Pocăi
Pocăi, verb
Sinonime: (reflexiv) a se căi, a (-i) părea rău, a regreta; a (se) converti.  
 
Pocăială
Pocăială, substantiv
Sinonime: căință, mustrare, părere de rău, pocăință, regret, remușcare.  
 
Pocaianie
Pocaianie, substantiv
Sinonime: (învechit) căință, chin, dezlegare, iertare, mustrare, părere de rău, pedeapsă, penitență, pocăință, regret, remușcare, suferință, (regional) moarte; (regional) limită (în comportare), măsură, pereche, seamăn; (variantă; învechit) pocanie.  
 

Jelui
Jelui, verb
Sinonime: a (se) jeli, a (se) plânge, a acuza, a aspira, a compătimi, a denunța, a deplânge, a dori, a învinovăți, a învinui, a jindui, a năzui, a pârî, a pofti, a pretinde, a râvni, a reclama, a regreta, a se boci, a se căi, a se căina, a se lamenta, a se pocăi, a se tângui, a se văicări, a se văita, a spune, a tinde, a ținti, a urmări, a visa, a viza, (învechit și regional) a se olălăi, (învechit și regional) a se olecăi, (învechit) a se glăsi, (învechit) a se glăsui, (Moldova și Bucovina) a se frăsui, (popular) a se aoli, (popular) a se mișeli, (regional) a (se) dăuli, (regional) a se plângătui, (regional) a se scârbi, (regional) a se văiera, (regional) a se văina, (regional) a se vălăcăi, (Transilvania) a (se) cânta.  
 
Penitenţă
Penitenţă, substantiv feminin
Sinonime: pedeapsă, canon, osândă; pocăinţă, căinţă, umilinţă.  
 
Remuşcare
Remuşcare, substantiv feminin
Sinonime: căință, mustrare (de cuget), părere de rău, pocăință, regret, (franțuzism învechit) repentir, (învechit) înfrângere, (învechit) pocaianie, (popular) penitență, (popular) pocăială.  
 
Adventist
Adventist, substantiv
Sinonime: pocăit; sâmbătar, sâmbătaș.  
 
Sectant
Sectant, substantiv
Sinonime: pocăit; (adjectival) sectar, (figurat) exclusivist, intolerant.  
 
Compuncțiune
Compuncțiune, substantiv
Sinonime: contrițiune, gravitate afectată, pocăință, remușcare, umilință.  
 
Scârbi
Scârbi, verb
Sinonime: a agasa, a (se) amărî, a (se) boci, a (se) căi, a (se) căina, a (se) cutremura, a deveni trist, a (se) dezgusta, a (se) enerva, a face simtă scârbă, a fi cuprins de scârbă, a (se) indispune, a (se) irita, a (se) încrâncena, a (se) îndurera, a (se) înfiora, a (se) înfricoșa, a (se) înfuria, a (se) îngrețoșa, a (se) îngrozi, a (se) înspăimânta, a (se) întrista, a (se) jeli, a (se) jelui, a (se) lamenta, a (se) mâhni, a (se) mânia, a (se) necăji, a (se) plânge, a (se) plictisi, a (se) pocăi, a (se) posomorî, a produce scârbă, a regreta, a sâcâi, a simți scârbă, a (se) supăra, a (se) tângui, a tremura, a umple de scârbă, a (se) văicări, a (se) văita, a zgudui.  
 
Contrițiune
Contrițiune, substantiv
Sinonime: căință, compuncțiune, pocăință.  
 
Podvigui
Podvigui, verb
Sinonime: (învechit) a munci din greu, a se mortifica, a se pocăi, a se strădui, a se trudi, a-și impune un canon.  
 
Spăsit
Spăsit, adjectiv
Sinonime: (învechit) izbăvit, mântuit, pocăit, salvat, smerit, umil, (variantă) spășit.  
 
Spăsi
Spăsi, verb
Sinonime: (învechit) a ispăși, a izbăvi, a mântui, a plăti, a purifica, a răscumpăra, a salva, a se căi, a se pocăi, (variantă) a (se) spăși.  
 
Șăinăli
Șăinăli, verb (regional)
Sinonime: a compătimi, a deplânge, a menaja, a plânge, a regreta, a se căi, a se căina, a se pocăi, a-i părea rău; a privi pe furiș.  
 
Repentir
Repentir, substantiv (învechit)
Sinonime: căință, mustrare, părere de rău, pocăință, regret, remușcare; bucle; (variantă) repantir.  
 
Repantir
Repantir, substantiv (învechit)
Sinonime: căință, compuncțiune, contrițiune, mea culpa, mustrare, părere de rău, penitență, pocăință, regret, remușcare; (pictură) corectare, corecție, corijare, îndreptare, rectificare, retuș; bucle, cosițe; (variantă) repentir.  
 
Măcădui
Măcădui, verb (regional)
Sinonime: a regreta, a se căi, a se pocăi.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar