Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Răbăgie
Răbăgie, substantiv (regional)
Sinonime: rablă, rugină, ruginitură, vechitură, (variantă) răbăjie.  
Răbălaș
Răbălaș, substantiv (regional)
Sinonime: jaf.  
Răbăli
Răbăli, verb (regional)
Sinonime: a jefui, (variantă) a rablui, (variantă) a răbălui, (variantă) a răblui.  
Rabat
Rabat, substantiv neutru
Sinonime: reducere, scădere, bonificaţie, remiză.  
Rabata
Rabata, verb
Sinonime: a lăsa în jos, a îndoi, a plia, a rabate.  
Rabatare
Rabatare, substantiv
Sinonime: pliere, îndoire, rabatere.  
Rabate
Rabate, verb
Sinonime: a rabata, a lăsa în jos, a îndoi, a plia.  
Rabatere
Rabatere, substantiv
Sinonime: rabatare.  
Răbda
Răbda, verb
Sinonime: a suporta, a îndura, a pătimi, a tolera; a fi rezistent, a se stăpâni, a se înfrâna, a se reţine.  
Răbdare
Răbdare, substantiv
Sinonime: chin, durere, indulgență, încercare, îngăduință, îngăduire, nădejde, patimă, păs, pătimire, perseverență, speranță, stăruință, suferință, tenacitate, toleranță, (învechit) târpenie, (livresc) paciență.

Răbdare, substantiv
Sinonime: (cu valoare de imperativ) Așteaptă!  
Răbdător (răbdătoare)
Răbdător (răbdătoare), adjectiv
Sinonime: rezistent, perseverent, stăruitor, cu moral tare, tenace.  
Rabdomanție
Rabdomanție, substantiv
Sinonime: radioestezie, radiestezie.  
Răbduriu
Răbduriu, adjectiv
Sinonime: îndurător, perseverent, răbdător, stăruitor, tenace.  
Răbduriv
Răbduriv, adjectiv (învechit)
Sinonime: răbdător, (învechit) răbduliv, (popular) răbduriu.  
Rabiat (rabiată)
Rabiat (rabiată), adjectiv
Sinonime: apucat, furibund, furios, nebun, sărit, smintit, turbat.  
Rabie
Rabie, substantiv
Sinonime: turbare.  
Rablă
Rablă, substantiv feminin
Sinonime: vechitură, ruină; mârțoagă, gloabă.  
Rablagi
Rablagi, verb
Sinonime: a se uza, a se deteriora, a se hodorogi, a se degrada, a se strica, a se ruina, a se ramoli; (figurat) a îmbătrâni.

Răblăgi, verb
Sinonime: a (se) rablagi.  
Rablagire
Rablagire, substantiv
Sinonime: deteriorare, ramolire, stricare, uzare, vlăguire, (variantă) răblăgire.  
Rablagit
Rablagit, adjectiv
Sinonime: degradat, deteriorat, învechit, ramolit, senil, stricat, uzat, (variantă) răblăgit.  
Rablagiu
Rablagiu, substantiv
Sinonime: hodorog, persoană ramolită.

Rablagiu, adjectiv
Sinonime: rablagit, ramolit.  
Răblări
Răblări, verb
Sinonime: a ponosi, a uza.  
Răblărit
Răblărit, adjectiv
Sinonime: degradat, deteriorat, învechit, stricat, uzat, vechi.  
Răblușag
Răblușag, substantiv (regional)
Sinonime: hoție, jaf.  
Răboașcă
Răboașcă, substantiv
Sinonime: (argou) cămașă, (variantă) rubașcă.  
Răboj
Răboj, substantiv neutru
Sinonime: calcul, calculare, însemn, însemnare, plăcuță, socoteală, socotire, socotit, tăbliță, (învechit și regional) țăncușă, (învechit) răbuj, (regional) condică, (regional) raboș, (regional) rabuș, (regional) răbuș, (regional) răvar.  
Răboji
Răboji, verb
Sinonime: a însemna pe răboj.  
Răbojire
Răbojire, substantiv
Sinonime: însemnare pe răboj.  
Răboli
Răboli, verb
Sinonime: a răcni, a răsti, a striga, a țipa, a urla, a zbiera.  
Rabota
Rabota, verb
Sinonime: a netezi, a răzui.  
Răboţoi
Răboţoi, verb
Sinonime: a răcni, a răsti, a striga, a țipa, a urla, a zbiera.  
Răbufni
Răbufni, verb
Sinonime: a ţâşni, a izbucni, a năvăli, a exploda, a-şi ieşi din pepeni, a-i sări muştarul.  
Răbufnitură
Răbufnitură, substantiv
Sinonime: izbucnire, răbufneală, răbufnire, zgomot surd și puternic.  
Răbuș
Răbuș, substantiv (regional)
Sinonime: răboj, (figurat) cumpăt, (figurat) fire.  
Rac
Rac, substantiv masculin
Sinonime: tirbuşon; ancoră; cancer, neoplasm.  
Râcă
Râcă, substantiv feminin (regional)
Sinonime: ceartă, sfadă, resentiment, adversitate, duşmănie, pică.  
Răcădea
Răcădea, verb (învechit)
Sinonime: a recădea.  
Râcâi
Râcâi, verb
Sinonime: a scurma, a scormoni, a răscoli, a râma; a irita, a aţâţa, a indispune, a călca pe nervi.  
Râcâiș
Râcâiș, substantiv (regional)
Sinonime: râcâire.  
Racaleţ
Racaleţ, substantiv
Sinonime: broască de iarbă, broască verde, broatec, brotac, brotăcel, buratic.  
Răcăli
Răcăli, verb
Sinonime: a râcâi, a scormoni, a scurma.  
Răcămăţi
Răcămăţi, verb
Sinonime: a răcni, a răsti, a striga, a țipa, a urla, a zbiera.  
Racamete
Racamete, substantiv
Sinonime: broască de iarbă, broască verde, broatec, brotac, brotăcel, buratic, racaleţ, racateţ; (plantă) brălin, caftalan, măcriș.  
Răcan
Răcan, substantiv masculin (popular)
Sinonime: recrut.  
Racateţ
Racateţ, substantiv
Sinonime: broască de iarbă, broască verde, broatec, brotac, brotăcel, buratic.  
Răceală
Răceală, substantiv feminin
Sinonime: gripă, guturai; apatie, indiferenţă, nepăsare; (figurat) rezervă, reticenţă.  
Racem
Racem, substantiv
Sinonime: ciorchine; (racem compus) panicul.  
Rachiaș
Rachiaș, substantiv
Sinonime: rachiuaș, rachiu.  
Rachier
Rachier, substantiv (învechit)
Sinonime: distilator, producător de țuică, vânzător de rachiu, (învechit și regional) velnicer, (învechit) rachigiu, (regional) povarnagiu.  
Rachiereasă
Rachiereasă, substantiv
Sinonime: rachieriță.  
Abandon (abandonuri)
Abandon (abandonuri), substantiv neutru
Sinonime: abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.  
Abandona
Abandona, verb
Sinonime: a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.  
Abdica
Abdica, verb
Sinonime: a renunţa, a părăsi (o funcție înaltă); a abandona, a capitula, a ceda.  
Aberaţie (aberaţii)
Aberaţie (aberaţii), substantiv feminin
Sinonime: eroare, rătăcire, absurditate, elucubrație, anomalie, anormalitate, demență, dereglare, nebunie, idioțenie, iluzie, non-sens, sofism, stupiditate; abatere, depărtare, deturnare, deviere; îndepărtare de adevăr; (aberație cromatică) cromatism; (aberație vizuală) astigmatism.  
Abject (abjectă)
Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime: abominabil, dezgustător, grosolan, rușinos, josnic, nemernic, netrebnic, mârşav, infam, nedemn, mizerabil, oribil, detestabil, incalificabil, odios, respingător, sordid, murdar, repugnant, înfiorător, groaznic.  
Abjura
Abjura, verb
Sinonime: a nega, a tăgădui, a se lepăda, a renega, a renunța public la religia sa, a renunța la o opinie, a abandona o practică.  
Abnegaţie
Abnegaţie, substantiv feminin
Sinonime: devotament, tragere de inimă, dăruire, altruism, sacrificiu, renunțare.  
Abominabil (abominabilă)
Abominabil (abominabilă), adjectiv
Sinonime: abject, cumplit, cutremurător, dezgustător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, odios, oribil, repugnant, respingător, sângeros, teribil, urât, zguduitor.  
Abordabil (abordabilă)
Abordabil (abordabilă), adjectiv
Sinonime: accesibil, la îndemână, rezonabil, primitor.  
Abraş (abrașă)
Abraş (abrașă), adjectiv (popular)
Sinonime: nărăvaş, rău, nedomolit, cu toane, violent.  
Abrevia
Abrevia, verb
Sinonime: a condensa, a tăia, a rezuma, a prescurta, a scurta, a reduce, a micşora, a simplifica.  
Abrupt (abruptă)
Abrupt (abruptă), adjectiv
Sinonime: accidentat, brusc, brutal, direct, dur, inegal, râpos, povârnit, înclinat.  
Absolut (absolută)
Absolut (absolută), adjectiv
Sinonime: autoritar, categoric, complet, despotic, dictatorial, total, nelimitat, infinit, plin, integral, perfect, radical, totalitar.  
Abţine
Abţine, verb
Sinonime: a evita, a se stăpâni, a se înfrâna, a se reţine, a nu participa, a se priva.  
Acar
Acar, substantiv masculin
Sinonime: macagiu, muncitor feroviar; cutioară, cutiuță, (regional) acarniță, (regional) acăriță.

Acar, adverb (învechit și regional)
Sinonime: acăr, măcar.

Acar, conjuncție (regional)
Sinonime: cu toate că, deși, fie, măcar că, ori.  
Accent
Accent, substantiv neutru
Sinonime: ton, intonaţie, reliefare, punctuație, pronunție, întărire.  
Accentua
Accentua, verb
Sinonime: a mări, a exagera, a puncta, a sublinia, a întări, a apăsa, a reliefa, a scoate în evidență, a (se) intensifica, a (se) întări.  
Acceptabil (acceptabilă)
Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime: admisibil, corect, decent, onest, bun, satisfăcător, mulţumitor, convenabil, potrivit, rezonabil, sustenabil, tolerabil, suportabil.  
Accidenta
Accidenta, verb
Sinonime: a avaria, a carambola, a deteriora, a răni, a suferi un accident, a vătăma; (muzică) a varia.  
Accidental (accidentală)
Accidental (accidentală), adjectiv
Sinonime: întâmplător, neprevăzut, neesenţial, inopinat, involuntar, ocazional, rar.  
Achita
Achita, verb
Sinonime: a plăti, a onora, a restitui o datorie, (familiar) a omorî, a ucide, a trimite pe lumea cealaltă, a suprima, a ierta, a absolvi de pedeapsă, a scuza, a grația, a disculpa.  
Achiziţiona
Achiziţiona, verb
Sinonime: a procura, a obţine, a face rost; a aduna, a colecta, a strânge, a cumpăra, a poseda.  
Acont
Acont, substantiv neutru
Sinonime: avans, arvună, rată.  
Act
Act, substantiv neutru
Sinonime: document, atestat, zapis, hrisov, uric, faptă, acţiune, realizare, buletin, certificat, constatare, contract, convenție, proces-verbal, testament, protocol, tratat.  
Actor
Actor, substantiv masculin
Sinonime: actor-cântăreț, actor-dansator-cântăreț, actor-director-animator, actriță, arlechin, artist, artistă, bufon, cabotin, clovn, colombină, comic, compars, divă, figurant, iluzionist, interpret, jongler, june-prim, măscărici, mim, paiață, pantomim, păpușar, personaj, prestidigitator, protagonist, saltimbanc, scamator, star, tragedian, vedetă, (depreciativ) actoraș, (figurat) stea, (franțuzism învechit) baladin, (ieșit din uz) gagist, (învechit și regional) statist, (învechit) actoriță, (învechit) aftor, (învechit) comedian, (învechit) comediant, (învechit) pehlivan, (la romani) histrion, (la romani) prolog, (rar) teatralist, (rar) tragic, (regional) boscar.  
Acţiune
Acţiune, substantiv feminin
Sinonime: act, afacere, demers, gest, inițiativă, intervenție, proces, procedură, reacție, faptă, lucrare, manifestare, activitate.  
Acuza
Acuza, verb
Sinonime: a învinui, a învinovăţi, a recrimina, a incrimina, a pune ceva pe seama cuiva, a ataca, a critica, a imputa, a inculpa, a taxa.  
Adaos
Adaos, substantiv neutru
Sinonime: anexă, apendice, completare, spor, supliment, surplus, (adaos comercial) rabat comercial, (variantă) adaus.  
Adăpost
Adăpost, substantiv neutru
Sinonime: refugiu, pavăză, ocrotire, protecţie, oblăduire; bârlog, clădire, ascunzătoare, depozit, garaj, haltă, hangar, chioșc, loc.  
Adera
Adera, verb
Sinonime: a se alătura, a se ralia, a se ataşa, a se lipi, a se fixa, a se asocia, a se afilia.  
Adesea
Adesea, adverb
Sinonime: des, adeseori, repetat, de multe ori, frecvent, zilnic.  
Adevărat (adevărată)
Adevărat (adevărată), adjectiv
Sinonime: real, netăgăduit, incontestabil, indiscutabil, nefalsificat, veridic, verosimil, corect, just, drept, întemeiat, autentic, sigur.  
Adiţiona
Adiţiona, verb (rar)
Sinonime: a aduna, a adăuga, a pune laolaltă, a completa, a reuni, a totaliza.  
Admirabil (admirabilă)
Admirabil (admirabilă), adjectiv
Sinonime: minunat, fermecător, încântător, splendid, strălucit, excepţional; deosebit, remarcabil, adorabil, sublim, mirific.  
Admonestare
Admonestare, substantiv feminin
Sinonime: admonestație, admonițiune, blamare, condamnare, critică, dojană, dojenire, mustrare, observaţie, reprimandă.  
Aduce
Aduce, verb
Sinonime: a transporta, a purta; a produce, a rodi, a face; a fi la fel cu, a semăna cu.  
Aduna
Aduna, verb
Sinonime: a strânge, a pune la un loc, a colecta, a îngrămădi, a culege, a concentra, a însuma, a reuni, a condensa.  
Adversar
Adversar, substantiv masculin
Sinonime: rival, oponent, concurent, dușman.  
Afecta
Afecta, verb
Sinonime: a altera, a întrista, a îndurera, a mâhni; a atribui, a da, a destina, a acorda, a consacra, a desemna, a rezerva.  
Afectare
Afectare, substantiv feminin
Sinonime: aer, aparență, artificialitate, bombasticism, căutare, comportare nenaturală, emfază, exagerare, fandoseală, grandilocvență, impresionare, întristare, manieră, manierism, patos, prejudiciere, prețiozitate, retorism, sclifoseală, (popular și familiar) izmeneală, (popular și familiar) scălâmbăială; destinare, ipotecare; afectație.  
Afectat (afectată)
Afectat (afectată), adjectiv
Sinonime: alterat, rănit, mâhnit, trist, abătut, îndurerat; nenatural, emfatic, retoric, exagerat.  
Afurisit (afurisită)
Afurisit (afurisită), adjectiv
Sinonime: rău, ticălos, blestemat, mizerabil; bandit, (familiar) al naibii.  
Agil (agilă)
Agil (agilă), adjectiv
Sinonime: isteţ, iute, suplu, dinamic, vioi, sprinten, rapid, veloce.  
Agilitate
Agilitate, substantiv feminin
Sinonime: isteţime, supleţe, iuţime, sprinteneală, rapiditate, velocitate.  
Agita
Agita, verb
Sinonime: a (se) frământa, a (se) nelinişti, a (se) tulbura, a (se) mișca, a (se) preocupa; a răzvrăti, a revolta.  
Agitaţie
Agitaţie, substantiv feminin
Sinonime: frământare, tulburare, nelinişte, neastâmpăr; zarvă, tumult, răscoală, răzvrătire, efervescență, animație, dezordine, busculadă.  
Aglutina
Aglutina, verb
Sinonime: a (se) uni, a (se) contopi, a (se) reuni, a (se) amesteca.  
Agonisi
Agonisi, verb
Sinonime: a strânge, a aduna, a câştiga, a economisi, a-şi face rezerve, a acumula, a pune deoparte.  
Agresiv (agresivă)
Agresiv (agresivă), adjectiv
Sinonime: bătăios, războinic, belicos, provocator, combativ.  
Aievea
Aievea, adverb
Sinonime: într-adevăr, în realitate, cu adevărat.

Aievea, adjectiv
Sinonime: adevărat, real, concret.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/





Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Dicti0nar.ro