Ceas, substantiv neutru
Sinonime: oră, moment, timp, vreme; ceasornic, orologiu; contor.  Ceaşcă, substantiv
Sinonime: (învechit şi regional) tas, (Banat, Transilvania şi Oltenia) şol, (prin Transilvania) şolnă, (învechit) scafă, tarf.  Ceaslov, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: carte, abecedar.  Ceaşnic, substantiv
Sinonime: paharnic.  Ceasornic, substantiv
Sinonime: ceas, (învechit) orar, orologhion, (învechit, mai ales în Moldova) ornic; (botanică) (regional) floarea-suferinţei.  Ceasornicar, substantiv
Sinonime: (rar) orologier.  Ceasornicărie, substantiv
Sinonime: (învechit) ornicărie, orologerie.  Ceată, substantiv feminin
Sinonime: grup, grămadă, mulţime, bandă, clică, camarilă, şleahtă.

Ceaţă, substantiv feminin
Sinonime: negură, pâclă; aburi, vapori.  Ceatlău, substantiv
Sinonime: cruce; apărătoare, bâtă, ciomag, coardă, măciucă.  Ceaun, substantiv neutru
Sinonime: căldare, vas de tuci.  Ceaunaș, substantiv
Sinonime: ceaun (mic).  Ceauş, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: căpetenie, şef, comandant, conducător, cap.  Cebălui, verb
Sinonime: a ameţi, a buimăci, a năuci, a zăpăci.  Cebare, substantiv
Sinonime: cătuşă, sorbestrea.  Cec, substantiv
Sinonime: mandat de plată, scrisoare de credit, scrisoare de schimb; (biologie) caecum, cecum.  Abandona, verb
Sinonime: a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.  Abdica, verb
Sinonime: a abandona, a capitula, a ceda, a demisiona, a părăsi (o funcție înaltă), a renunța, a se coborî din scaun, (figurat) a se resemna, (învechit și figurat) a coborî, (învechit și figurat) a se resigna, (învechit) a paretisi, (învechit) a se prosti.  Acesta (aceasta), pronume
Sinonime: (popular) ăsta, aista, cesta, ista.  Achita, verb
Sinonime: a plăti, a onora, a restitui o datorie, (familiar) a omorî, a ucide, a trimite pe lumea cealaltă, a suprima, a ierta, a absolvi de pedeapsă, a scuza, a grația, a disculpa.  Aclimatiza, verb
Sinonime: a (se) adapta, a (se) obişnui, a (se) acomoda; a (se) deprinde, a (se) familiariza, a se învăţa (cu ceva), a se iniția.  Act, substantiv neutru
Sinonime: document, atestat, zapis, hrisov, uric, faptă, acţiune, realizare, buletin, certificat, constatare, contract, convenție, proces-verbal, testament, protocol, tratat.  Acuza, verb
Sinonime: a învinui, a învinovăţi, a recrimina, a incrimina, a pune ceva pe seama cuiva, a ataca, a critica, a imputa, a inculpa, a taxa.  Adeveri, verb
Sinonime: a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.  Adeverinţă, substantiv feminin
Sinonime: act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris.

Adeverința, verb (învechit)
Sinonime: a (se) adeveri.  Adunătură, substantiv feminin (depreciativ)
Sinonime: mulţime, grup, ceată, gloată, strânsură, bandă, clan.  Albit (albită), adjectiv
Sinonime: cărunt, cenuşiu (la păr).  Altercaţie, substantiv feminin
Sinonime: ceartă, sfadă, bătaie, dispută, ciocnire, violenţă de limbaj, neînţelegere.  Ameţi, verb
Sinonime: a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.  Amâna, verb
Sinonime: a nu face la timp, a lăsa la o parte, a păsui, a-şi lua un răgaz, a reporta, a întârzia (cu ceva).  Angelic (angelică), adjectiv
Sinonime: îngeresc, serafic, nobil, pur, nepătat, celest, inocent, sfânt.  Aniversa, verb
Sinonime: a comemora, a sărbători, a celebra.  Apăra, verb
Sinonime: a proteja, a feri, a ocroti, a păzi, a salvgarda; a (se) dezvinovăţi, a pleda (pentru a susţine ceva sau pe cineva).  Apel, substantiv neutru
Sinonime: chemare, strigare, solicitare, îndemn, cerere, rugăminte, invitație (la ceva), revendicare, somație.  Apela, verb
Sinonime: a telefona; a cere, a adjura, a invoca, a solicita; a se adresa cuiva, a recurge la (ceva), a se folosi de (ceva sau cineva).  Aplecare, substantiv feminin
Sinonime: înclinare, plecare, încovoiere, îndoire, curbare, flexiune; (figurat) predispoziție, înclinaţie, aplicare, aptitudine, tragere (pentru ceva).  Aplicaţie, substantiv feminin
Sinonime: aplicare, aptitudine, efort, execuție, funcție, înclinație, însușire, pasiune, predispoziție, punere în practică, râvnă, sârguinţă, silinţă, talent, vocație; cerere-tip, formular; întrebuințare, utilizare, uzaj; (informatică) logicial, program; (variantă) aplicațiune.  Aprofunda, verb
Sinonime: a adânci, a studia temeinic, a cerceta amănunţit, a pătrunde în miezul lucrurilor; a examina, a reflecta, a scruta.  Arest, substantiv neutru
Sinonime: carceră, închisoare, celulă, (familiar) răcoare, bulău, mititica, pârnaie.  Arman, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: cerc, rotocol, roată; arie, curte, ogradă.  Armată, substantiv feminin
Sinonime: harmată, militărie, oaste, oștire, putere, serviciu militar, stagiu, unitate militară, (figurat) cârd, (figurat) ceată, (figurat) grămadă, (figurat) grup, (figurat) mulţime, (figurat) sabie, (ieşit din uz) armadie, (învechit și popular) ostășie, (învechit și regional) armadă, (învechit și regional) șirag, (învechit și regional) tabără, (învechit) armie, (învechit) ordie, (învechit) ostășime, (învechit) oștenie, (învechit) oștime, (învechit) silă, (învechit) soldăție, (învechit) tărie, (învechit) voinicie, (la plural) trupe, (popular și familiar) cătănie, (regional) miliție.  Arțăgos (arțăgoasă), adjectiv
Sinonime: certăreţ, gâlcevitor, bătăios, recalcitrant, irascibil, supărăcios, scandalagiu.  Asasina, verb
Sinonime: a omorî, a ucide, a suprima, a lichida, a trimite pe lumea cealaltă, a executa.  Asociaţie, substantiv feminin
Sinonime: societate, reuniune, grupare, întovărăşire; companie, agenție, cerc, clan, club, comitet, confederație, frăție, consorțiu, cooperativă, corporație.  Astru, substantiv masculin
Sinonime: stea, planetă, corp ceresc; asteroid, cometă, meteor.  Aşternut, substantiv neutru
Sinonime: culcuş, pat, saltea; ţol, covor, cergă.

Aşternut, adjectiv
Sinonime: pus.  Atesta, verb
Sinonime: a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.  Autentic (autentică), adjectiv
Sinonime: real, veridic, verosimil, indiscutabil, indubitabil, netăgăduit, nefalsificat, adevărat, neîndoios, cert, sigur; original.  Ax, substantiv
Sinonime: (tehnică) fus, osie; (anatomie) (ax cerebrospinal) sistem nervos central.  Axa, verb
Sinonime: a centra, a fixa, a echilibra; a se baza pe (ceva).

Axă, substantiv
Sinonime: (matematică) dreaptă orientată.  Azotat, substantiv masculin
Sinonime: (chimie) nitrat; (azotat de amoniu) salpetru de Leuna; (azotat de argint) nitrat de argint, (popular) piatra-iadului; (azotat de calciu) nitrocalcit, salpetru de Norvegia; (azotat de celuloză) nitroceluloză; (azotat de potasiu) nitrat de potasiu, salpetru de India, (popular) silitră; (azotat de sodiu) nitrat de sodiu, salpetru de Chile.

Azotat, adjectiv
Sinonime: azotos.  Ăl, adjectiv demonstrativ
Sinonime: (popular) cel.  Ăla (ăia), pronume demonstrativ
Sinonime: (popular) acela, cela.  Ălălalt, pronume demonstrativ
Sinonime: (popular) celălalt.  Ăstălalt, pronume demonstrativ
Sinonime: (popular) cestălalt.  Balamuc, substantiv neutru
Sinonime: ospiciu, casă de nebuni, spital de nebuni; (figurat) larmă, gălăgie, zgomot, tărăboi, ceartă; zăpăceală, dezordine; necaz, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste.  Balcon, substantiv neutru
Sinonime: cerdac, foişor, pridvor, terasă, belvedere; platformă, verandă, lojă, mezanin; (învechit) cafas.  Balenă, substantiv feminin
Sinonime: belugă, cașalot, cetaceu, jubartă, megapter, orcă, (învechit) chit; fanon, (turcism învechit) balâcdiș; lamă, lamelă; (astronomie; articulat) (învechit) chitul.  Bandă, substantiv feminin
Sinonime: ceată, grup; (depreciativ) clică, şleahtă, camarilă, hoardă; taraf; banderolă; lizieră; peliculă; banner.  Barem, adverb
Sinonime: cel puţin, încai, încaltea, măcar, (Transilvania) batăr; (variante) baremi, barim.

Barem, conjuncție
Sinonime: deși.  Baza, verb (reflexiv)
Sinonime: a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva).

Bază, substantiv feminin
Sinonime: temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.  Bătaie, substantiv feminin
Sinonime: altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.  Becher, substantiv masculin (familiar)
Sinonime: burlac, neînsurat, celibatar.  Belvedere, substantiv neutru
Sinonime: foişor, pridvor, balcon, cerdac, terasă.  Beneficia, verb
Sinonime: a trage folos, a câştiga, a profita, a se alege cu ceva.  Beșteli, verb (familiar)
Sinonime: a admonesta, a certa, a dojeni, a mustra, a ocărî, a critica, a face observaţie, a ruşina, a înjosi, a umili.