Răbăgie, substantiv (regional)
Sinonime: rablă, rugină, ruginitură, vechitură, (variantă) răbăjie.  Răbălaș, substantiv (regional)
Sinonime: jaf.  Răbăli, verb (regional)
Sinonime: a jefui, (variantă) a rablui, (variantă) a răbălui, (variantă) a răblui.  Rabat, substantiv neutru
Sinonime: reducere, scădere, bonificaţie, remiză.  Rabata, verb
Sinonime: a lăsa în jos, a îndoi, a plia, a rabate.  Rabatare, substantiv
Sinonime: pliere, îndoire, rabatere.  Rabate, verb
Sinonime: a rabata, a lăsa în jos, a îndoi, a plia.  Rabatere, substantiv
Sinonime: rabatare.  Răbda, verb
Sinonime: a suporta, a îndura, a pătimi, a tolera; a fi rezistent, a se stăpâni, a se înfrâna, a se reţine.  Răbdare, substantiv
Sinonime: chin, durere, indulgență, încercare, îngăduință, îngăduire, nădejde, patimă, păs, pătimire, perseverență, speranță, stăruință, suferință, tenacitate, toleranță, (învechit) târpenie, (livresc) paciență.

Răbdare, substantiv
Sinonime: (cu valoare de imperativ) Așteaptă!  Răbdător (răbdătoare), adjectiv
Sinonime: rezistent, perseverent, stăruitor, cu moral tare, tenace.  Rabdomanție, substantiv
Sinonime: radioestezie, radiestezie.  Răbduriu, adjectiv
Sinonime: îndurător, perseverent, răbdător, stăruitor, tenace.  Răbduriv, adjectiv (învechit)
Sinonime: răbdător, (învechit) răbduliv, (popular) răbduriu.  Rabiat (rabiată), adjectiv
Sinonime: apucat, furibund, furios, nebun, sărit, smintit, turbat.  Rabie, substantiv
Sinonime: turbare.  Rablă, substantiv feminin
Sinonime: vechitură, ruină; mârțoagă, gloabă.  Rablagi, verb
Sinonime: a se uza, a se deteriora, a se hodorogi, a se degrada, a se strica, a se ruina, a se ramoli; (figurat) a îmbătrâni.

Răblăgi, verb
Sinonime: a (se) rablagi.  Rablagire, substantiv
Sinonime: deteriorare, ramolire, stricare, uzare, vlăguire, (variantă) răblăgire.  Rablagit, adjectiv
Sinonime: degradat, deteriorat, învechit, ramolit, senil, stricat, uzat, (variantă) răblăgit.  Rablagiu, substantiv
Sinonime: hodorog, persoană ramolită.

