Oxida, verb
Sinonime: a acoperi cu oxid, a galvaniza, a oxigena, a rugini, a supraoxida, (popular) a cocli.  Oxidant, adjectiv
Sinonime: oxidativ.  Oxidaţie, substantiv
Sinonime: hematoză, oxidare, oxigenare.  Oxidril, substantiv masculin
Sinonime: (chimie) hidroxil, (ieșit din uz) osidril.  

---

Bauxită, substantiv feminin
Sinonime: oxid de aluminiu.  Muced (mucedă), adjectiv
Sinonime: degradat, fumuriu, îngălbenit (de vreme), mucegăios, mucegăit, mucezit, negru-vânăt, sur, umed, vânăt-fumuriu, (figurat) depășit, (învechit) mucede, (învechit) mucid, (Oltenia și Muntenia) sfoiegit, (regional) facău, (regional) focău, (regional) mucegărit, (regional) oxidat.  Mucezi, verb
Sinonime: a (se) mucegăi, a face mucegai, a se altera, a se strica, (Oltenia) a (se) sfoiegi, (regional) a (se) mucuri, (regional) a (se) oxida; (figurat) a duce o viață monotonă, a lâncezi, a trăi inactiv.  Oxigena, verb
Sinonime: a (se) oxida, a decolora; a aera, a aerisi, a ventila.  Rugini, verb
Sinonime: a se oxida, a prinde rugină, a se strica; a se învechi, a nu mai corespunde, a nu fi bun, a se degrada.  Ruginit (ruginită), adjectiv
Sinonime: oxidat, galben-roşietic, plin de rugină, stricat; (figurat) învechit, îmbătrânit; dogit, înapoiat, demodat, depăşit, scos din uz.  Alb, adjectiv și substantiv
Sinonime: (adjectiv) dalb, coliliu; (substantiv) (chimie) (alb de balenă) spermanţet; (alb de barită) sulfat de bariu; (alb de plumb) ceruză, (învechit) ştiubeci; (alb de titan) bioxid de titan; (alb de zinc) oxid de zinc; (substantiv) (zoologie) (albul-mijlociu) york mijlociu; (adjectiv) gol, nescris.  Alumină, substantiv
Sinonime: oxid de aluminiu.  Antioxidant, substantiv
Sinonime: (chimie) antioxigen, inhibitor de oxidare.  Calce, substantiv
Sinonime: oxid de calciu; var; (calce-mare) rostopască; (calce-mică) grâuşor, sălăţea, untişor.  Cocli, verb
Sinonime: a oxida, a rugini.  Coclire, substantiv
Sinonime: oxidare, oxidaţie, ruginire.  Coclit, adjectiv
Sinonime: oxidat, ruginit.  Cuproxid, substantiv
Sinonime: (chimie) oxid de cupru.  Etilenoxid, substantiv
Sinonime: (chimie) oxid de etilenă.  Magnezie, substantiv
Sinonime: (chimie) oxid de magneziu.  Inhibitor, substantiv
Sinonime: catalizator negativ, (inhibitor de oxidare) antioxidant.  Hematoză, substantiv
Sinonime: (biologie) oxigenare, (învechit) oxidaţie.  Alumin, substantiv
Sinonime: alumină, bauxit, bauxită, oxid de aluminiu.  Redox, substantiv
Sinonime: (chimie) oxidoreducere, oxidoreducție.  Litargă, substantiv
Sinonime: (chimie) miniu, oxid de plumb.  Tutea, substantiv (învechit)
Sinonime: alb de zinc, oxid de zinc, tuție, țincvais.  Hidroxil, substantiv
Sinonime: (chimie) oxidril.  Miniu, substantiv
Sinonime: (chimie) litargă, minium, oxid de plumb, (învechit) minău, (învechit) mineu.  Oxigenare, substantiv
Sinonime: combinare cu oxigenul, hematoză, (ieșit din uz) ossigenare, (învechit) oxidație.  Monoxid, substantiv
Sinonime: (chimie) (monoxid de azot) oxid nitric.  Apă-grea, substantiv
Sinonime: (chimie) oxid de deuteriu.