Păcală
Păcală, substantiv
Sinonime: ademenire, amăgire, farsă, festă, ghidușie, glumă, înșelare, înșelăciune, înșelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, păcălitură, poznă, prostire, prostit, ștrengărie, trișare; (articulat) pepelea.  
 
Păcăleală
Păcăleală, substantiv feminin
Sinonime: glumă, farsă, festă, poznă, renghi, amăgire, cabazlâc, cacealma, banc.  
 
Păcăleț
Păcăleț, adjectiv (învechit)
Sinonime: păcălitor.  
 
Păcăli
Păcăli, verb
Sinonime: a înşela, a amăgi, a prosti, a juca renghiul, a face festa, a trage pe sfoară, a induce în eroare.  
 
Păcălire
Păcălire, substantiv
Sinonime: ademenire, amăgire, înșelare, înșelăciune, înșelătorie, momire, păcăleală, păcălit, prostire, prostit, trișare, (figurat) pingelire, (figurat) pingeluială, (figurat) pingeluire, (învechit) măglisitură, (învechit) prilăstire, (livresc) iluzionare, (Muntenia) mâgliseală, (regional) celuială, (regional) celuire, (regional) mâglisire, (regional) migliseală, (regional) păcală, (Transilvania și Banat) celșag.  
 
Păcălitor (păcălitoare)
Păcălitor (păcălitoare), adjectiv
Sinonime: amăgitor, artificios, capțios, falacios, fals, fraudatoriu, fumist, insidios, ipocrit, înșelător, mincinos, tartuf.  
 
Păcălitură
Păcălitură, substantiv
Sinonime: farsă, festă, ghidușie, glumă, păcăleală, poznă, ștrengărie, (Banat și Transilvania) mișculanță, (învechit) bosma, (popular și familiar) renghi, (popular și familiar) șotie, (prin Banat și Transilvania) șalmă, (prin Transilvania și Muntenia) șăncălie, (prin Transilvania) șăncălănie, (regional) năsărâmbă, (regional) păcală.  
 
Păcăneală
Păcăneală, substantiv
Sinonime: păcănire, păcănit, păcănitură, pârâitură, răpăit, șuierat, șuierătură, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, țăcănitură.  
 
Păcăni
Păcăni, verb
Sinonime: a ciocăni, a ţăcăni.  
 
Păcănire
Păcănire, substantiv
Sinonime: păcăneală, păcănit, păcănitură, pârâitură, răpăit, șuierat, șuierătură, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, țăcănitură.  
 
Păcănit
Păcănit, substantiv
Sinonime: păcăneală, păcănire, păcănitură, pârâitură, răpăit, şuierat, şuierătură, ţăcăneală, ţăcănire, ţăcănit, ţăcănitură.  
 
Păcănitoare
Păcănitoare, substantiv
Sinonime: castanietă.  
 
Păcănitură
Păcănitură, substantiv
Sinonime: păcăneală, păcănire, păcănit, pârâitură, răpăit, șuierat, șuierătură, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, țăcănitură.  
 
Păcat
Păcat, substantiv neutru
Sinonime: vinovăţie, vină; rătăcire, abatere, greşeală; defect, cusur, meteahnă, viciu, slăbiciune, lipsă, scădere, imperfecţiune, neajuns.  
 
Păcătos (păcătoasă)
Păcătos (păcătoasă), adjectiv
Sinonime: abject, afurisit, culpabil, infam, josnic, mârșav, mizer, necăjit, necinstit, nemântuit, nemernic, nenorocit, netrebnic, nevoiaș, nevrednic, prăpădit, sărac, sărman, stricat, ticălos, vinovat.  
 
Păcătoşenie
Păcătoşenie, substantiv
Sinonime: mizerie, nemernicie, păcătoşie, stare de decădere, ticăloșie, (învechit) păcătuinţă.  
 
Păcătoșie
Păcătoșie, substantiv
Sinonime: păcătoșenie, (învechit) păcătuință.  
 
Păcătui
Păcătui, verb
Sinonime: a greşi, a se abate, a călca normele.  
 
Păcătuinţă
Păcătuinţă, substantiv (învechit)
Sinonime: păcătoşenie, păcătoşie.  
 
Păcătuire
Păcătuire, substantiv
Sinonime: adulter, păcat, sacrilegiu.  
 
Păcătuitor
Păcătuitor, adjectiv (învechit)
Sinonime: păcătos.  
 
Pace
Pace, substantiv feminin
Sinonime: linişte, tăcere, calm, serenitate, seninătate; împăcare, armonie, reculegere, reconciliere; înţelegere, acord, învoială.  
 
Paceariz
Paceariz, substantiv (regional)
Sinonime: neserios, pocit, urât.  
 
Paceaură
Paceaură, substantiv
Sinonime: buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, zdreanță; curvă, femeie desfrânată, prostituată, târâtură, târfă; (variantă) paceavură.  
 
Păcelui
Păcelui, verb (învechit)
Sinonime: a împăca, a pacifica.  
 
Păceluire
Păceluire, substantiv
Sinonime: pacificare.  
 
Pacemaker
Pacemaker, substantiv
Sinonime: (medicină) stimulator cardiac.  
 
Pacheșcă (pachești)
Pacheșcă (pachești), substantiv (folosit mai ales la plural)
Sinonime: (regional) bretea, (la plural) bretele; (variantă) pateșcă, (la plural) patești.  
 
Pachet
Pachet, substantiv neutru
Sinonime: colet.  
 
Pachetaj
Pachetaj, substantiv
Sinonime: împachetare; echipament, efecte.  
 
Pachețel
Pachețel, substantiv
Sinonime: pachet (mic), pungă, punguliță, (regional) paclă.  
 
Pachetizare
Pachetizare, substantiv
Sinonime: aranjare în pachete; containerizare, paletizare.  
 
Pacient
Pacient, substantiv masculin
Sinonime: bolnav, suferind.  
 
Pacient (pacientă)
Pacient (pacientă), adjectiv
Sinonime: răbdător, supus, ascultător, îngăduitor, obedient.  
 
Paciență
Paciență, substantiv feminin
Sinonime: răbdare, îngăduinţă, supunere, ascultare, obedienţă.  
 
Pacific
Pacific, adjectiv
Sinonime: liniștit, pacifist, paşnic, placid, tranchil, (învechit) pacefic.  
 
Pacifica
Pacifica, verb
Sinonime: a aduce împăcarea, a alina, a aplana, a armoniza, a atenua (durerea fizică), a calma, a concilia, a descrește, a diminua, a domoli, a împăca, a împăciui, a înlătura, a linişti, a micșora, a modera, a pondera, a potoli, a pune capăt, a readuce la pace, a reduce, a restabili liniștea sufletească, a restabili ordinea, a restabili pacea, a scădea, a slăbi, a tempera, a tranchiliza.  
 
Pacificare
Pacificare, substantiv
Sinonime: aplanare, împăcare, înlăturare, liniștire, odihnă de veci, pace, restabilire a păcii, (învechit) pacificație, (învechit) păceluire, (învechit) păciuilire, (învechit) păciuire.  
 
Pacificat
Pacificat, adjectiv
Sinonime: domolit, împăcat, liniștit, potolit, supus.  
 
Pacificaţie
Pacificaţie, substantiv (învechit)
Sinonime: conciliere, împăcare, menținerea păcii, pacificare, reconciliere, restabilirea păcii, (variantă) pacificațiune.  
 
Pacificațiune
Pacificațiune, substantiv
Sinonime: pacificare, pacificație.  
 
Pacificator
Pacificator, adjectiv
Sinonime: conciliator, împăciuitor.  
 
Pacifism
Pacifism, substantiv
Sinonime: antimilitarism, irenism, umanitarism.  
 
Pacifist
Pacifist, adjectiv
Sinonime: antimilitarist, irenic, irenist, nonviolent, (învechit) pacific.  
 
Pacios
Pacios, substantiv
Sinonime: (ihtiologie) chefal.  
 
Pacişe
Pacişe, substantiv la plural
Sinonime: (popular, la plural) câlţi, (regional, la plural) câlţişori, (la plural) pacişele, (la plural) păşunele.  
 
Pacişele
Pacişele, substantiv la plural
Sinonime: pacişe.  
 
Păciui
Păciui, verb
Sinonime: a împăca.  
 
Păciuilire
Păciuilire, substantiv
Sinonime: pacificare.  
 
Păciuire
Păciuire, substantiv
Sinonime: astâmpăr, calm, împăcare, liniște, odihnă, pace, pacificare, repaus, tihnă.  
 
Abatere (abateri)
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime: aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.  
 
Aburi
Aburi, verb
Sinonime: a se umezi, a se înceţoşa; a învălui cu vorbele, a minți, a păcăli.  
 
Acord
Acord, substantiv neutru
Sinonime: alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.  
 
Amăgi
Amăgi, verb
Sinonime: a înşela, a duce cu vorba, a ispiti, a ademeni, a deruta, a induce în eroare, a atrage, a păcăli.  
 