Rablagiu, adjectiv
Sinonime: rablagit, ramolit.  Răblări, verb
Sinonime: a ponosi, a uza.  Răblărit, adjectiv
Sinonime: degradat, deteriorat, învechit, stricat, uzat, vechi.  Răblușag, substantiv (regional)
Sinonime: hoție, jaf.  Răboașcă, substantiv
Sinonime: (argou) cămașă, (variantă) rubașcă.  Răboj, substantiv neutru
Sinonime: calcul, calculare, însemn, însemnare, plăcuță, socoteală, socotire, socotit, tăbliță, (învechit și regional) țăncușă, (învechit) răbuj, (regional) condică, (regional) raboș, (regional) rabuș, (regional) răbuș, (regional) răvar.  Răboji, verb
Sinonime: a însemna pe răboj.  Răbojire, substantiv
Sinonime: însemnare pe răboj.  Răboli, verb
Sinonime: a răcni, a răsti, a striga, a țipa, a urla, a zbiera.  Rabota, verb
Sinonime: a netezi, a răzui.  Răboţoi, verb
Sinonime: a răcni, a răsti, a striga, a țipa, a urla, a zbiera.  Răbufni, verb
Sinonime: a ţâşni, a izbucni, a năvăli, a exploda, a-şi ieşi din pepeni, a-i sări muştarul.  Răbufnitură, substantiv
Sinonime: izbucnire, răbufneală, răbufnire, zgomot surd și puternic.  Răbuș, substantiv (regional)
Sinonime: răboj, (figurat) cumpăt, (figurat) fire.  Rac, substantiv masculin
Sinonime: tirbuşon; ancoră; cancer, neoplasm.  Râcă, substantiv feminin (regional)
Sinonime: ceartă, sfadă, resentiment, adversitate, duşmănie, pică.  Răcădea, verb (învechit)
Sinonime: a recădea.  Râcâi, verb
Sinonime: a scurma, a scormoni, a răscoli, a râma; a irita, a aţâţa, a indispune, a călca pe nervi.  Râcâiș, substantiv (regional)
Sinonime: râcâire.  Racaleţ, substantiv
Sinonime: broască de iarbă, broască verde, broatec, brotac, brotăcel, buratic.  Răcăli, verb
Sinonime: a râcâi, a scormoni, a scurma.  Răcămăţi, verb
Sinonime: a răcni, a răsti, a striga, a țipa, a urla, a zbiera.  Racamete, substantiv
Sinonime: broască de iarbă, broască verde, broatec, brotac, brotăcel, buratic, racaleţ, racateţ; (plantă) brălin, caftalan, măcriș.  Răcan, substantiv masculin (popular)
Sinonime: recrut.  Racateţ, substantiv
Sinonime: broască de iarbă, broască verde, broatec, brotac, brotăcel, buratic.  Răceală, substantiv feminin
Sinonime: gripă, guturai; apatie, indiferenţă, nepăsare; (figurat) rezervă, reticenţă.  Racem, substantiv
Sinonime: ciorchine; (racem compus) panicul.  Rachiaș, substantiv
Sinonime: rachiuaș, rachiu.  Rachier, substantiv (învechit)
Sinonime: distilator, producător de țuică, vânzător de rachiu, (învechit și regional) velnicer, (învechit) rachigiu, (regional) povarnagiu.  Rachiereasă, substantiv
Sinonime: rachieriță.  Abandon (abandonuri), substantiv neutru
Sinonime: abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.  Abandona, verb
Sinonime: a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.  Abdica, verb
Sinonime: a renunţa, a părăsi (o funcție înaltă); a abandona, a capitula, a ceda.  Aberaţie (aberaţii), substantiv feminin
Sinonime: eroare, rătăcire, absurditate, elucubrație, anomalie, anormalitate, demență, dereglare, nebunie, idioțenie, iluzie, non-sens, sofism, stupiditate; abatere, depărtare, deturnare, deviere; îndepărtare de adevăr; (aberație cromatică) cromatism; (aberație vizuală) astigmatism.  Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime: abominabil, dezgustător, grosolan, rușinos, josnic, nemernic, netrebnic, mârşav, infam, nedemn, mizerabil, oribil, detestabil, incalificabil, odios, respingător, sordid, murdar, repugnant, înfiorător, groaznic.  Abjura, verb
Sinonime: a nega, a tăgădui, a se lepăda, a renega, a renunța public la religia sa, a renunța la o opinie, a abandona o practică.  Abnegaţie, substantiv feminin
Sinonime: devotament, tragere de inimă, dăruire, altruism, sacrificiu, renunțare.  Abominabil (abominabilă), adjectiv
Sinonime: abject, cumplit, cutremurător, dezgustător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, odios, oribil, repugnant, respingător, sângeros, teribil, urât, zguduitor.  Abordabil (abordabilă), adjectiv
Sinonime: accesibil, la îndemână, rezonabil, primitor.  Abraş (abrașă), adjectiv (popular)
Sinonime: nărăvaş, rău, nedomolit, cu toane, violent.  Abrevia, verb
Sinonime: a condensa, a tăia, a rezuma, a prescurta, a scurta, a reduce, a micşora, a simplifica.  Abrupt (abruptă), adjectiv
Sinonime: accidentat, brusc, brutal, direct, dur, inegal, râpos, povârnit, înclinat.  Absolut (absolută), adjectiv
Sinonime: autoritar, categoric, complet, despotic, dictatorial, total, nelimitat, infinit, plin, integral, perfect, radical, totalitar.  Abţine, verb
Sinonime: a evita, a se stăpâni, a se înfrâna, a se reţine, a nu participa, a se priva.  Acar, substantiv masculin
Sinonime: macagiu, muncitor feroviar; cutioară, cutiuță, (regional) acarniță, (regional) acăriță.

Acar, adverb (învechit și regional)
Sinonime: acăr, măcar.

