Van (vană), adjectiv
Sinonime: zadarnic, degeaba, fără sens, în deşert.  Vană, substantiv feminin
Sinonime: cadă.

Vâna, verb
Sinonime: a ucide, a suprima, a împuşca, a prinde; (figurat) a urmări, a hăitui, a pândi.

Vână, substantiv feminin
Sinonime: vas sanguin; (popular) fibră musculară, muşchi, tendon; şuvoi, curentul apei, şiroi, dâră; (la frunze) nervură.  Vanadinit, substantiv
Sinonime: (chimie) vanadat de plumb.  Vânare, substantiv
Sinonime: vânat, vânătoare.  Vânăt (vânătă), adjectiv
Sinonime: albastru închis, plumburiu, bleumarin, întunecat; palid, livid, fără sânge.  Vânătă, substantiv
Sinonime: (botanică) pătlăgea, pătlăgică vânătă, (regional) godină.  Vânătaie, substantiv feminin
Sinonime: echimoză, vineţeală.  Vânătare, substantiv
Sinonime: echimoză, vineţeală, vânătaie.  Vânător, substantiv
Sinonime: braconier, bucanier, cineget, (astăzi rar) prinzător, (la figurat) Nimrod, (prin Transilvania și Bucovina) pușcător, (rar) pușcaș.  Vânători, verb (învechit)
Sinonime: a prinde, a vâna.  Vânătură, substantiv (învechit)
Sinonime: vânat.  

---

Albastru (albastră), adjectiv
Sinonime: azuriu, bleu, vânăt; (familiar) sumbru, întunecat, neplăcut, rău.  Baie, substantiv feminin
Sinonime: scaldă, îmbăiere; cadă, vană; recipient; (la plural) staţiune balneară; (Transilvania) mină, ocnă.

Bâie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: foarte alb (curat).  Cadă, substantiv feminin
Sinonime: baie, vană; vas, butoi; zăcătoare.  Cinegetic (cinegetică), adjectiv
Sinonime: vânătoresc, de vânătoare.  Coardă, substantiv feminin
Sinonime: strună; (popular) vână, nervi, muşchi, tendon, ligament; (popular) curmei; (tehnică) sfoară; (prin Moldova şi Oltenia) săgeată; (tehnică) arc, (regional) crac, punte; (regional) coadă, rână; (tehnică) (regional) apărătoare, ceatlău, gânj, lambă, legătură, prăjină; braţ; (botanică) viţă, lăstar de viţă de vie; (anatomie) (coardă dorsală) notocordă; crucea dinapoi, spadă; (coarda-ielelor) silnic.  Dungă, substantiv feminin
Sinonime: cută, încreţitură, muchie; latură, margine, coastă; fâşie, dâră, striație, linie, vargă, (popular) vârstă, (regional) şar, (prin Banat şi Transilvania) şargă, (Moldova şi Bucovina) vârcă, (Transilvania şi Banat) ştraif, nervură, striaţie, vână, rază, rid.

Dunga, verb
Sinonime: a tărca, a vărga, (popular) a învârsta, (regional) a vârsta.  Echimoză, substantiv
Sinonime: contuzie, escară, excoriație, hematom, pată cutanată, vânătaie, vinețeală.  Filon, substantiv neutru
Sinonime: vână, fir, zăcământ; (la figurat) sursă, izvor, origine.  Goană, substantiv feminin
Sinonime: alergătură, cursă, fugă, haită, hăituire, vânătoare, viteză, (figurat) zbor; montă; prigoană, persecuție.  Palid (palidă), adjectiv
Sinonime: pal, galben, livid, cadaveric, pământiu, vânăt, verzui, fără viaţă; (figurat) slab, şters, searbăd, spălăcit; nesubstanţial, inconsistent.  Muced (mucedă), adjectiv
Sinonime: degradat, fumuriu, îngălbenit (de vreme), mucegăios, mucegăit, mucezit, negru-vânăt, sur, umed, vânăt-fumuriu, (figurat) depășit, (învechit) mucede, (învechit) mucid, (Oltenia și Muntenia) sfoiegit, (regional) facău, (regional) focău, (regional) mucegărit, (regional) oxidat.  Nervură, substantiv feminin
Sinonime: vână.  Ogar, substantiv masculin
Sinonime: câine de vânătoare.  Puşcaş, substantiv masculin
Sinonime: vânător; (învechit) artilerist.  Scaldă, substantiv feminin
Sinonime: scăldătoare, baie; cadă, vană, albie.

Scălda, verb
Sinonime: a se îmbăia; a uda, a muia.  Scăldătoare, substantiv feminin
Sinonime: cadă, albie, vană; scaldă, îmbăiere, baie, scăldat.  Utopie, substantiv feminin
Sinonime: aspiraţie vană, fantasmă, fantezie, ficțiune, halucinație, himeră, ideal, iluzie, imaginație, invenție, închipuire, miraj, reverie, viziune, (livresc) irealitate.  Vas, substantiv neutru
Sinonime: ciubăr, farfurie, găleată, oală, strachină, șerbetelniță, vadră, (regional) stomă; bastiment, corabie, navă, vapor; arteră, vână.  Vineţeală, substantiv feminin
Sinonime: echimoză, vânătaie, (învechit) vânătare; albăstreală, scrobeală albastră, ultramarin.  Bucar, substantiv
Sinonime: curar, vânar, (regional) gurură, hamut, cureaua vânării.  Civit, adjectiv
Sinonime: (popular) albastru-închis; vânăt.  Curar, substantiv
Sinonime: bucar, vânar, (regional) gurură, hamut, cureaua vânării.  Feredeu, substantiv
Sinonime: baie, cadă, vană; localitate balneară.  Gambă, substantiv
Sinonime: (anatomie) (popular) vână.  Godină, substantiv
Sinonime: pătlăgea, vânătă.  Hamut, substantiv
Sinonime: bucar, curar, gâtar, vânar.  Gurură, substantiv
Sinonime: bucar, curar, vânar.  Șevrotină, substantiv
Sinonime: plumb (de vânătoare), alică.  Prinzător, substantiv
Sinonime: vânător; (rar) cursă de prins păsări.

Prinzător, adjectiv
Sinonime: apucător, înhățător.  Zăcământ, substantiv
Sinonime: bazin, filon, vână.  Scăldătură, substantiv
Sinonime: baie, cadă, cristelniţă, îmbăiere, scăldare, scăldat, vană.  Puşcătură, substantiv
Sinonime: descărcătură, detunătură, foc, împuşcătură, patron, potricală, vânătoare, zgomot (de armă de foc); (regional) coardă de arc; (regional) preducea.  Șteaf, substantiv
Sinonime: (regional) vânătaie.  Vineţiu, adjectiv
Sinonime: vânăt, (prin Transilvania) sedereş.  Râncă (rânci), substantiv
Sinonime: (regional) bici, cravașă, vână de bou; cerc, gânj, inel, postoroncă, postoroancă.  Seter, substantiv
Sinonime: (câine de vânătoare și de pază) prepelicar, setter.  Ligament, substantiv
Sinonime: (anatomie) fibră, tendon, (învechit) nerv, (popular) vână, (prin Moldova) sfârc.  Safari, substantiv
Sinonime: excursie, expediție (de vânătoare), raliu (desfășurat în Africa).  Limier, substantiv
Sinonime: câine de vânătoare, copoi.  Aporta, verb
Sinonime: (despre un câine) a aduce un obiect, a aduce vânatul, a face aport.  Prindere, substantiv
Sinonime: agățare, anchiloză, apucare, arestare, atașare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capturare, cârpire, coagulare, fixare, îmbinare, închegare, înhămare, înhățare, înjugare, înțelegere, legare, lipire, luare (în captivitate), mijloace, pătrundere, pescuit, pricepere, prins, recepționare, situație, stare, valoare, vânat.  Dulmă, substantiv (regional)
Sinonime: (botanică) dovleac, dovlecel, durma, lubene; vânătă.  Fezanda, verb
Sinonime: (despre carnea vânată) a căpăta frăgezime și gust, a da aromă.  Pânză, substantiv
Sinonime: albeață (pe ochi), așternut, bor, cearșaf, extindere, fascicul, foaie, giulgiu, lamă, lințoliu, margine, păienjeniș, perdea, pictură, plasă, rând, suprafață, șir, șuviță, tablou, tăiș, țesătură, văl, velă (la nave), (geologie) strat, (geologie) vână, (învechit și popular) zugrăveală, (învechit și regional) pânzătură, (învechit) ceată armată, (învechit) nacazlâc, (învechit) păioară, (învechit) vetrelă, (învechit) vintrea, (învechit) zugrăvitură, (rar) păinjinar, (regional) chip, (regional) paingânăraie, (regional) pănură, (regional) pânzare.  Vâlced, adjectiv (regional)
Sinonime: învinețit, livid, palid, vânăt.  Vinișoară, substantiv
Sinonime: vână subțire.  Capaucă, substantiv (regional)
Sinonime: cățea de vânătoare, femelă (de copoi), (variantă) căpaucă.  Trăgăti, verb (regional)
Sinonime: a stârni vânatul.  Robinet, substantiv
Sinonime: obturator, vană, (popular) ţuţuroi.  Înălbăstri, verb
Sinonime: a albăstri, a căpăta culoarea albastră, a deveni albastru, a deveni vânăt (de mânie), a se învineți (de mânie), a vopsi în albastru, (regional) a înalbăstri, (Transilvania) a mierii.