Ma, adverb (regional)
Sinonime:
ba (chiar), mai mult decât atât. Ma, conjuncție (regional)
Sinonime:
ci, dar, însă, numai.
Maală, substantiv
Sinonime:
hamal, hamalâc.
Mabeingiu, substantiv (învechit)
Sinonime:
camerier, cămăraș, șambelan, (variantă) babeingiu.
Mac-sălbatic, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) rostopască, (regional) rostopastă.
Macă, substantiv
Sinonime:
bâtă, ciomag, măciucă. Maca, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
(joc de cărți) bacara, banc.
Macabru (macabră), adjectiv
Sinonime:
abominabil, cumplit, cutremurător, dezagreabil, dezgustător, fioros, funebru, funerar, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, jalnic, lugubru, monstruos, mortuar, oribil, respingător, sângeros, sepulcral, sinistru, sumbru, teribil, terifiant, terific, zguduitor, (învechit și popular) rău.
Măcăcăi, verb (regional)
Sinonime:
a măcăi, a striga căprește.
Măcădui, verb (regional)
Sinonime:
a regreta, a se căi, a se pocăi.
Macagiu, substantiv masculin Sinonime:
acar.
Macahon, substantiv
Sinonime:
chilug, chisagău, chisoi, (regional) macorteață.
Măcăială, substantiv
Sinonime:
măcăire, măcăit, măcăitură.
Măcăire, substantiv
Sinonime:
măcăială, măcăit, măcăitură.
Măcăitură, substantiv
Sinonime:
măcăială, măcăire, măcăit, măcănit, măcănitură, ocăit.
Măcănit, substantiv
Sinonime:
măcăit, măcăitură.
Măcănitură, substantiv
Sinonime:
măcăit, măcăitură.
Macao, substantiv
Sinonime:
(joc de cărţi) bacara, banc, (variantă) maca.
Măcar, adverb Sinonime:
cel puţin, barem; chiar, deşi, oricât.
Macara, substantiv
Sinonime:
automacara, bardor, bigă, bobină, caliornă, electromacara, galoș, girafă, granic, gruie, hampelman, macara-gigant, macara-turn, mosor, palan, pastică, vârtej, zbir, (învechit) macarauă, (învechit) mangealâc, (învechit) măcăra, (învechit) măcărauă, (rar) cran, (regional) cigă, (regional) crivac, (regional) hebăl, (regional) șaitău.
Macaragiță, substantiv feminin
Sinonime:
macaragistă.
Macaragiu, substantiv
Sinonime:
automacaragiu, macaragist.
Macaret, substantiv (regional)
Sinonime:
(minerit) sfredel.
Macaron, substantiv
Sinonime:
migdală amară, picromigdală.
Macaronar, substantiv
Sinonime:
(peiorativ) italian.
Macat, substantiv (popular)
Sinonime:
cuvertură, (popular) măcat, (regional) macată.
Măcău, substantiv (regional)
Sinonime:
baston, bâtă, cârjă, ciomag, cotor, măciucă, picior, rădăcină, toiag, vergea, (măcău de vie) butaș, (regional) măgădău, (variantă) macău, (variantă) măcau, (variantă) măncău, (variantă) mâncău. Macău, substantiv (regional)
Sinonime:
băț, botă, toiag, (variantă) măcău.
Macaz, substantiv neutru
Sinonime:
ac, (regional) schimbător.
Macedonean, substantiv
Sinonime:
armân, aromân, macedoromân.
Macedonean (macedoneană), adjectiv
Sinonime:
armân, aromân, armânesc, aromânesc, macedoromân, (regional) macedonesc.
Macedonesc, adjectiv
Sinonime:
macedonean.
Macedonie, substantiv
Sinonime:
(gastronomie) amestec, amestecătură, ghiveci, melanj, olla potrida, salată.
Macedoromân, substantiv și adjectiv
Sinonime:
armân, aromân; (doar cu rol de adjectiv) armânesc, aromânesc.
Macedoromâncă, substantiv
Sinonime:
aromâncă.
Măcel, substantiv masculin Sinonime:
masacru, carnaj, omor, ucidere, măcelărire, jertfă, hecatombă; (figurat) război, luptă, bătălie, bătaie.
Măcelar, substantiv masculin Sinonime:
(figurat) om crud, ucigaș, asasin.
Măcelări, verb Sinonime:
a spinteca, a despica, a înjunghia, a ciopârţi, a ucide; (figurat) a se război, a lupta, a se bate, a masacra, a distruge.
Măcelărie, substantiv
Sinonime:
abator, carmangerie, magazin de carne, masacru, măcel, (învechit și regional) meserniță, (învechit) scaun, (Moldova, Bucovina și Banat) căsăpie, (regional) casapniță, (Transilvania) cărnărie, (Transilvania) fleșcărie.
Mâcenicie, substantiv (învechit)
Sinonime:
mucenicie, (învechit) măcenicie.
Măceniță, substantiv (învechit)
Sinonime:
martiră, mucenică, muceniță.
Macera, verb
Sinonime:
a (se) dospi, a (se) fermenta, a (se) plămădi, a fărâmiţa, a infuza, a marina, a strivi, a terciui, a toca, a zdrobi, (regional) a (se) mocni.
Macerare, substantiv
Sinonime:
maceraţie, (popular) plămădeală.
Macerat, adjectiv
Sinonime:
(popular) plămădit.
Maceraţie, substantiv feminin
Sinonime:
decocție, dospire, fermentare, infuzie, macerare, plămădeală, plămădire, terciuire, (variantă) macerațiune.
Măceş, substantiv
Sinonime:
(botanică) mărăcine, moşmon, păducel, rug, rujă, rujiţă, sipică, trandafir-sălbatic, (Banat, la plural) scobituri, (popular) răsură, (regional) cacadâr, (variantă) măcieș.
Mache, adverb
Sinonime:
(variantă) machea, oare.
Machetă, substantiv
Sinonime:
aeromodel, automodel, hartă-machetă, model, navomodel, proiect, prototip, rachetomodel, schiță, tipar, tipăritură, (învechit) izvod, (învechit) pildă.
Machetist, substantiv
Sinonime:
aeromodelist, automodelist, carosier, machetator, modelist, navomodelist, rachetomodelist.
Machi, verb (popular și familiar)
Sinonime:
a se îmbăta, (învechit) a se mahi.
Machia, verb Sinonime:
a se grima, a se farda, a se sulemeni, a se boi, a se vopsi, a se masca.
Machiaj, substantiv neutru Sinonime:
machiere, grimare, fardare, sulemenire; (figurat) vopsire, boire; fard, cremă, mască, grimă, sulemeneală, dres, suliman.
Machiat, adjectiv
Sinonime:
fardat, grimat.
Abătut (abătută), adjectiv Sinonime:
descurajat, deznădăjduit, deprimat, demoralizat, amărât, mâhnit, descumpănit; melancolic, care nu este în apele lui, supărat.
Abdomen, substantiv neutru
Sinonime:
burtă, gaster, pântece, ventru, (familiar) burduhan, (învechit și popular) mațe, (popular) inimă, (prin Moldova) buft, (regional) bandor, (regional) bârdan, (regional) burduh, (regional) dobă, (regional) foale, (regional) rânză, (regional) slabină, (regional) slăbie, (regional) vintre.
Abilitate (abilități), substantiv feminin
Sinonime:
agilitate, ușurință, îndemânare, pricepere, destoinicie, iscusinţă, dibăcie, ingeniozitate, virtuozitate; (la plural) deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri; (termen juridic) aptitudine legală, delegație, împuternicire, mandat, procură.
Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime:
abominabil, detestabil, dezgustător, groaznic, grosolan, ignobil, incalificabil, infam, înfiorător, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, odios, oribil, repugnant, respingător, rușinos, sordid, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (învechit și regional) ticăit, (învechit) fărădelege, (învechit) vil, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.
Abjecţie, substantiv feminin Sinonime:
ticăloşie, josnicie, mârşăvie, nemernicie, infamie, degradare morală, lașitate.
Abominabil (abominabilă), adjectiv
Sinonime:
abject, cumplit, cutremurător, dezgustător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, odios, oribil, repugnant, respingător, sângeros, teribil, urât, zguduitor.
Acar, substantiv masculin
Sinonime:
macagiu, muncitor feroviar; cutioară, cutiuță, (regional) acarniță, (regional) acăriță. Acar, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
acăr, măcar. Acar, conjuncție (regional)
Sinonime:
cu toate că, deși, fie, măcar că, ori.
Accentua, verb Sinonime:
a mări, a exagera, a puncta, a sublinia, a întări, a apăsa, a reliefa, a scoate în evidență, a (se) intensifica, a (se) întări.
Actor, substantiv masculin
Sinonime:
arlechin, artist, bufon, cabotin, clovn, comic, compars, figurant, iluzionist, interpret, jongler, june-prim, măscărici, mim, paiață, pantomim, păpușar, personaj, prestidigitator, protagonist, saltimbanc, scamator, star, tragedian, vedetă, (depreciativ) actoraș, (figurat) stea, (franțuzism învechit) baladin, (ieșit din uz) gagist, (învechit și regional) statist, (învechit) aftor, (învechit) comedian, (învechit) comediant, (învechit) pehlivan, (la romani) histrion, (la romani) prolog, (rar) teatralist, (rar) tragic, (regional) boscar; (compuse) actor-cântăreț, actor-dansator-cântăreț, actor-director-animator.
Acţiona, verb Sinonime:
a lucra, a activa, a munci, a întreprinde, manipula.
Acţiune, substantiv feminin Sinonime:
act, afacere, demers, gest, inițiativă, intervenție, proces, procedură, reacție, faptă, lucrare, manifestare, activitate.
Adagiu, substantiv neutru Sinonime:
maximă, sentinţă, cugetare, dicton, aforism, precept, proverb.
Administrator, substantiv masculin Sinonime:
econom, intendent, manager, șef, patron, gestionar, gerant; (învechit) epistat, logofăt, vechil, vătaf.
Adnota, verb Sinonime:
a consemna, a marca, a însemna, a nota, a înregistra, a comenta.
Adolescent, substantiv masculin Sinonime:
tânar, băietan, băieţandru, june, puber, flăcău.
Adresant, substantiv masculin Sinonime:
destinatar.
Adulmeca, verb
Sinonime:
a căuta să afle, a da de urmă, a descoperi, a mirosi, a observa, a simţi, a supraveghea, a umbla după, a urmări, (învechit) a adulma, (Muntenia și Oltenia) a mâșâi, (rar) a puncta, (regional) a adurmeca, (regional) a mușina, (regional) a mușlui, (regional) a ulma, (regional) a vetri.
Adversar, substantiv masculin Sinonime:
rival, oponent, concurent, dușman.
Afecta, verb Sinonime:
a altera, a întrista, a îndurera, a mâhni; a atribui, a da, a destina, a acorda, a consacra, a desemna, a rezerva.
Afectare, substantiv feminin
Sinonime:
aer, aparență, artificialitate, bombasticism, căutare, comportare nenaturală, emfază, exagerare, fandoseală, grandilocvență, impresionare, întristare, manieră, manierism, patos, prejudiciere, prețiozitate, retorism, sclifoseală, (popular și familiar) izmeneală, (popular și familiar) scălâmbăială; destinare, ipotecare; afectație.
Afectat (afectată), adjectiv Sinonime:
alterat, rănit, mâhnit, trist, abătut, îndurerat; compuncțios, nenatural, emfatic, retoric, exagerat.
Afectuos (afectuoasă), adjectiv
Sinonime:
afabil, afecționat, amabil, amical, atașat, binevoitor, bun, cordial, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, familiar, fraternel, frățesc, hipocoristic, intim, iubitor, languros, lipicios, mângâietor, prietenesc, prietenos, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) mângâios.
Aforism, substantiv neutru Sinonime:
maximă, cugetare, adagiu, sentinţă, dicton, proverb.
Afuma, verb Sinonime:
(figurat) a se îmbăta, a se chercheli, a se ameţi, a bea prea mult, a se face matol.
Agrava, verb Sinonime:
a (se) înrăutăţi, a deveni mai grav, a (se) îngreuna, a (se) amplifica.
Ai, substantiv masculin (regional)
Sinonime:
(botanică) usturoi; (ai sălbatic) (regional) pur; (aiul şarpelui) (regional) pur.
Aişer, substantiv masculin Sinonime:
ghiocel, usturoiţă.
Alăturat (alăturată), adjectiv Sinonime:
adăugat, de alături, vecin, învecinat, limitrof, mărginaş, apropiat.
Albie, substantiv feminin Sinonime:
covată, copaie, troacă, moldă, căpistere, postavă; matcă (a unui râu), curs, făgaş.
Albișor, substantiv masculin Sinonime:
obleț.
