A, prepoziție
Sinonime: de câte, la.

A, interjecție
Sinonime: ah.  A (An), prefix
Sinonime: fără, lipsit de, nu; lipsă de, absenţă de.  A cappella, locuțiune adverbială (adjectivală)
Sinonime: (muzică) fără acompaniament instrumental.  A da otpustul, locuţiune
Sinonime: a ucide.  A da stupai, locuțiune
Sinonime: a mâna din urmă.  A face siluetă, locuţiune
Sinonime: a deveni zvelt, a slăbi.  A fi gros la pungă, locuţiune
Sinonime: a fi foarte bogat.  A fortiori, locuţiune
Sinonime: cu atât mai mult, care se impune cu necesitate.  A posteriori, locuțiune adverbială
Sinonime: bazat pe experiență, din experiență, (variantă) aposteriori.  A scoate la mezat, locuţiune
Sinonime: a pune la licitație.  A umbla handralău, expresie
Sinonime: a hoinări, a umbla de colo până colo fără nici o treabă.  A-și da otpustul, locuţiune
Sinonime: a muri.  A-și lua valea, locuțiune
Sinonime: a fugi, a pleca.  A-și pungi buzele, locuţiune
Sinonime: a-și strânge și a-și țuguia buzele.  A-și pungi gura, locuţiune
Sinonime: a-și strânge și a-și țuguia buzele.  A-vedeare, adverb (învechit)
Sinonime: fățiș, (variantă) avedeare.  Ab intestat, locuțiune adverbială
Sinonime: fără testament.  Ab origine, locuțiune
Sinonime: de la început, de la obârşie, din capul locului.  Ab ovo, locuţiune
Sinonime: de la obârşie, de la început.  Aba (abale), substantiv feminin
Sinonime: dimie, postav, pănură, ţesătură groasă de lână; (popular) suman; (regional) saiac, zeghe.  Abac (abace), substantiv feminin
Sinonime: abacă, diagramă, dispozitiv de calcul, nomogramă, numărătoare, tabel, (învechit) ambac.  Abaca, substantiv feminin
Sinonime: cânepă de Manilla (Manila).  Abai, substantiv (învechit)
Sinonime: cioltar, șabracă, valtrap.  Abajur-glob (abajururi-glob), substantiv neutru
Sinonime: abajur în formă de glob.  Abaldă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: depozit, magazie.  Abandon (abandonuri), substantiv neutru
Sinonime: abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.  Abandona, verb
Sinonime: a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.  Abandonare, substantiv
Sinonime: abandon, desistare, părăsire, renunțare.  Abandonat, adjectiv
Sinonime: delăsat, deșertat, fără familie, inutilizat, lăsat în paragină, nefrecventat, nepopulat, neterminat, părăsit, repudiat, uitat, vid, (învechit și popular) oropsit, (învechit și regional) năpustit.

Abandonat, substantiv
Sinonime: abandon, renunțare.  Abanos (abanoși), substantiv masculin
Sinonime: eben.  Abataj (abataje), substantiv neutru (prin Transilvania)
Sinonime: (locul de muncă al minerilor într-o mină) ort.  Abătător (abătătoare), adjectiv
Sinonime: activ, harnic, muncitor, neobosit, neostenit, silitor, sârguincios, sârguitor, vrednic, zelos.  Abătătură, substantiv
Sinonime: (învechit) gând ascuns, intenție netrebnică.  Abate, verb
Sinonime: a devia, a schimba direcţia; a doborî, a tăia, a ucide, a anihila, a elimina, a epuiza, a lichida.

Abate, substantiv
Sinonime: (biserică) prior; stareţ, egumen.  Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime: îndepărtare, deplasare, aberaţie, anomalie, deformare, derivă, ocolire; infracţiune, contravenţie, încălcare (de norme).  Abatesă, substantiv
Sinonime: călugăriță, maică superioară.  Abațial, adjectiv
Sinonime: capitular, conventual, mănăstiresc, monahal, monastic.  Abație (abații), substantiv feminin
Sinonime: mănăstire; stăreție.  Abatiză, substantiv
Sinonime: (armată; învechit) retranșament.  Abator (abatoare), substantiv neutru
Sinonime: (locul în care se taie vitele) măcelărie; (regional) belitoare, tăietorie; (învechit) scaun, zalhana.  Abatoriu, substantiv (învechit)
Sinonime: abataj, abator, asomator, (regional) zalhana.  Abatoriza, verb
Sinonime: a tăia animalele la abator și a prelucra carnea.  Abătut (abătută), adjectiv
Sinonime: descurajat, deznădăjduit, deprimat, demoralizat, amărât, mâhnit, descumpănit; melancolic, care nu este în apele lui, supărat.  Abazie, substantiv
Sinonime: (medicină) astazie.  Abbevilian, adjectiv
Sinonime: (arheologie) chelean.  Abc, substantiv
Sinonime: abecedar.  Abceda, verb
Sinonime: a (se) transforma în abces, a supura, (variantă) a abcede.  Abces (abcese), substantiv neutru
Sinonime: apostimă, apostemă; (popular) buboi, coptură, funigel, furnicel, furuncul.  Abderit, substantiv
Sinonime: om simplu.  Abdica, verb
Sinonime: a renunţa, a părăsi (o funcție înaltă); a abandona, a capitula, a ceda.  Ba, adverb (familiar şi regional)
Sinonime: nu, nicidecum, de loc, de fel, nici vorbă, nici pomeneală, nici gând, nici de fel, nici de leac, da de unde, ţi-ai găsit, vorbă să fie, în nici un caz, aş!, (regional) baiu!

Bă, interjecție (familiar)
Sinonime: mă, măi, hei, fă, bre; tii, măi-măi, ia uite, aoleo.  Baban (babană), adjectiv (popular)
Sinonime: mare, voinic.  Babilonie, substantiv feminin
Sinonime: învălmăşeală, încurcătură, haos, amestec, încâlceală, dezordine, zăpăceală.  Bacterie, substantiv feminin
Sinonime: acetobacter, bacil, coc, micoplasm, microb, microorganism, nitrobacter, vibrion.  Badijona, verb
Sinonime: a unge, a acoperi.  Bagateliza, verb
Sinonime: a subaprecia, a subevalua, a minimaliza, a micșora, a desconsidera.  Bahnă, substantiv feminin (regional)
Sinonime: mlaştină, mocirlă, băltoacă, bulhac, smârc, baltă, apăraie, apărie.  Bai, substantiv neutru (regional)
Sinonime: necaz, neajuns, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste, neplăcere, problemă.

Băi, verb
Sinonime: a face baie, a se îmbăia, a se scălda; (învechit și regional) a exploata o mină, a lucra în mină, a mineri.  Baie, substantiv feminin
Sinonime: scaldă, îmbăiere; cadă, vană; recipient; (la plural) staţiune balneară; (Transilvania) mină, ocnă.

Bâie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: foarte alb (curat).  Baieră, substantiv feminin
Sinonime: ață, cheotoare, ochi de frânghie, șnur, toartă, (rar) amuletă, (învechit și regional) bairă, (învechit) baer, (popular) baier, (regional) baior, (regional) bair.  Balama, substantiv feminin
Sinonime: ţâţână; (familiar la plural) încheieturi, articulaţii (ale corpului).  Balanţă, substantiv feminin
Sinonime: cântar, cumpănă, basculă.

Balanța, verb
Sinonime: a balansa.  Balaoacheş (balaoacheşă), adjectiv (popular)
Sinonime: negricios, oacheş, tuciuriu, brunet, smead, brun, (regional) bărnaci.  Balcâz (balcâză), adjectiv (regional)
Sinonime: urât, hâd, hidos, slut, diform.  Balenă, substantiv feminin
Sinonime: belugă, cașalot, cetaceu, jubartă, megapter, orcă, (învechit) chit; fanon, (turcism învechit) balâcdiș; lamă, lamelă; (astronomie; articulat) (învechit) chitul.  Balimez, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: bombardă, aruncător, mortier, brand.  Balon, substantiv neutru
Sinonime: aerostat, montgolfier, zepelin; minge; glob, sferă; bulă.  Balona, verb
Sinonime: a (se) umfla, a (se) gonfla.  Balsam, substantiv neutru
Sinonime: elixir, medicament, doctorie, leac, remediu, pomadă, unguent; miros, mireasmă, parfum; (figurat) alinare, mângâiere, consolare, uşurare.  Baltă, substantiv feminin
Sinonime: apă, lac, iaz, (regional)

Bălţa, verb
Sinonime: a (se) tărca.  Ban, substantiv masculin
Sinonime: monedă, gologan, para, băncuţă, firfirică; (la plural) parale, avere, capital, resurse.  Banal (banală), adjectiv
Sinonime: comun, obişnuit, de rând, ordinar, plat, nesemnificativ.  Banc, substantiv neutru
Sinonime: cantitate, cârd, grup (de peşti), (regional) toană; (familiar) anecdotă, glumă, minciună, snoavă, spirit, vorbă de clacă; (geografie) prag, ridicătură; (joc de cărți) bacara, bancă, maca; (tehnică) banchetă, batiu, postament, stand, suport.  Bancnotă, substantiv feminin
Sinonime: (învechit) asignat, asignație, bancă, băncuţă, bilet de bancă, bumaşcă, carboanţă, carboavă, hârtie, hârtie-monedă, (bancnotă de o sută de lei) peșchir.  Bancrută, substantiv feminin
Sinonime: faliment, ruină, eşec total; dezastru, lichidare; (învechit) mofluzie.

Bancruta, verb
Sinonime: a falimenta.  Bandaj, substantiv neutru
Sinonime: bandă, faşă, pansament, fâşie, legătură, atelă.  Bandaja, verb
Sinonime: a pansa, a lega.  Bandit, substantiv masculin
Sinonime: tâlhar, hoţ, brigand, asasin, criminal, nelegiuit, canalie, gangster, în afara legii, mizerabil, scelerat.  Banditesc (banditească), adjectiv
Sinonime: crapulos, criminal, gangsteresc, hoțesc, nelegiuit, tâlhăresc.  Banditește, adverb
Sinonime: tâlhăreşte, hoţește, josnic, în mod criminal.  Bara, verb
Sinonime: a închide, a bloca, a astupa, a stăvili, a zăgăzui; (figurat) a împiedica, a opri, a întrerupe, a stopa; a anula, a desfiinţa, a şterge; a tăia; a obstrucţiona.

Bară, substantiv feminin
Sinonime: drug, stâlp, bârnă, grindă; semn, indiciu; levier, rangă; (regional) mocirlă, noroi.  Baracă, substantiv feminin
Sinonime: adăpost, cabană, debara, hangar, magazie, (depreciativ) şandrama, (Moldova) gașcă, (variantă) baratcă.  Barbar (barbară), adjectiv
Sinonime: atroce, bestial, brutal, primitiv, grosier, feroce, fără milă, crud, sălbatic, grosolan, necioplit, sadic.  Barbarie, substantiv feminin
Sinonime: atrocitate, bestialitate, sălbăticie, cruzime, ferocitate, primitivism; nomadism, sadism.  Barbă, substantiv
Sinonime: bărbie; (botanică) ţeapă, (popular) mustaţă; (botanică) (barba-boierului) avrămeasă, avrămească, (regional) cârstănească, cristeneasă; (barba-caprei) (regional) floare-de-câmp-galbenă, salată-de-iarnă, ţâţa-caprei; (barba-caprei) (regional) coada-şopârlei; (barba-împăratului) (regional) noptiţă, norea; (barba-popii) (regional) barba-ţapului, coada-priculicilor, cornul-dracului, floarea-zmeului, goliciunea-fetii-pădurii, Mama-Pădurii; (barba-ursului) coada-calului.  Barem, adverb
Sinonime: cel puţin, încai, încaltea, măcar, (Transilvania) batăr; (variante) baremi, barim.

Barem, conjuncție
Sinonime: deși.  Baricada, verb
Sinonime: a închide, a bara, a bloca, a astupa.

Baricadă, substantiv feminin
Sinonime: întăritură, zid, fortificaţie, baraj; (figurat) piedică, obstacol, oprelişte.  Baroc (barocă), adjectiv
Sinonime: (despre stil) rococo; (figurat) bizar, ciudat, abracadabrant, excentric, exuberant, extravagant, insolit, original.  Barosan (barosană), adjectiv (familiar)
Sinonime: enorm, uriaş, grozav, imens; cu stare, înstărit, bogătaş, bogătan, cu cheag, plin de bani.  Barou, substantiv neutru
Sinonime: colegiul avocaţilor.  Bască, substantiv feminin
Sinonime: beretă, șepcuță.

Başca, prepoziție (popular)
Sinonime: afară de, exceptând, nesocotind, nepunând la socoteală.  Bascula, verb
Sinonime: a (se) balansa, a oscila, a (se) legăna, a pendula; a deversa, a revărsa, a vărsa.

Basculă, substantiv
Sinonime: decimal, zecimal, (Transilvania) cântar, (Transilvania şi Banat) majă.  Basta, interjecție
Sinonime: destul, gata, s-a terminat, ajunge!  Bastard, substantiv masculin
Sinonime: copil din flori, adulterin, ilegitim; hibrid, corcitură, mixt.  Batăr, adverb
Sinonime: barem.  Bate, verb
Sinonime: a lovi, a da pumni (palme sau picioare), a boxa, a brutaliza, a maltrata, a vătăma, (regional) a jupăi; (reflexiv) a se război, a se lupta, a se răfui, a se încăiera, (învechit) a se oşti; a învinge, a birui, a izbândi, a înfrânge, a zdrobi, a nimici; (despre inimă) a zvâcni, a pulsa, a palpita; a străbate, a cutreiera, a umbla.  Batjocori, verb
Sinonime: a ruşina, a înjosi, a insulta, a ocărî, a apostrofa, a beşteli, a umili; a-şi bate joc, a lua în râs, a lua în derâdere, a face de râs, a face de ruşine, a face de ocară; a necinsti, a viola, a dezonora.  Batjocoritor (batjocoritoare), adjectiv
Sinonime: insultător, de ocară, înjositor, dezonorant, umilitor; înţepător, usturător, tăios, caustic, zeflemitor, ironic, sarcastic, satiric, incisiv.  Bauxită, substantiv feminin
Sinonime: oxid de aluminiu.  Baza, verb (reflexiv)
Sinonime: a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva).

Bază, substantiv feminin
Sinonime: temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.