Ambala
Ambala, verb
Sinonime: a împacheta, a face pachet, a înfăşura; (figurat) a se aprinde, a se enerva, a se mânia.  
 
Arde
Arde, verb
Sinonime: a se consuma prin foc, a (se) frige; a cădea pradă focului, a pârli, a înnegri; (figurat) a (se) păcăli, a (se) înşela, a fi tras pe sfoară; a calcina, a carboniza, a incinera.  
 
Aromi
Aromi, verb (popular)
Sinonime: a ademeni, a adormi, a atrage, a ațipi, a dormita, a ispiti, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a moțăi, a păcăli, a picoti, a piroti, a purta, a rosti, a seduce, a tenta, a trișa, (figurat) a calma, (figurat) a liniști, (figurat) a ogoi, (figurat) a potoli, (învechit) a amăgi, (învechit) a aroma, (învechit) a tămâia, (popular) a zăpăci.  
 
Ars (arsă)
Ars (arsă), adjectiv
Sinonime: fript, pârlit; (figurat) păcălit, înşelat, dezamăgit, tras pe sfoară, derutat; calcinat, carbonizat.  
 
Astâmpăr
Astâmpăr, substantiv neutru
Sinonime: pace, tihnă, odihnă, linişte, potolire, moderare.  
 
Astâmpăra
Astâmpăra, verb
Sinonime: a linişti, a potoli, a domoli, a cuminţi, a calma, a ogoi, a modera, a face pace.  
 
Bagaj
Bagaj, substantiv neutru
Sinonime: sarcină, greutate, povară, pachet, valiză, încărcătură; calabalâc, (la plural) catrafuse, boarfe, bulendre; cunoștințe, cultură, formație.  
 
Bai
Bai, substantiv neutru (regional)
Sinonime: necaz, neajuns, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste, neplăcere, problemă.

Băi, verb
Sinonime: a face baie, a se îmbăia, a se scălda; (învechit și regional) a exploata o mină, a lucra în mină, a mineri.  
 
Balamuc
Balamuc, substantiv neutru
Sinonime: ospiciu, casă de nebuni, spital de nebuni; (figurat) larmă, gălăgie, zgomot, tărăboi, ceartă; zăpăceală, dezordine; necaz, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste.  
 
Bală
Bală, substantiv feminin (popular)
Sinonime: balaur, dihanie, fiară, lighioană, monstru, vietate; (figurat; despre femeie) desfrânată, scroafă.

Bală, substantiv (învechit)
Sinonime: balot, legătură, pachet, (variantă) bal.

Bălă, substantiv (regional)
Sinonime: iubită, lele, țărancă.  
 
Balot
Balot, substantiv neutru
Sinonime: pachet, bagaj; boccea, legătură.  
 
Beatitudine
Beatitudine, substantiv feminin
Sinonime: fericire, euforie, încântare, extaz, bucurie, pace, prosperitate, sfințenie.  
 
Becisnic (becisnică)
Becisnic (becisnică), adjectiv
Sinonime: bicisnic, debil, slăbănog, neputincios, pirpiriu; nepriceput, incapabil, prost; nemernic, ticălos, netrebnic, necinstit, păcătos, prăpădit.  
 
Belea
Belea, substantiv feminin
Sinonime: problemă, necaz, supărare, neplăcere, încurcătură, complicaţie, daraveră, dăndănaie, păţanie, pacoste, bucluc; sarcină, povară, greutate, şicană.  
 
Bluf
Bluf, substantiv neutru
Sinonime: născocire, minciună, lăudăroşenie; cacealma, înşelătorie, păcăleală, tragere pe sfoară.  
 
Boccea
Boccea, substantiv feminin (popular)
Sinonime: pachet, bagaj, greutate, legătură.  
 
Cabazlâc
Cabazlâc, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: păcăleală, poznă, glumă, ghiduşie; farsă, poantă.  
 
Cacealma
Cacealma, substantiv feminin
Sinonime: înşelătorie, păcăleală, tragere pe sfoară, inducere în eroare, sminteală, înşelăciune.  
 
Calma
Calma, verb
Sinonime: a atenua, a linişti, a tempera, a domoli, a diminua, a potoli, a pacifica, a astâmpăra, a stăpâni, a modera, a pondera, a ușura; a anestezia.  
 
Calm
Calm, substantiv neutru
Sinonime: liniște, tihnă, pace, repaos, repaus.  
 
Calm (calmă)
Calm (calmă), adjectiv
Sinonime: liniştit, cumpănit, stăpânit, domol, potolit, echilibrat, moderat, așezat; destins, flegmatic, imperturbabil; pacific, pașnic, placid.  
 