Alcool, substantiv
Sinonime:
(alcooluri la plural; substantiv neutru) băutură, spirt; (alcooli la plural; substantiv masculin ) (chimie) (alcool amilic) pentanol; (alcool butilic) butanol; (alcool etilic) etanol; (alcool metilic) metanol; (alcool polihidroxilic) polialcool; (alcool polivinilic) polialcool vinilic; (alcool propilic) propanol; (alcool rafinat) alcool rectificat; (alcool rectificat) alcool rafinat; (alcool solidificat) metaldehidă.
Alienație, substantiv feminin
Sinonime:
abalienare, alienare (mintală), arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie, (variantă) alienațiune.
Alimenta, verb Sinonime:
a (se) hrăni, a mânca, a se întreţine, a aproviziona, a furniza, a întreține.
Alimentaţie, substantiv feminin Sinonime:
hrană, mâncare, alimentare, întreţinere, consum, aprovizionare, nutrire.
Alina, verb Sinonime:
a potoli, a domoli, a linişti; a calma, a astâmpăra, a uşura; a mângâia, a răsfăţa, a desmierda, a atenua, a reduce, a tempera, a modera.
Alinta, verb Sinonime:
a dezmierda, a mângâia, a răsfăţa, a râzgâia, a giugiuli, a atinge ușor (cu palma).
Alintare, substantiv feminin Sinonime:
dezmierdare, mângâiere, răsfăţ, răzgâiere, fandoseală, sclifoseală, izmeneală, afectare, giugiuleală.
Altruist, substantiv masculin și adjectiv Sinonime:
bun, caritabil, dezinteresat, generos, darnic, uman, filantrop.
Alunele, substantiv feminin plural Sinonime:
(regional) baraboi, coada-şoricelului; pistrui. Alunele, substantiv la plural
Sinonime:
(botanică) (regional) mândălac.
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.
Amant, substantiv masculin Sinonime:
ibovnic, iubit, drăguţ, amorez, concubin, gagiu.
Amărăciune, substantiv feminin Sinonime:
mâhnire, supărare, indispoziţie, tristeţe, necaz, amăreală, neplăcere, stare sufletească apăsătoare, gust amar.
Amărât (amărâtă), adjectiv Sinonime:
mâhnit, necăjit, trist, supărat, indispus; (figurat) uzat, ponosit, de aruncat, jerpelit, degradat, nenorocit, prăpădit, pârlit.
Ambala, verb Sinonime:
a împacheta, a face pachet, a înfăşura; (figurat) a se aprinde, a se enerva, a se mânia.
Ambiţie, substantiv feminin Sinonime:
orgoliu, mândrie, înfumurare; aspiraţie, râvna, dorinţă.
Ambițios (ambițioasă), adjectiv Sinonime:
orgolios, mândru, încăpăţânat, căpos, îndrăzneț, pretențios, temerar.
Ameliora, verb Sinonime:
a (se) îmbunătăţi, a (se) înnobila, a (se) îndrepta, a se face mai bun, a se perfecționa, a se înfrumuseţa.
Ameţi, verb
Sinonime:
a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.
Amfitrion, substantiv masculin
Sinonime:
gazdă, mecena, stăpân (de casă).
Amic, substantiv masculin
Sinonime:
alter ego, camarad, coleg, companion, confident, cunoscut, cunoștință, frate, însoțitor, ortac, partener, prieten, relație, tovarăş, văr, (popular) fârtat, (învechit) libovnic, prietnic, soț, soție.
Amplifica, verb Sinonime:
a mări, a lărgi, a dezvolta, a extinde, a intensifica, a augmenta, a umfla, a gonfla.
Amploare, substantiv feminin
Sinonime:
cuprindere, desfășurare largă, dezvoltare, extensiune, extindere, forță, grandoare, intensitate, întindere, lărgime, mărime, proporție, vastitate, volum, (figurat) amplitudine.
Amplu (amplă), adjectiv Sinonime:
mare, larg, cuprinzător, întins, dezvoltat, vast, voluminos.
Anahoret, substantiv masculin
Sinonime:
ascet, călugăr, eremit, monah, pustnic, religios, schimnic, sihastru, (învechit) anahorit, (învechit) aschitac, (învechit) aschitean, (învechit) oselnic, (învechit) schitnic, (rar) schimonah.
Antreu, substantiv neutru
Sinonime:
anticameră, antreiaș, antreluță, antrețel, hol, intrare, marchiză, tindă, verandă, vestiar, vestibul; aperitiv; (variante) antre, antrea, antret.
Antropofag, substantiv masculin Sinonime:
canibal, sălbatic.
Aparat, substantiv neutru Sinonime:
maşină, mecanism, maşinărie, instrument, proteză, dispozitiv. Apărat, adjectiv
Sinonime:
adăpostit.
Apaş, substantiv masculin Sinonime:
tâlhar, asasin, ucigaş, hoţ, om de nimic; derbedeu, huligan, haimana, golan.
Apatie, substantiv feminin
Sinonime:
atonie, delăsare, dezinteres, dezinteresare, impasibilitate, indiferentism, indiferență, indolență, inerție, insensibilitate, langoare, langurozitate, lâncezeală, lene, lenevire, lentitudine, lipsă de energie, marasm, mocneală, moliciune, neîngrijire, nepăsare, nesimțire, nonșalanță, oblomovism, pasivism, pasivitate, placiditate, prostrație, tembelism, toropeală, toropire, (figurat) ațipeală, (figurat) letargie, (figurat) răceală, (grecism învechit) adiaforie, (învechit și regional) năsâlnicie, (învechit) langor, (învechit) negrijă, (învechit) negrijință, (învechit) tembelâc, (popular) lingoare.
Apărător, substantiv masculin
Sinonime:
ocrotitor, protector, salvator, sprijin, sprijinitor, susţinător, (rar) proteguitor, protejator, (învechit) arca, părtinitor, păzitor, priitor, scutitor, (figurat) reazem; avocat; fundaş.
Apoftegmă, substantiv feminin Sinonime:
maximă, aforism, cugetare, adagiu, dicton, precept, sentință memorabilă.
Apogeu (apogee), substantiv neutru
Sinonime:
apoteoză, culme, extremitate, punct culminant, punct maxim, grad maxim, maximum, top, summum, zenit.
Apoteoză, substantiv feminin Sinonime:
preamărire, slăvire, glorificare, consacrare, elogiu, triumf. Apoteoza, verb
Sinonime:
a cânta, a cinsti, a deifica, a diviniza, a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a slăvi, a venera, a zeifica.
Aprecia, verb Sinonime:
a evalua, a estima, a preţui, a judeca; a admira; a măsura, a determina; a degusta, a savura.
Apreciabil (apreciabilă), adjectiv Sinonime:
considerabil, (destul de) mare; perceptibil, substanțial.
Apreciat (apreciată), adjectiv Sinonime:
preţuit, stimat, respectat, admirat; determinat, măsurat, judecat; degustat.
Aprig (aprigă), adjectiv Sinonime:
iute (la mânie), înfocat, înflăcărat, impetuos, avan, nestăpânit; aspru, dârz, crunt, neînduplecat, nemilos, înverşunat; lacom, hrăpăreţ, rapace.
Aproape, adverb Sinonime:
în apropiere, lângă, în preajmă, în vecinătate; cam, mai, aproximativ.
Aproapele, substantiv masculin Sinonime:
semen, om, individ, persoană.
Apucătură, substantiv feminin Sinonime:
deprindere, obicei, manieră, nărav.
Arătos (arătoasă), adjectiv Sinonime:
frumos, chipeş, binefăcut, aspectuos, impozant, falnic, mândru.
Arbore, substantiv masculin
Sinonime:
arbust, copac, pom, (arbore de cacao) cacaotier, (arbore de cafea) (învechit) cafeu, (arborele-vieții) (rar) tămâie, (arborele-vieții) tuia, (învechit și popular) lemn; (tehnică) ax, axă, bielă, fus, osie, pivot, tijă, (arbore cotit) vilbrochen; (marinărie) catarg, catart, (arbore mic) trinchet; (variante) arbor, arbure.
Argat, substantiv masculin Sinonime:
slugă, servitor, rândaş.
Argilă, substantiv feminin
Sinonime:
caolin, clisă, humă, limon, lut, marnă, ocru, pământ, (învechit și regional) timă, (regional) hlei, (Transilvania) agiag.
Arhiepiscop, substantiv masculin Sinonime:
mitropolit.
Arie, substantiv feminin
Sinonime:
domeniu, întindere, loc, suprafață, zonă, (învechit) are; cântec, melodie, (învechit) aer. Arie, substantiv masculin
Sinonime:
om rău, (figurat) eretic, (variantă) aria.
