Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Aba (abale)
Aba (abale), substantiv feminin
Sinonime: dimie, postav, pănură, ţesătură groasă de lână; (popular) suman; (regional) saiac, zeghe.  
Abac (abace)
Abac (abace), substantiv feminin
Sinonime: dispozitiv de calcul, numărătoare; nomogramă, abacă.  
Abaca
Abaca, substantiv feminin
Sinonime: cânepă de Manilla (Manila).  
Abai
Abai, substantiv (învechit)
Sinonime: cioltar, șabracă, valtrap.  
Abajur-glob (abajururi-glob)
Abajur-glob (abajururi-glob), substantiv neutru
Sinonime: abajur în formă de glob.  
Abaldă
Abaldă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: depozit, magazie.  
Abandon (abandonuri)
Abandon (abandonuri), substantiv neutru
Sinonime: abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.  
Abandona
Abandona, verb
Sinonime: a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.  
Abandonare
Abandonare, substantiv
Sinonime: abandon, desistare, părăsire, renunțare.  
Abanos (abanoși)
Abanos (abanoși), substantiv masculin
Sinonime: eben.  
Abataj (abataje)
Abataj (abataje), substantiv neutru (prin Transilvania)
Sinonime: (locul de muncă al minerilor într-o mină) ort.  
Abătător (abătătoare)
Abătător (abătătoare), adjectiv
Sinonime: activ, harnic, muncitor, neobosit, neostenit, silitor, sârguincios, sârguitor, vrednic, zelos.  
Abătătură
Abătătură, substantiv
Sinonime: (învechit) gând ascuns, intenție netrebnică.  
Abate
Abate, verb
Sinonime: a devia, a schimba direcţia; a doborî, a tăia, a ucide, a anihila, a elimina, a epuiza, a lichida.

Abate, substantiv
Sinonime: (biserică) prior; stareţ, egumen.  
Abatere (abateri)
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime: îndepărtare, deplasare, aberaţie, anomalie, deformare, derivă, ocolire; infracţiune, contravenţie, încălcare (de norme).  
Abatesă
Abatesă, substantiv
Sinonime: călugăriță, maică superioară.  
Abațial
Abațial, adjectiv
Sinonime: capitular, conventual, mănăstiresc, monahal, monastic.  
Abație (abații)
Abație (abații), substantiv feminin
Sinonime: mănăstire; stăreție.  
Abatiză
Abatiză, substantiv
Sinonime: (armată; învechit) retranșament.  
Abator (abatoare)
Abator (abatoare), substantiv neutru
Sinonime: (locul în care se taie vitele) măcelărie; (regional) belitoare, tăietorie; (învechit) scaun, zalhana.  
Abatoriu
Abatoriu, substantiv (învechit)
Sinonime: abataj, abator, asomator, (regional) zalhana.  
Abatoriza
Abatoriza, verb
Sinonime: a tăia animalele la abator și a prelucra carnea.  
Abătut (abătută)
Abătut (abătută), adjectiv
Sinonime: descurajat, deznădăjduit, deprimat, demoralizat, amărât, mâhnit, descumpănit; melancolic, care nu este în apele lui, supărat.  

Abdica
Abdica, verb
Sinonime: a renunţa, a părăsi (o funcție înaltă); a abandona, a capitula, a ceda.  
Aberant (aberantă)
Aberant (aberantă), adjectiv
Sinonime: greşit, eronat, denaturat, absurd, anormal, derezonabil, nebunesc, grotesc, ilogic, paradoxal, stupid; care diferă, care se abate (de la normal), care se îndepărtează de normal.  
Aberaţie (aberaţii)
Aberaţie (aberaţii), substantiv feminin
Sinonime: eroare, rătăcire, absurditate, elucubrație, anomalie, anormalitate, demență, dereglare, nebunie, idioțenie, iluzie, non-sens, sofism, stupiditate; abatere, depărtare, deturnare, deviere; îndepărtare de adevăr; (aberație cromatică) cromatism; (aberație vizuală) astigmatism.  
Abjura
Abjura, verb
Sinonime: a nega, a tăgădui, a se lepăda, a renega, a renunța public la religia sa, a renunța la o opinie, a abandona o practică.  
Abuz
Abuz, substantiv neutru
Sinonime: exces, exagerare, necumpătare, ilegalitate, injustiție, abatere, încălcare a legii.  
Afectat (afectată)
Afectat (afectată), adjectiv
Sinonime: alterat, rănit, mâhnit, trist, abătut, îndurerat; nenatural, emfatic, retoric, exagerat.  
Anomalie
Anomalie, substantiv feminin
Sinonime: abatere, neregularitate, deviere; defect, meteahnă, monstruozitate, bizarerie.  
Bisericesc (bisericească)
Bisericesc (bisericească), adjectiv
Sinonime: ecleziastic, clerical, preoţesc, popesc; abațial; păstoresc, pastoral.  
Călca
Călca, verb
Sinonime: a pune piciorul, a păşi, a merge, a străbate, a cutreiera, a colinda, a bate un drum, a bătători; a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge; (figurat) a nu respecta (o hotărâre), a nesocoti, a trece peste legi, a încălca; a veni, a se abate, a vizita.