Acar, conjuncție (regional)
Sinonime: cu toate că, deși, fie, măcar că, ori.  Accent, substantiv neutru
Sinonime: ton, intonaţie, reliefare, punctuație, pronunție, întărire.  Accentua, verb
Sinonime: a mări, a exagera, a puncta, a sublinia, a întări, a apăsa, a reliefa, a scoate în evidență, a (se) intensifica, a (se) întări.  Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime: admisibil, corect, decent, onest, bun, satisfăcător, mulţumitor, convenabil, potrivit, rezonabil, sustenabil, tolerabil, suportabil.  Accidenta, verb
Sinonime: a avaria, a carambola, a deteriora, a răni, a suferi un accident, a vătăma; (muzică) a varia.  Accidental (accidentală), adjectiv
Sinonime: întâmplător, neprevăzut, neesenţial, inopinat, involuntar, ocazional, rar.  Achita, verb
Sinonime: a plăti, a onora, a restitui o datorie, (familiar) a omorî, a ucide, a trimite pe lumea cealaltă, a suprima, a ierta, a absolvi de pedeapsă, a scuza, a grația, a disculpa.  Achiziţiona, verb
Sinonime: a procura, a obţine, a face rost; a aduna, a colecta, a strânge, a cumpăra, a poseda.  Acont, substantiv neutru
Sinonime: avans, arvună, rată.  Act, substantiv neutru
Sinonime: document, atestat, zapis, hrisov, uric, faptă, acţiune, realizare, buletin, certificat, constatare, contract, convenție, proces-verbal, testament, protocol, tratat.  Actor, substantiv masculin
Sinonime: actor-cântăreț, actor-dansator-cântăreț, actor-director-animator, actriță, arlechin, artist, artistă, bufon, cabotin, clovn, colombină, comic, compars, divă, figurant, iluzionist, interpret, jongler, june-prim, măscărici, mim, paiață, pantomim, păpușar, personaj, prestidigitator, protagonist, saltimbanc, scamator, star, tragedian, vedetă, (depreciativ) actoraș, (figurat) stea, (franțuzism învechit) baladin, (ieșit din uz) gagist, (învechit și regional) statist, (învechit) actoriță, (învechit) aftor, (învechit) comedian, (învechit) comediant, (învechit) pehlivan, (la romani) histrion, (la romani) prolog, (rar) teatralist, (rar) tragic, (regional) boscar.  Acţiune, substantiv feminin
Sinonime: act, afacere, demers, gest, inițiativă, intervenție, proces, procedură, reacție, faptă, lucrare, manifestare, activitate.  Acuza, verb
Sinonime: a învinui, a învinovăţi, a recrimina, a incrimina, a pune ceva pe seama cuiva, a ataca, a critica, a imputa, a inculpa, a taxa.  Adaos, substantiv neutru
Sinonime: anexă, apendice, completare, spor, supliment, surplus, (adaos comercial) rabat comercial, (variantă) adaus.  Adăpost, substantiv neutru
Sinonime: refugiu, pavăză, ocrotire, protecţie, oblăduire; bârlog, clădire, ascunzătoare, depozit, garaj, haltă, hangar, chioșc, loc.  Adera, verb
Sinonime: a se alătura, a se ralia, a se ataşa, a se lipi, a se fixa, a se asocia, a se afilia.  Adesea, adverb
Sinonime: des, adeseori, repetat, de multe ori, frecvent, zilnic.  Adevărat (adevărată), adjectiv
Sinonime: real, netăgăduit, incontestabil, indiscutabil, nefalsificat, veridic, verosimil, corect, just, drept, întemeiat, autentic, sigur.  Adiţiona, verb (rar)
Sinonime: a aduna, a adăuga, a pune laolaltă, a completa, a reuni, a totaliza.  Admirabil (admirabilă), adjectiv
Sinonime: minunat, fermecător, încântător, splendid, strălucit, excepţional; deosebit, remarcabil, adorabil, sublim, mirific.  Admonestare, substantiv feminin
Sinonime: admonestație, admonițiune, blamare, condamnare, critică, dojană, dojenire, mustrare, observaţie, reprimandă.  Aduce, verb
Sinonime: a transporta, a purta; a produce, a rodi, a face; a fi la fel cu, a semăna cu.  Aduna, verb
Sinonime: a strânge, a pune la un loc, a colecta, a îngrămădi, a culege, a concentra, a însuma, a reuni, a condensa.  Adversar, substantiv masculin
Sinonime: rival, oponent, concurent, dușman.  Afecta, verb
Sinonime: a altera, a întrista, a îndurera, a mâhni; a atribui, a da, a destina, a acorda, a consacra, a desemna, a rezerva.  Afectare, substantiv feminin
Sinonime: aer, aparență, artificialitate, bombasticism, căutare, comportare nenaturală, emfază, exagerare, fandoseală, grandilocvență, impresionare, întristare, manieră, manierism, patos, prejudiciere, prețiozitate, retorism, sclifoseală, (popular și familiar) izmeneală, (popular și familiar) scălâmbăială; destinare, ipotecare; afectație.  Afectat (afectată), adjectiv
Sinonime: alterat, rănit, mâhnit, trist, abătut, îndurerat; nenatural, emfatic, retoric, exagerat.  Afurisit (afurisită), adjectiv
Sinonime: rău, ticălos, blestemat, mizerabil; bandit, (familiar) al naibii.  Agil (agilă), adjectiv
Sinonime: isteţ, iute, suplu, dinamic, vioi, sprinten, rapid, veloce.  Agilitate, substantiv feminin
Sinonime: isteţime, supleţe, iuţime, sprinteneală, rapiditate, velocitate.  Agita, verb
Sinonime: a (se) frământa, a (se) nelinişti, a (se) tulbura, a (se) mișca, a (se) preocupa; a răzvrăti, a revolta.  Agitaţie, substantiv feminin
Sinonime: frământare, tulburare, nelinişte, neastâmpăr; zarvă, tumult, răscoală, răzvrătire, efervescență, animație, dezordine, busculadă.  Aglutina, verb
Sinonime: a (se) uni, a (se) contopi, a (se) reuni, a (se) amesteca.  Agonisi, verb
Sinonime: a strânge, a aduna, a câştiga, a economisi, a-şi face rezerve, a acumula, a pune deoparte.  Agresiv (agresivă), adjectiv
Sinonime: bătăios, războinic, belicos, provocator, combativ.  Aievea, adverb
Sinonime: într-adevăr, în realitate, cu adevărat.

Aievea, adjectiv
Sinonime: adevărat, real, concret.