Carta
Carta, verb
Sinonime: a repartiza, a distribui, a grupa; (geografie) a adăuga, a completa.

Cartă, substantiv feminin
Sinonime: act, document; pact, înţelegere, acord.

Cârţă, substantiv
Sinonime: buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, zdreanţă.  
 
Catran
Catran, substantiv neutru
Sinonime: păcură; (figurat) supărare, mânie, furie, venin.  
 
Cășuna
Cășuna, verb
Sinonime: a i se năzări, a-i răsări, (familiar) a-i veni în gând; a purta pică, a prinde necaz (pe cineva), a urî; a bate la cap, a plictisi, a insista, a sta pe capul (cuiva), a nu lăsa în pace; a pricinui, a cauza.  
 
Ceată
Ceată, substantiv feminin
Sinonime: grup, grămadă, mulţime, bandă, clică, camarilă, şleahtă.

Ceaţă, substantiv feminin
Sinonime: negură, pâclă; aburi, vapori.  
 
Cioban
Cioban, substantiv masculin
Sinonime: baci, bârcaci, berbecar, ciobănaș, ciobănel, mocan, oier, ovicultor, păstor, proprietar de oi, urdar, (învechit și regional) păcurar, (învechit și regional) scutar, (învechit și regional) stânar, (învechit) scutaș, (Maramureș și Transilvania) oieș, (popular) ceunar, (popular) mânător, (popular) mânzărar, (popular) stânaș, (popular) sterpar, (popular) strungar, (popular) strungăraș, (regional) bicher, (regional) cârlănar, (regional) câșlar, (regional) ciorâng, (regional) ciorung, (regional) mătricer, (regional) mielar, (regional) miorar, (regional) negrar, (regional) stânaci, (regional) strungaci, (regional) strungaș, (regional) țurlac, (regional) țuțuian, (regional) zărar, (Transilvania) boitar, (Transilvania) malac; (regional) bure, fedeleș, scafă, vas.  
 
Ciumat (ciumată)
Ciumat (ciumată), adjectiv
Sinonime: bolnav de ciumă; (figurat) stigmatizat, cu păcate, vinovat, rău văzut.  
 
Colet
Colet, substantiv neutru
Sinonime: pachet.  
 
Combinaţie
Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime: acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.  
 
Convenţie
Convenţie, substantiv feminin
Sinonime: înţelegere, acord, pact, tratat.  
 
Cusur
Cusur, substantiv neutru
Sinonime: abatere, aluzie, anomalie, culpabilitate, culpă, defect, eroare, greşeală, imperfecţiune, meteahnă, patimă, păcat, racilă, rest, restanţă, vină, vinovăţie.  
 
Cuvânt
Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime: vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.  
 
Dabilă
Dabilă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: impozit, dare, contribuţie, bir, dajdie; belea, bucluc, cadavru, corp, dandana, gloabă, hoit, încurcătură, leş, mârţoagă, mortăciune, năpastă, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, osatură, pacoste, pocinog, rău, schelet, sistem osos, stârv, supărare, trup.  
 
Dănănaie
Dănănaie, substantiv feminin
Sinonime: necaz, belea, pacoste, năpastă; ciudăţenie, năzdrăvănie, bazaconie, balamuc, bizarerie, bâzdâganie, boarfe, boroboaţă, bucluc, bulendre, calabalâc, catrafuse, curiozitate, dandana, drăcie, drăcovenie, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, încurcătură, larmă, minunăţie, năstruşnicie, năzbâtie, neajuns, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pocinog, poznă, rău, scandal, supărare, şotie, tămbălău, tărăboi, tevatură, trăsnaie, troace, tumult, ţoale, vacarm.  
 
Defect
Defect, substantiv neutru
Sinonime: lipsă, scădere, imperfecţiune, viciu, neajuns, meteahnă, cusur, beteşug, racilă, hibă, păcat; deranjament, stricăciune.

Defect, adjectiv
Sinonime: defectat, deranjat, dereglat, stricat, (rar) detracat, smintit.  
 
Deficienţă
Deficienţă, substantiv feminin
Sinonime: carenţă, cusur, debilitate, defect, defectuozitate, deficit, feblețe, fragilitate, greșeală, imperfecțiune, indigență, insuficienţă, lacună, lichea, lipsă, meteahnă, neajuns, nedesăvârșire, păcat, penurie, racilă, răutate, scădere, slăbiciune, tară, teahnă, viciu, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (popular și familiar) beteșug, (regional și familiar) hibă, (regional) madea.  
 