Arnăut, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
poteraș.
Aromân, substantiv masculin Sinonime:
macedonean, macedoromân, armân; ţânţar.
Arşiţă, substantiv feminin Sinonime:
dogoare, căldură mare, zăduf, zăpuşeală, caniculă, fierbinţeală.
Artă, substantiv feminin Sinonime:
măiestrie, meşteşug, pricepere, iscusinţă; talent, abilitate, manieră (de a face). Arță, substantiv
Sinonime:
hârță.
Artist, substantiv masculin Sinonime:
actor, comediant, estet; scriitor, cântăreț, dansator, compozitor, desenator, interpret, mim, muzician, muzicant, pictor, sculptor.
Artizan, substantiv masculin Sinonime:
meşteşugar, meseriaş.
Aruncătură, substantiv feminin
Sinonime:
aruncare, aruncat, azvârlire, azvârlitură, izbitură, împrăștiere, lepădare, lovitură, zvârlitură, (învechit) asvârlitură, (învechit) dătătură, (învechit) impozit, (învechit) risipire, (popular) bubă, (rar) săritură, (rar) zvârlet, (Transilvania și Maramureș) țipătură.
Asasin, substantiv masculin
Sinonime:
bandit, călău, criminal, executor, fratricid, homicid, infanticid, linșor, măcelar, omorâtor, omucigaș, paricid, patricid, regicid, sicar, spadasin, strangulator, sugrumător, tâlhar, tiranicid, ucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț, (învechit) tăietor. Asasin, adjectiv
Sinonime:
criminal, homicid, omorâtor, omucigaș, otrăvitor, ucigaș, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț.
Ascet, substantiv masculin Sinonime:
schimnic, anahoret, pustnic, sihastru, ermit; fachir, yoghin.
Ascunde, verb Sinonime:
a tăinui, a camufla, a masca, a disimula, a pitula, a sustrage, a se eschiva, a (se) dosi, a ține secret, a escamota, a voala, a oculta.
Ascuns (ascunsă), adjectiv Sinonime:
dosit, pitulat, tăinuit, secret; nedescoperit, necunoscut; enigmatic, misterios, închis, izolat; acoperit, camuflat, clandestin, mascat, ocult, travestit, voalat.
Asigura, verb
Sinonime:
a (se) convinge, a (se) încredința, a acoperi, a amara, a arima, a cala, a consolida, a contracta o asigurare, a fixa, a fortifica, a garanta, a proteja, a-și lua toate măsurile de precauție, (învechit) a (se) asiguripsi, (învechit) a (se) pliroforisi, (învechit) a (se) siguripsi, (învechit) a adeveri, (învechit) a încrede, (învechit) a sigura.
Asin, substantiv masculin Sinonime:
măgar.
Astrolog, substantiv masculin
Sinonime:
astronom, cititor în stele, mag, magician, vrăjitor, (învechit) matematic, (învechit) stelar, (popular) filozof, (popular) solomonar, (popular) zodier.
Astronom, substantiv masculin
Sinonime:
astrofizician, (învechit și popular) astrolog, (popular) solomonar.
Astru, substantiv masculin Sinonime:
stea, planetă, corp ceresc; asteroid, cometă, meteor.
Asupritor, substantiv masculin Sinonime:
exploatator, asupritor, prigonitor; tiran, dictator.
Aşezat (aşezată), adjectiv Sinonime:
cuminte, liniștit, calm, la locul lui, cumpătat, serios, măsurat, chibzuit, potolit, instalat.
Atacator, substantiv masculin
Sinonime:
agresor, asaltator, atacant, cotropitor, invadator, înaintaș, năvălitor; (adjectival) contaminant, distrugător.
Atinge, verb Sinonime:
a face contact, a lovi, a izbi, a pipăi, a palpa, a mângâia; a vătăma, a leza, a ofensa; a sosi, a ajunge.
Atitudine, substantiv feminin Sinonime:
comportare, manifestare, comportament, manieră, conduită, ținută, postură, expresie.
Audient (audientă), substantiv masculin Sinonime:
auditor, ascultător, cursant, student; participant.
Auditor, substantiv masculin Sinonime:
ascultător, audient.
Avansa, verb Sinonime:
a merge înainte, a înainta, a progresa, a prospera; a se dezvolta, a creşte, a se mări.