Calca, verb
Sinonime: calchia.  
Cârmeală
Cârmeală, substantiv feminin
Sinonime: întorsătură, cotitură, ocol, ocolire, abatere; (figurat) şovăială, ezitare, codire, eschivare.  
Cârmi
Cârmi, verb
Sinonime: a coti, a întoarce, a ocoli, a se abate; (figurat) a şovăi, a ezita, a se codi, a se eschiva.  
Contravenţie
Contravenţie, substantiv feminin
Sinonime: ilegalitate, abatere, abuz, încălcare.  
Coti
Coti, verb
Sinonime: a se abate; a-şi da coate; a cârmi, a vira, (rar) a cârmui, (popular) a cârni, (Moldova) a cotigi, (învechit) a şovăi; a o lua, a merge.  
Cusur
Cusur, substantiv neutru
Sinonime: abatere, aluzie, anomalie, culpabilitate, culpă, defect, eroare, greşeală, imperfecţiune, meteahnă, patimă, păcat, racilă, rest, restanţă, vină, vinovăţie.  
Da
Da, verb
Sinonime: a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli.

Da, adverb
Sinonime: desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.  
Declina
Declina, verb
Sinonime: a refuza, a respinge, a renunţa, a abandona; a apune, a scăpăta, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri; (gramatică) (învechit) a (se) pleca.  
Delict
Delict, substantiv neutru
Sinonime: infracţiune, greşeală, abatere, eroare.  
Depozit (depozite)
Depozit (depozite), substantiv neutru
Sinonime: abaldă, magazie, loc de păstrare; rezervă, acumulare; strat, depunere, sediment.  
Deprimat (deprimată)
Deprimat (deprimată), adjectiv
Sinonime: descurajat, mâhnit, întristat, demoralizat, descumpănit, trist, abătut.  
Deroga
Deroga, verb
Sinonime: a se abate, a face excepţie, a nu respecta o lege.  
Descurajat (descurajată)
Descurajat (descurajată), adjectiv
Sinonime: abătut, deprimat, timorat, demoralizat, deznădăjduit, descumpănit, (figurat) demobilizat, amărât, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist, (popular) obidit, (învechit şi regional) scârbit, supărăcios, (învechit) dosădit, ponosit, pricăjit, (figurat) cătrănit, pleoştit, plouat.  
Devia
Devia, verb
Sinonime: a abate, a îndepărta, a merge alături, a muta, a schimba.  
Dimie
Dimie, substantiv feminin
Sinonime: pănură, aba, postav.  
Disperat (disperată)
Disperat (disperată), adjectiv
Sinonime: desperat, abătut, întristat, atristat, supărat, descurajat, dezolat, deprimat, demoralizat, inconsolabil, de neconsolat, de nemângâiat, fără speranţă.  
Eres
Eres, substantiv neutru
Sinonime: prejudecată, superstiţie, absurditate, eroare, greşeală, erezie, păcat, rătăcire, (rar) necredinţă, (învechit) minciună; abatere, culpabilitate, culpă, vină, vinovăţie.  
Excurs
Excurs, substantiv neutru
Sinonime: digresiune, abatere, divagare, divagaţie.  
Face
Face, verb
Sinonime: a (se) produce, a lucra, a alcătui, a realiza, a construi, a zidi, a ridica, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a întocmi, a elabora, a îndeplini, a efectua, a înfăptui, a crea, a izvorî, a da formă, a dura, a edifica, a plăsmui, a imagina, a scrie, a picta, a naște, a da viață, a aduce pe lume, a rodi, a da roade, a provoca, a transforma, a (se) preface, a deveni, a însuma, a valora, a petrece, a parcurge un interval de timp, a săvârși, a făptui, a comite, a executa, a practica, a exercita, a se ocupa cu ceva, a se afla, a se găsi, a pregăti, a aranja, a curăța, a aprinde, a găti, a împărți cărțile de joc, a proceda, a se comporta, a se descurca, a introduce, a ține, a organiza, a vorbi, a rosti, a vrăji, a fermeca, a pricinui, a cauza, a se îndrepta, a o lua spre, a ajunge, a se preschimba, a se ivi, a crește, a se forma, a se arăta, a părea, a da impresia, a se abate, a se îndepărta, a dobândi, a căpăta, a-și căuta, a i-o plăti cuiva, a se răzbuna.  
Foraj
Foraj, substantiv neutru
Sinonime: abataj, extracție, forare, forat, găurire, săpare, sondaj, sondare; gaură de sondă.  
Greş
Greş, substantiv neutru
Sinonime: abatere, culpabilitate, culpă, cusur, defect, eroare, greşeală, păcat, vină.  
Greşeală
Greşeală, substantiv feminin
Sinonime: abatere, cusur, defect, deficienţă, eroare, gafă, hibă, imperfecţiune, incorectitudine, inexactitate, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, rătăcire, scădere, scrânteală, slăbiciune, viciu, vină, vinovăţie.  
Greşi
Greşi, verb
Sinonime: a cădea în păcat, a comite o greșeală, a comite un păcat, a confunda, a da greş, a executa ceva greșit, a face cuiva un rău, a face o faptă rea, a face rău, a greși, a încurca, a lua un lucru drept altul, a nu nimeri ținta, a păcătui, a rătăci, a se abate de la regulile de conduită, a se face vinovat, a se înşela, a vătăma.  
Indisciplină
Indisciplină, substantiv feminin
Sinonime: abatere, anarhie, dezobediență, dezordine, indocilitate, insubordonare, insubordonație, insumisiune, neascultare, nedisciplină, nesupunere, (rar) recalcitranţă, sedițiune.  
Îndepărta
Îndepărta, verb
Sinonime: a înlătura, a concedia, a elimina, a da deoparte; a se abate, a o lua razna.  
Întorsătură
Întorsătură, substantiv feminin
Sinonime: cotitură, abatere, şerpuire, răsucire, întortochere; schimbare, modificare.  
Lepăda
Lepăda, verb
Sinonime: a arunca, a azvârli, a se dezbăra, a înlătura, a îndepărta, a alunga, a abandona, a renunţa, a părăsi; a avorta; a nega, a dezice, a renega, a respinge, a se schimba, a nu mai fi de acord, a-şi muta gândul.  
Lăsa
Lăsa, verb
Sinonime: a părăsi, a abandona, a ceda, a renunţa, a lepăda; a învoi, a îngădui, a permite, a admite, a accepta; a produce, a întipări, a provoca; a se apleca, a se îndoi, a se denivela.  
Melancolic (melancolică)
Melancolic (melancolică), adjectiv
Sinonime: abătut, amărât, deprimat, descurajat, dezolat, elegiac, îndurerat, întristat, mâhnit, posomorât, supărat, trist, (învechit) melanholicos.  
Mâhnit (mâhnită)
Mâhnit (mâhnită), adjectiv
Sinonime: întristat, îndurerat, dezolat, trist, abătut, melancolic, amărât.  
Năzări
Năzări, verb
Sinonime: a i se năluci, a i se părea, a-i căşuna, a-i veni, a-l apuca, (învechit şi regional) a-i abate, (Transilvania) a-i tonca, (figurat) a-i trăsni.  
Neregularitate
Neregularitate, substantiv feminin
Sinonime: abatere, accident, anomalie, asimetrie, deviație, deviere, discontinuitate, disimetrie, eroare, ilegalitate, inegalitate, iregularitate, ondulație, sinuozitate.  
Numărătoare
Numărătoare, substantiv feminin
Sinonime: numărare, socoteală, calcul, recensământ; abac.  
Ocoli
Ocoli, verb
Sinonime: a înconjura; a împrejmui, a îngrădi; a evita, a se abate, a ieşi din subiect; a umbla brambura, a umbla hai-hui.  
Pastor
Pastor, substantiv masculin
Sinonime: preot, popă.

Păstor, substantiv masculin
Sinonime: cioban, păcurar, oier; prelat, preot, popă, abate, călugăr.  
Păcat
Păcat, substantiv neutru
Sinonime: vinovăţie, vină; rătăcire, abatere, greşeală; defect, cusur, meteahnă, viciu, slăbiciune, lipsă, scădere, imperfecţiune, neajuns.  
Păcătui
Păcătui, verb
Sinonime: a greşi, a se abate, a călca normele.  
Pănură
Pănură, substantiv feminin
Sinonime: aba, dimie, postav.  
Părăsi
Părăsi, verb
Sinonime: a abandona, a renunţa, a lăsa; a evacua; a pleca, a se îndepărta, a abdica; a înceta, a întrerupe, a renunţa; a neglija.  
Părăsit (părăsită)
Părăsit (părăsită), adjectiv
Sinonime: abandonat, lăsat; nepopulat, nelocuit, sălbatic, părăginit, dărăpănat, ruinat.  
Părinte
Părinte, substantiv masculin
Sinonime: tată, taică, (la plural) strămoşi; (figurat) întemeietor, creator, făuritor, pionier; preot, popă, prelat, abate, călugăr.  
Pensiona
Pensiona, verb
Sinonime: a ajunge la pensie, a abandona, a părăsi o funcţie.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie