Poziţie, substantiv feminin
Sinonime: alură, amplasare, aşezare, atitudine, caz, circumstanță, condiție, conjunctură, demnitate, dispoziție, figură, graviditate, ipostază, împrejurare, loc, opinie, orientare, părere, port, post, postură, poză, profesiune, punct de vedere, rang, sarcină, situare, situație (socială), stare, treaptă, ținută, unghi, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) pozițiune, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (rar) stațiune.  

---

Aşezare, substantiv feminin
Sinonime: fixare, stabilire, instalare, punere, aranjare, amenajare, situare, dispunere; casă, adăpost, locuinţă; localitate, comună, oraş; poziție.  Calitate, substantiv feminin
Sinonime: aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.  Circumstanță, substantiv feminin
Sinonime: caz, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, moment, ocazie, ocurență, postură, poziție, prilej, situație, stare, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (învechit) țircumstanție, (la plural) timpuri, (la plural) vremuri, (variantă) circonstanță, (variantă) circumstanție.  Combate, verb
Sinonime: a înfrunta, a lua poziţie, a critica, a lupta, a milita.  Condiţie, substantiv feminin
Sinonime: clauză, prevedere; factor, fapt, împrejurare, circumstanţă; situaţie, poziţie socială, rang, stare, titlu, teapă, treaptă, (popular) mână, seamă.  Context, substantiv neutru
Sinonime: text; ambianţă, mediu, situaţie, vecinătate, caz, circumstanţă, condiţie, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziţie, stare.  Demnitate, substantiv feminin
Sinonime: prestigiu, gravitate, sobrietate; rang, ierarhie, treaptă socială, poziţie, (învechit) cin, dregătorie, ifos, orânduială, şedere, vrednicie, titlu, onoare.  Figura, verb
Sinonime: a fi prezent, a nu lipsi, a apare, a se găsi, a se afla, a exista; a juca (teatru), a deţine un rol; a(-și) închipui, a(-și) imagina, a(-și) înfăţişa, a(-și) reprezenta, a vedea.

Figură, substantiv feminin
Sinonime: chip, faţă, obraz, mutră, persoană, om, ins, individ, tip, efigie, fizionomie, mină, portret, profil, siluetă; aparență, aspect, clișeu, conformație, formă, ilustrație, desen, schiţă, imagine, simbol, piesă, poziţie, reprezentare, schemă, tablou, vinietă; (figură de stil) trop, (învechit) shimă, alegorie, hipotipoză, litotă, metaforă.  Grad, substantiv neutru
Sinonime: eșalon, exponent, funcţie, ierarhie, indice, marcă, nivel, palier, poziţie, rang, stadiu, stare, treaptă, (prin Transilvania) ştric; (sintagmă) (grad de comparație) comparație.  Graviditate, substantiv feminin
Sinonime: apăsare, concepție, gestație, greutate, maternitate, sarcină, stare, (învechit şi regional) purtare, (rar) gravidie, (regional) poziţie.  Loc, substantiv neutru
Sinonime: spaţiu, întindere; punct de plecare, origine, obârşie; situaţie, post, funcţie, poziţie, rang, treaptă.  Postură, substantiv feminin
Sinonime: stare, situaţie, ipostază, poziţie; ţinută, atitudine.  Poză, substantiv feminin
Sinonime: fotografie, ilustrație; atitudine, ţinută, poziţie.

Poza, verb
Sinonime: a (se) fotografia; (tehnică) a așeza, a dispune, a monta, a stivui.  Punct, substantiv neutru
Sinonime: poziție, (figurat) loc, încrucişare, parte; moment, stadiu, fază, etapă.

Punct, interjecție (familiar)
Sinonime: gata, destul!, basta!, ajunge!, opreşte!  Rang, substantiv neutru
Sinonime: (figurat) treaptă, loc, poziţie socială, grad.  Remonta, verb
Sinonime: a (se) înviora, a (se) înzdrăveni, a (se) reconforta, a (se) redresa, a (se) reface, a (se) regenera, a (se) restabili, a (se) revigora, a revivifia, a-şi reveni; a readuce în poziție inițială, a reconstitui, a reconstrui, a reînălța, a restaura; a procura cai pentru armată.  Situaţie, substantiv feminin
Sinonime: împrejurare, circumstanţă; poziţie, loc, dispoziţie, stare, aşezare; raport, dare de seamă.  Stare, substantiv feminin
Sinonime: situaţie, poziţie, circumstanţă; dispoziţie, postură; avere, resurse, fonduri; (învechit) clasă, categorie; rang, grad, ierarhie, treaptă.  Treaptă, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) grad, nivel, etapă, fază, rang, poziţie, situaţie.  Ţinută, substantiv feminin
Sinonime: atitudine, poziţie, fel de a fi, manieră, comportare; îmbrăcăminte, costum, uniformă.  Amplasare (amplasări), substantiv feminin
Sinonime: aşezare, fixare, plasare, situare, stabilire; locație, loc, poziție, situație, teren.  Amplasament, substantiv
Sinonime: aşezare, loc, poziţie, (rar) situare, situaţie, (învechit) aşezământ, pusăciune, pusătură, pusoare, stat.  Cont, substantiv
Sinonime: (contabilitate) partidă; buget, datorie, declarație, echilibru, evaluare, inventar, număr, poziție, rezumat, stare, statut, sumă; seamă, socoteală, (figurat) spate, spinare.  Coordonată, substantiv
Sinonime: indicator, poziție, situație.  Dezdoi, verb
Sinonime: a descovoia, (învechit şi regional) a obli; (învechit) a răspica; a desface, a întinde, a despături un lucru îndoit; a reveni în poziție dreaptă, a se îndrepta, a se destinde.  Dregătorie, substantiv
Sinonime: demnitate, poziţie, rang, treaptă.  Staţiune, substantiv
Sinonime: atitudine, port, poză, poziţie, ţinuţă; stație, haltă.  Prindoare, substantiv
Sinonime: (regional) belşug, bogăţie, bunăstare, condiţie, confort, poziţie, prosperitate, situaţie.  Chintă, substantiv
Sinonime: (muzică) interval de cinci note consecutive; atac de tuse; (scrimă) poziție de apărare; (variantă) cvintă.  Pronație, substantiv
Sinonime: (medicină) poziție aplecată.  Offside, substantiv
Sinonime: (sport) greșeală, ofsaid, poziție neregulamentară de joc.  Pozițiune, substantiv
Sinonime: poziție.  Tropism, substantiv
Sinonime: direcție, nutație, orientație, poziție, taxie, tropie; actinotropism, citotropism, fototropism, haptotropism, heliotropism, hidrotropism, ortotropism, stereotropism, termotropism.  Pusăciune, substantiv
Sinonime: amplasament, aşezare, loc, poziţie, situaţie.  Pusătură, substantiv
Sinonime: (învechit) amplasament, aşezare, loc, poziţie; (regional) boală (contractată prin farmece), farmec, vrajă.  Pusoare, substantiv
Sinonime: amplasament, aşezare, loc, poziţie, sad.  Peristas, substantiv
Sinonime: caz, circumstanţă, condiţie, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziţie, situaţie, stare, (variantă) peristasis.  Erecțiune, substantiv
Sinonime: dilatație, erecție, eretism, înălțare, poziție verticală, ridicare, sculare.  Contrapoziție, substantiv
Sinonime: opoziție, poziție contrară.  Erecție, substantiv
Sinonime: construcție, edificare, fundație, poziție verticală, ridicare; dilatație, sculare, turgescență; (variantă) erecțiune.  Orizontaliza, verb
Sinonime: a așeza în poziție orizontală, a cala, a nivela.  Colocație, substantiv
Sinonime: asociere lingvistică, clasament, grup de cuvinte, locație în comun, poziție, sintagmă, (variantă) colocațiune.  Prilejire, substantiv
Sinonime: (învechit) caz, circumstanță, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, ocazie, ocaziune, postură, poziție, prilej, situație, stare.  Stepenă, substantiv (învechit)
Sinonime: categorie, clasă, grad, neam, poziție, rang, scară, seminție, situație, spiță, stare, treaptă, viță.  Vector, substantiv
Sinonime: purtător, segment orientat, tensor, vehicul, (biologie) gazdă temporară, (vector alunecător) vector glisant, (vector de poziție) rază vectoare, (vector fix) vector legat, (vector unitar) versor.  Malpoziție, substantiv
Sinonime: (anatomie) așezare defectuoasă, malprezentație, poziție defectuoasă.  Împrejur-stare, substantiv (învechit)
Sinonime: caz, circumstanță, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziție, situație, stare.  Oblicitate, substantiv
Sinonime: declivitate, înclinare, poziție oblică, (învechit) piezişitate.  Situare, substantiv
Sinonime: amplasament, amplasare, așezare, clasare, clasificare, fixare, loc, plasare, poziție, poziționare, punere, stabilire.  Încunjurare, substantiv
Sinonime: caz, circumstanță, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziție, situație, stare.