Acuza
Acuza,
verb
Sinonime
:
a
învinui,
a
învinovăţi,
a
recrimina,
a
incrimina,
a
pune
ceva
pe
seama
cuiva,
a
ataca,
a
critica,
a
imputa,
a
inculpa,
a
taxa.
Acuză,
substantiv
Sinonime
:
acuzare,
acuzație,
învinovățire,
învinuire.
Acuzabil
Acuzabil,
adjectiv
Sinonime
:
incriminabil,
inculpabil,
nejustificabil,
reprehensibil.
Acuzare
Acuzare,
substantiv
Sinonime
:
acuzat,
acuzație,
acuză,
imputare,
imputație,
inculpare,
învinovățire,
învinuire,
pârâre,
rechizitoriu,
reproș,
(învechit)
acuzațiune.
Acuzat
Acuzat,
substantiv
și
adjectiv
Sinonime
:
incriminat,
inculpat,
împricinat,
învinovățit,
învinuit,
pârât,
(popular)
pricinaș,
(prin
Transilvania)
pricinat.
Acuzaţie
Acuzaţie,
substantiv
Sinonime
:
acuzare,
învinovăţire,
învinuire,
acuză,
culpabilizare,
incriminare,
incriminaţie,
(popular)
pâră,
(învechit)
pârâtură,
pricină,
prihană;
inculpare,
incriminare,
incriminaţie.
Acuzațiune
Acuzațiune,
substantiv
Sinonime
:
acuzație.
Acuzativ
Acuzativ,
substantiv
Sinonime
:
(gramatică)
(învechit)
pricinuitoare.
Acuzator
Acuzator,
substantiv
Sinonime
:
delator,
denunțător,
parchet,
procuror,
reclamant,
sicofant,
(învechit)
minister
public.
Acuzator,
adjectiv
Sinonime
:
incriminator.
Acuzatorial
Acuzatorial,
adjectiv
Sinonime
:
acuzatoriu,
rechizitorial.
Ataca
Ataca,
verb
Sinonime
:
a
lovi,
a
izbi,
a
năvăli;
a
aborda
(ceva),
a
se
ocupa
de
(ceva);
a
acuza,
a
agresa,
a
asalta,
a
bombarda,
a
combate,
a
critica.
Calomnie
Calomnie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
bârfă,
bârfeală,
defăimare,
vorbire
de
rău,
cleveteală,
hulă,
ocară,
ponegrire,
denigrare,
blasfemie;
acuzație,
minciună,
afirmaţie
mincinoasă.
Defendor
Defendor,
substantiv
masculin
(rar)
Sinonime
:
pârât,
acuzat,
reclamat,
intimat.
Delator (delatoare)
Delator
(delatoare),
substantiv
masculin
şi
feminin
Sinonime
:
acuzator,
cafard,
denunţător,
informator,
pârâtor,
sicofant,
trădător.
Denunţa
Denunţa,
verb
Sinonime
:
a
acuza,
a
pârî,
a
reclama,
a
(se)
plânge,
a
demasca,
a
spune,
(popular)
a
vinde,
(Moldova,
Transilvania
şi
Maramureș)
a
ponoslui,
(învechit)
a
jelui,
a
vădi,
(familiar,
figurat)
a
aranja,
a
turna,
a
scuipa;
a
dezaproba;
a
dezvălui,
a
raporta.
Făptaş
Făptaş,
substantiv
masculin
Sinonime
:
autor,
făptuitor;
acuzat,
încriminat,
vinovat,
infractor.
Imputare
Imputare,
substantiv
feminin
Sinonime
:
reproş,
învinuire,
mustrare,
dojană,
acuzaţie;
amendă,
taxare,
sancţiune.
Incrimina
Incrimina,
verb
Sinonime
:
a
învinui,
a
acuza,
a
inculpa,
a
pârî,
a
învinovăți.
Inculpat (inculpată)
Inculpat
(inculpată),
substantiv
masculin
şi
substantiv
feminin
Sinonime
:
învinuit,
încriminat,
acuzat,
pârât,
reclamat.
Învinovăţi
Învinovăţi,
verb
Sinonime
:
a
învinui,
a
acuza,
a
inculpa,
a
încrimina,
a
arunca
vina.
Jelui
Jelui,
verb
Sinonime
:
a
(se)
jeli,
a
(se)
plânge,
a
acuza,
a
aspira,
a
compătimi,
a
denunța,
a
deplânge,
a
dori,
a
învinovăți,
a
învinui,
a
jindui,
a
năzui,
a
pârî,
a
pofti,
a
pretinde,
a
râvni,
a
reclama,
a
regreta,
a
se
boci,
a
se
căi,
a
se
căina,
a
se
lamenta,
a
se
pocăi,
a
se
tângui,
a
se
văicări,
a
se
văita,
a
spune,
a
tinde,
a
ținti,
a
urmări,
a
visa,
a
viza,
(învechit
și
regional)
a
se
olălăi,
(învechit
și
regional)
a
se
olecăi,
(învechit)
a
se
glăsi,
(învechit)
a
se
glăsui,
(Moldova
și
Bucovina)
a
se
frăsui,
(popular)
a
se
aoli,
(popular)
a
se
mișeli,
(regional)
a
(se)
dăuli,
(regional)
a
se
plângătui,
(regional)
a
se
scârbi,
(regional)
a
se
văiera,
(regional)
a
se
văina,
(regional)
a
se
vălăcăi,
(Transilvania)
a
(se)
cânta.
Năpastă
Năpastă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
nenorocire,
belea,
pacoste,
necaz,
neplăcere,
bucluc,
încurcătură;
învinuire;
acuzaţie,
calomnie.
Para
Para,
substantiv
feminin
Sinonime
:
ban,
monedă;
(plural)
avere,
bani,
bogăţie.
Para,
verb
Sinonime
:
a
ezita,
a
se
feri,
a
ocoli,
a
înlătura;
a
preîntâmpina,
a
împiedica,
a
contracara.
Pară,
substantiv
feminin
Sinonime
:
flacără,
văpaie,
foc.
Pâră,
substantiv
feminin
Sinonime
:
pârâciune,
reclamaţie,
denunţ,
acuzare,
plângere.
Pârî
Pârî,
verb
Sinonime
:
a
denunţa,
a
da
pe
faţă,
(familiar)
a
turna,
a
acuza,
a
încrimina,
a
învinui,
a
inculpa.
Prihană
Prihană,
substantiv
feminin
(învechit)
Sinonime
:
abatere,
acuzare,
acuzație,
blam,
blamare,
condamnare,
culpabilitate,
culpă,
cusur,
defect,
dezaprobare,
eroare,
greșeală,
impuritate,
imputare,
imputație,
înfierare,
învinovățire,
învinuire,
meteahnă,
murdărie,
neaprobare,
necinste,
pată,
păcat,
pângărire,
profanare,
reprobare,
reproș,
respingere,
spurcare,
stigmatizare,
vină,
vinovăție,
(învechit)
prighană,
(învechit)
prihănie,
(învechit)
prihănire.
Recrimina
Recrimina,
verb
Sinonime
:
a
acuza,
a
învinovăţi,
a
replica,
a
reproșa,
a
respinge
prin
contraacuzare,
a
retorca.
Reproş
Reproş,
substantiv
neutru
Sinonime
:
imputare,
dojană,
mustrare,
învinuire,
recriminare,
încriminare,
acuzare.
Absolvi
Absolvi,
verb
Sinonime
:
(a
termina
o
formă
de
învățământ)
a
isprăvi,
a
sfârși;
(a
scuti
pe
un
acuzat
de
pedeapsă)
a
cruța,
a
ierta;
(termen
religios)
a
elibera
de
păcate,
a
ierta,
a
milui.
Atribuire
Atribuire,
substantiv
Sinonime
:
acordare,
acuzare,
apropriere,
arogare,
asigurare,
atribuit,
conferire,
decernare,
distribuire,
împărțire,
însușire,
învinuire,
repartizare,
(învechit)
atribuare,
(învechit)
atribuat.
Culpabiliza
Culpabiliza,
verb
Sinonime
:
a
acuza,
a
defăima,
a
învinovăţi,
a
învinui,
a
responsabiliza.
Culpabilizare
Culpabilizare,
substantiv
Sinonime
:
acuzare,
acuzaţie,
învinovăţire,
învinuire,
responsabilizare.
Incriminare
Incriminare,
substantiv
Sinonime
:
acuzare,
acuzaţie,
incriminație,
inculpare,
învinovăţire,
învinuire.
Încriminare,
substantiv
Sinonime
:
incriminare.
Imputaţie
Imputaţie,
substantiv
Sinonime
:
acuzație,
acuzațiune,
calomnie,
delațiune,
difamație,
imputare,
incriminație,
inculpare,
insinuație,
învinovățire,
reproş,
sumă
plătită.
Rechizitoriu
Rechizitoriu,
substantiv
Sinonime
:
acuzație,
panegiric,
pledoarie,
(variantă)
rechizitor,
(variantă)
rechizitorium.
Insinuație
Insinuație,
substantiv
Sinonime
:
acuzație,
alegație,
aluzie,
calomnie,
imputație,
insinuare,
perfidie,
sugestie.
Incriminaţie
Incriminaţie,
substantiv
Sinonime
:
acuzare,
acuzaţie,
incriminare,
(variantă)
incriminațiune,
învinovăţire,
învinuire,
suspiciune.
Incriminabil
Incriminabil,
adjectiv
Sinonime
:
acuzabil,
blamabil,
condamnabil,
imputabil,
reprehensibil.
Sicofant
Sicofant,
substantiv
Sinonime
:
acuzator,
calomniator,
clevetitor,
delator,
denunţător,
pârâtor.
Recriminare
Recriminare,
substantiv
Sinonime
:
acuzație,
injurie,
insultă,
recriminaţie.
Vinui
Vinui,
verb
Sinonime
:
a
acuza,
a
învinovăţi,
a
învinui.
Vinovăţi
Vinovăţi,
verb
Sinonime
:
a
acuza,
a
învinovăţi,
a
învinui.
Rechizitorial
Rechizitorial,
adjectiv
Sinonime
:
acuzatorial,
de
rechizitoriu.
Reprobator
Reprobator,
adjectiv
Sinonime
:
acuzator,
dezaprobator,
reprobativ,
sever.
Învinovăţire
Învinovăţire,
substantiv
Sinonime
:
acuzare,
acuzaţie,
acuză,
incriminare,
inculpare,
învinuire,
(învechit)
pârâtură,
(învechit)
pricină,
(învechit)
prihană,
(popular)
pâră.
Contraacuzație
Contraacuzație,
substantiv
Sinonime
:
contraacuzațiune,
răspuns
la
o
acuzație
prin
altă
acuzație.
Responsabiliza
Responsabiliza,
verb
Sinonime
:
a
acuza,
a
culpabiliza,
a
face
responsabil,
a
împuternici.
Antanagogă
Antanagogă,
substantiv
Sinonime
:
contraacuzație,
contraargument,
răspuns
la
o
acuzație.
Pricinaș
Pricinaș,
substantiv
(popular)
Sinonime
:
acuzat,
arțăgos,
buclucaș,
cârcotaș,
certăreț,
făptaș,
gâlcevitor,
inculpat,
împricinat,
învinuit,
pârât,
scandalagiu,
vinovat,
(învechit)
boclucaș,
(învechit)
căuzaș,
(învechit)
împricinaș.
Incriminat
Incriminat,
adjectiv
Sinonime
:
acuzat,
inculpat,
împricinat,
învinovățit,
învinuit,
pârât,
(variantă)
încriminat.
Incriminator
Incriminator,
adjectiv
Sinonime
:
acuzator,
(variantă)
încriminator.
Împricinat
Împricinat,
adjectiv
și
substantiv
Sinonime
:
acuzat,
inculpat,
învinuit,
pârât,
(livresc)
incriminat,
(popular)
pricinaș,
(prin
Transilvania)
pricinat.
Minister
Minister,
substantiv
Sinonime
:
cabinet,
consiliu
de
miniștri,
departament,
executiv,
funcțiune,
guvern,
ministeriat,
ministru,
oficiu,
sacerdoțiu,
(învechit)
portofel,
(livresc)
portofoliu;
(minister
public)
acuzator,
magistratură,
parchet,
procuror.
Diaboliza
Diaboliza,
verb
Sinonime
:
a
acuza,
a
calomnia,
a
demoniza,
a
denigra,
a
marginaliza,
a
sataniza.
Sataniza
Sataniza,
verb
Sinonime
:
a
acuza,
a
afurisi,
a
demoniza.
Linkuri utile
Dicţionarul limbii române în format electronic
Cupoane de reducere
Dicționar de anagrame
Dicționar de paronime
Formular de contact
Căutări recente
Vuitor
Coproprietar
Măgdălan
Primul
Destrăbălătură
Mărăcinele-ciacâr-tichine
Hoștopină
Gospodăresc
Măsai
Aplicat
îndepărtat
Evoluţie
Acuza
Ambulator
Răsfăţătură
Infestare
șinuit
şpuroaică
Manager
Antibioticorezistență
șurlău
Pâhăvit
Masturbație
Manageriat
Existe
Daune
Dumbrăveancă
Toaletă
Îngreţoşa
îngrăditură
Maleabil
Porcrină
Hematometrie
Antibiotic
Siminoc
Meloşel
Preoţi
Drişcă
Ciopârțeală
Margă
Măsălui
Democrație
Luxurios
Câinie
Pocriş
Redobândi
Nepretenţios
Gând
Hudă
Meştereşte
Trichineloză
Veturin
Relativă
Nestabilă
îmbogăţire
Apleca
A-şi
Prelins
Managerial
Deşeu
Coracă
Spoit
Invocaţie
șovâlcăire
Electroventilator
Măsălniță
Antibioticoterapie
Savdisi
Management
Săcretul
Sâmbră
Atrofie
Capota
înţelege
Clomburat
Manageriere
Manageria
Mârdăgit
îmmă
Antibioterapie
Debarasor
Mămuliță
Punge
Imobilist
Necunoscută
Moacă
Cicorie
Tumba
Anexectomie
Copiliţă
Orişicare
Zugrăvit
Teatral
Parte
Oficiar
Hârşâitură
Evreică
Zornăit
Sorti
Bătăiaş
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
Reduceri online!
RSS