Dezastru
Dezastru, substantiv neutru
Sinonime: catastrofă, nenorocire, sinistru, nefericire, calamitate, flagel, grozăvie, năpastă, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, urgie, (învechit şi popular) prăpădenie, (popular) blestem, mânie, potopenie, topenie, (învechit şi regional) pustieşag, pustiit, sodom, (regional) prăpădeală, (învechit) pierzare, pustiiciune, (figurat) pârjol, plagă.  
 
Domol (domoală)
Domol (domoală), adjectiv
Sinonime: încet, lin, alene; liniştit, blând, calm, potolit, blajin, paşnic, aşezat; temperat, moale, dulce, moderat, slab; căldicel, căldişor, călduţ, încropit; lent, măsurat, tacticos, (popular) molcomit, molcom, netulburat, tihnit, (învechit) păciuit, (figurat) destins, uşor.  
 
Drac
Drac, substantiv masculin
Sinonime: diavol, demon, (articulat) necuratul; rău, nestăpânit, crud; aghiuţă, (articulat) încornoratul, (articulat) naiba, satană, tartor, (livresc) belzebut, (rar) scaraoţchi, (popular şi familiar) michiduţă, (articulat) nichipercea, (articulat) pârlea, sarsailă, (popular) faraon, idol, (articulat) împeliţatul, (articulat) mititelul, (articulat) nefârtatul, (articulat) nevoia, (articulat) pârdalnicul, (articulat) procletul, (articulat) pustiul, (articulat) vicleanul, cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, ducă-se-pe-pustii, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, (învechit şi regional) mamon, (articulat) săcretul, (articulat) sotea, (regional) hâdache, (articulat) năpustul, spurc, spurcat, şeitan, şotcă, ucigan, (Transilvania, Banat şi Maramureș) bedă, (Moldova şi Bucovina, articulat) benga, (prin Bucovina) carcandilă, (Transilvania şi Moldova, articulat) mutul, (prin Moldova şi Bucovina, articulat) pocnetul, (prin Oltenia) sarsan, (prin Moldova) scaloi, (prin Bucovina, articulat) şlactrafu, (învechit și articulat) împiedicătorul, (articulat) nepriitorul, (eufemistic, articulat) păcatul; (figurat) poznaş, isteţ, vioi, al naibii; (ihtiologie) (drac-de-mare) dragon.  
 
Duce
Duce, verb
Sinonime: a (se) transporta, a căra; a merge, a (se) deplasa, a pleca, a colinda, a cutreiera; a trăi, a vieţui, a-şi petrece viaţa, a porni, (popular) a (se) mişca, (învechit şi regional) a păsa, a trece, a aduce, a ghida, a însoţi, a purta, a transmite, a se îndrepta, a trasa, a răspândi, a desfăşura, a întreţine, a suporta, a rezista, a-i merge, a sfârşi, a muri; a ademeni, a amăgi, a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a stăpâni, a trişa.  
 
Dus (dusă)
Dus (dusă), adjectiv
Sinonime: îngândurat, preocupat, absorbit, pierdut, căzut, înfundat; ademenit, amăgit, înşelat, păcălit, prostit, trişat.  
 
Eres
Eres, substantiv neutru
Sinonime: prejudecată, superstiţie, absurditate, eroare, greşeală, erezie, păcat, rătăcire, (rar) necredinţă, (învechit) minciună; abatere, culpabilitate, culpă, vină, vinovăţie.  
 
Farsă
Farsă, substantiv feminin
Sinonime: comedie, piesă veselă; păcăleală, festă, minciună, înşelătorie, glumă, ghiduşie, păcălitură, poznă, ştrengărie, (popular şi familiar) renghi, şotie, (regional) năsărâmbă, păcală, (Banat şi Transilvania) mişculanţă, (prin Banat şi Transilvania) şalmă, (prin Transilvania) şăncălănie, (prin Transilvania şi Muntenia) şăncălie, (învechit) bosma.  
 
Farsor
Farsor, substantiv masculin
Sinonime: păcălici, poznaş, glumeţ, bufon, clovn, umorist; om neserios, mincinos, excroc, înşelător, impostor, șarlatan.  
 
Fărădelege
Fărădelege, substantiv feminin
Sinonime: abjecție, crimă, ignominie, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) fără de lege, (învechit) fără-de-lege, (învechit) fărăleage, (învechit) făr'delege, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) sacrilegiu, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (regional) mârșăvenie, (variantă) fărdelege.

Fărădelege, adjectiv
Sinonime: abject, infam, josnic, mârşav, mişel, mişelesc, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos, (învechit) criminal, (învechit) necredincios, (învechit) păcătos.  
 
Festă
Festă, substantiv feminin
Sinonime: farsă, păcăleală, minciună, înşelăciune, glumă.  
 
Flagel
Flagel, substantiv neutru
Sinonime: calamitate, dezastru, boală, epidemie, molimă, nenorocire, pacoste, prăpăd; bici, vargă; (botanică) ramură filiformă.  
 
Frige
Frige, verb
Sinonime: a (se) arde, a dogori, a pârjoli, a pârli, a perpeli, a prăji, a pune la foc; (familiar) a se păcăli, a se înşela, a păgubi, a ademeni, a amăgi, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trişa; a suferi un eșec, a rămâne păgubaș.  
 
Fum
Fum, substantiv neutru
Sinonime: brumă, ceață, dezinfectare, emanație, exhalație, fumerolă, fumigație, gaz, mofetă, negură, pâclă, praf, smog; (învechit) casă, cămin, gospodărie; (figurat) amăgire, deșertăciune, înceţoşare, întunecare; (figurat, la plural) aroganţă, făloșenie, fudulie, împăunare, înfumurare, îngâmfare, preţiozitate, trufie.  
 
Gazorniţă
Gazorniţă, substantiv feminin
Sinonime: chior, gaz, lampă, opaiţ, păcorniță.  
 
Glumă
Glumă, substantiv feminin
Sinonime: anecdotă, calambur, farsă, gafă, ghiduşie, haz, ironie, năzbâtie, năzdrăvănie, nebunie, păcăleală, poantă, poznă, prujitură, snoavă, sotiză, spirit, ştrengărie, umor, (familiar) pehlivănie, (învechit) cabazlâc, (Moldova) prujă, (Moldova) tămășag, (Moldova, Bucovina şi Transilvania) şagă, (prin Banat şi Transilvania) şalmă, (prin Banat) poşovaică, (prin Oltenia şi Muntenia) şoană, (prin Oltenia) zgoandă, (prin Transilvania şi Oltenia) şoadă, (Transilvania) șozie, (Transilvania, Banat și Oltenia) șozenie.  
 
Greş
Greş, substantiv neutru
Sinonime: abatere, culpabilitate, culpă, cusur, defect, eroare, greşeală, păcat, vină.  
 
Greşeală
Greşeală, substantiv feminin
Sinonime: abatere, cusur, defect, deficienţă, eroare, gafă, hibă, imperfecţiune, incorectitudine, inexactitate, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, rătăcire, scădere, scrânteală, slăbiciune, viciu, vină, vinovăţie, (învechit) greșală, (regional) greșa, (regional) grișea.  
 
Greşi
Greşi, verb
Sinonime: a cădea în păcat, a comite o greșeală, a comite un păcat, a confunda, a da greş, a executa ceva greșit, a face cuiva un rău, a face o faptă rea, a face rău, a greși, a încurca, a lua un lucru drept altul, a nu nimeri ținta, a păcătui, a rătăci, a se abate de la regulile de conduită, a se face vinovat, a se înşela, a vătăma.  
 
Hărţui
Hărţui, verb
Sinonime: a asmuţi, a ataca, a ațâța, a cicăli, a întărâta, a necăji, a nu lăsa în pace, a obosi, a pisa, a sâcâi, a se încăiera, a se înfrunta, a se lua la luptă, a suci şi răsuci, a tachina, a zădărî, (variantă) a hârțui.  
 
Hibă
Hibă, substantiv feminin (popular)
Sinonime: cusur, defect, deficienţă, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, nevoie, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.  
 
Îmbrobodi
Îmbrobodi, verb
Sinonime: a acoperi cu o broboadă, (Transilvania) a se încârpui; (figurat) a (se) acoperi ca într-un văl, a (se) învălui, a acoperi cu un văl, a înconjura din toate părțile; (figurat) a bălmăji, a captiva, a duce cu vorba, a încălța, a înşela, a minţi, a păcăli, a seduce.  
 
Împăca
Împăca, verb
Sinonime: a linişti, a domoli, a pacifica, a potoli, a îmbuna, a îmblânzi, a împăciui; a satisface, a mulţumi; a se concilia, a cădea de acord; a se obişnui, a se deprinde, a se familiariza.  
 
Împăciuitor (împăciuitoare)
Împăciuitor (împăciuitoare), adjectiv
Sinonime: conciliant, conciliator, îngăduitor, pacificator, (învechit) împăcăcios, (învechit) înduplecător.  
 
Încălţa
Încălţa, verb
Sinonime: a-şi trage ghetele, a-şi trage bocancii, a-şi pune încălţămintea; (familiar) a înşela, a păcăli, a duce, a îmbrobodi.  
 
Înşela
Înşela, verb
Sinonime: a induce în eroare, a amăgi, a minţi, a dezamăgi, a falsifica, a trage pe sfoară, a păcăli.  
 
Înşelătorie
Înşelătorie, substantiv feminin
Sinonime: tragere pe sfoară, inducere în eroare, amăgire, minciună, păcăleală, falsificare.  
 
Învoi
Învoi, verb
Sinonime: a (se) angaja, a (se) tocmi, a (se) uni, a accepta, a adera la, a admite, a aproba, a concilia, a consimţi, a conveni, a face pe voie, a fi în concordanță, a încuviința, a îngădui, a lăsa, a pactiza, a permite, a primi, a se împăca, a se îndupleca, a se înțelege, a se potrivi, a se reconcilia, a se vorbi, a trăi în bună înțelegere, a voi, a vrea, (Banat) a se toldui, (grecism învechit) a se simfonisi, (învechit și popular) a se prinde, (învechit și regional) a se grăi, (învechit și regional) a se pleca, (învechit) a aprobălui, (învechit) a favoriza, (învechit) a fi de acord, (învechit) a mulțumi, (învechit) a ogodi, (învechit) a pristăni, (învechit) a se lovi, (învechit) a se târgui, (învechit) a veni, (livresc) a concede, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (popular) a se ajunge, (popular) a se pogodi, (prin Muntenia) a se îndogăți.  
 
Învoială
Învoială, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, angajare, aprobare, aranjament, asentiment, aviz, combinație, condiție, consimţământ, consimțire, contract, convenţie, împăcare, încuviințare, îngăduință, îngăduire, înţelegere, învoire, legământ, pact, permisie, permisiune, tranzacție, voie, voință, vorbă, vrere, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) așezământ, (învechit) concesie, (învechit) concurs, (învechit) cuvânt, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Banat) pogoadă, (prin Muntenia) prinsoare, (prin Oltenia și Banat) pogodeală, (regional) tocmă.  
 
Legământ
Legământ, substantiv neutru
Sinonime: obligaţie, angajament, îndatorire; învoială, înţelegere, acord, convenţie, pact.  
 
Legătură
Legătură, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.  
 
Lichea
Lichea, substantiv feminin
Sinonime: cusur, defect, deficiență, derbedeu, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lepădătură, lipsă, meteahnă, mizerabil, neajuns, netrebnic, om de nimic, păcat, pungaș, pușlama, scădere, scârnăvie, secătură, slăbiciune, șmecher, ticălos, viciu, (argou) sichimea, (familiar) cutră, (familiar) marțafoi, (figurat) căzătură, (figurat) otreapă, (figurat) zdreanță, (învechit și regional) pujlău, (învechit) ștrengar, (Moldova) nandralău, (Moldova) poghibală, (popular și familiar) cioflingar, (regional) orbete, (regional) oșiștie, (regional) postoroncă, (regional) pujlă, (regional, figurat) loază, (Transilvania și Maramureș) techergheu.  
 
Linişte
Linişte, substantiv feminin
Sinonime: tăcere, calm, tihnă, pace.  
 
Mascaradă
Mascaradă, substantiv feminin
Sinonime: acutrament, bal mascat, carnaval, cavalcadă, ceată de oameni mascați, comedie, cortegiu, defilare, deghizare, domino, mascare, travestire; contrafacere, duplicitate, falsificare, falsitate, farsă, fățărnicie, festă, glumă, ipocrizie, înscenare, înșelătorie, minciună, păcăleală, perfidie, plăsmuire, prefăcătorie, secătură, simulacru, simulare, tartuferie, viclenie, vicleșug.  
 
Meteahnă
Meteahnă, substantiv feminin
Sinonime: defect, cusur, lipsă, slăbiciune, beteşug, imperfecţiune, neajuns, scădere, greşeală, păcat, hibă; (figurat) patimă, pasiune; suferinţă.  
 
Milog (miloagă)
Milog (miloagă), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime: cerşetor, sărac; nenorocit, păcătos, mizer.  
 
Mișel (mișea)
Mișel (mișea), adjectiv
Sinonime: ticălos, nemernic, păcătos, prăpădit, machiavelic, mârşav; laş, fricos, poltron; (învechit) sărac, nevoiaş; neputincios.  
 
Mizerabil (mizerabilă)
Mizerabil (mizerabilă), adjectiv
Sinonime: ticălos, abject, nemernic, păcătos; (figurat) aspru, rău; neîngrijit, lamentabil, jalnic.  
 
Mântui
Mântui, verb
Sinonime: a (se) dezrobi, a (se) elibera, a (se) isprăvi, a (se) izbăvi, a (se) limpezi, a (se) purifica, a (se) răscumpăra, a (se) salva, a (se) sfârși, a (se) tămădui, a (se) termina, a (se) vindeca, a apăra, a disculpa, a emancipa, a epuiza, a fini, a ierta de păcate, a ispăși, a încheia, a justifica, a libera, a răpune, a scăpa, a scuza, a se lecui, (figurat) a (se) curăța, (figurat) a (se) spăla, (învechit și popular) a se cortorosi, (învechit) a (se) dezvinovăți, (învechit) a (se) litrosi, (învechit) a (se) măntui, (învechit) a (se) scoate, (învechit) a (se) scumpăra, (învechit) a (se) scura, (învechit) a (se) spăsi, (învechit) a (se) spogreși, (învechit) a isțeli, (învechit, impropriu) a se izbândi.  
 
Mântuire
Mântuire, substantiv feminin
Sinonime: dezrobire, eliberare, emancipare, emancipație, fine, iertare (de păcate), ispăşire, isprăvire, isprăvit, izbăvire, încheiere, liberare, mântuit, salvare, scoatere, sfârșire, sfârșit, terminare, terminat, (învechit) jertfă, (învechit) liniște și siguranță, (învechit) măntuire, (învechit) mântuință, (învechit) mântuitură, (învechit) prinos, (învechit) scăpare, (învechit) spăseală, (învechit) spăsenie, (învechit) spăsire, (livresc) redempțiune.  
 
Mohorât (mohorâtă)
Mohorât (mohorâtă), adjectiv
Sinonime: amărât, chiorâș, demoralizant, deprimant, descurajant, dezolant, dezolator, îmbufnat, închis, încruntat, înnegurat, înnorat, întristat, întunecat, întunecos, melancolic, neguros, noros, pâclos, plumbuit, plumburiu, posac, posomorât, roşu-închis, roșu-vânăt, stacojiu, sumbru, supărat, sur, trist, urât, (învechit) ponegrit, (popular) suriu, (învechit) mohurât; (sânge mohorât) antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.  
 
Năbuşeală
Năbușeală, substantiv feminin (popular)
Sinonime: apă, arșiță, caniculă, căldură mare, dogoare, dogoreală, fierbințeală, înnădușeală, năduf, nădușeală, pârjol, pojar, sudoare, toropeală, torpoare, transpirație, zăduf, (Banat și Transilvania) friptoare, (Banat) propeală, (figurat) cuptor, (figurat) jar, (figurat) văpaie, (învechit) ars, (învechit) pripec, (la plural) călduri, (popular) arsură, (popular) vipie, (popular) zăpușeală, (prin Banat) arsoare, (prin Oltenia) japsă, (rar) sudație, (regional) astmă, (regional) asud, (regional) buhoare, (regional) cocăt, (regional) crăpăt, (regional) năbuhală, (regional) năplăială, (regional) pâclă, (regional) prepăt, (regional) prigoare, (regional) puhăială, (regional) zăpuc; (învechit) cotropire, invadare, invazie, încălcare, năpădire, năvălire.  
 
Năpastă
Năpastă, substantiv feminin
Sinonime: nenorocire, belea, pacoste, necaz, neplăcere, bucluc, încurcătură; învinuire; acuzaţie, calomnie.  
 
Năzdrăvănie
Năzdrăvănie, substantiv feminin
Sinonime: bazaconie, belea, boroboaţă, bucluc, ciudăţenie, dandana, ghiduşie, glumă, încurcătură, minunăţie, minune, năpastă, năzbâtie, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, poznă, rău, şotie, ştrengărie.  
 
Necaz
Necaz, substantiv neutru
Sinonime: supărare, neajuns, pacoste, belea, neplăcere, impas, ananghie, dificultate; (la plural) mizerii, griji.  
 
Nefericire
Nefericire, substantiv feminin
Sinonime: nenorocire, năpastă, pacoste, belea, necaz; decădere, mizerie, sărăcie, ticăloşie.  
 
Neguros (neguroasă)
Neguros (neguroasă), adjectiv
Sinonime: ceţos, confuz, difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încâlcit, încruntat, încurcat, înnegurat, înnorat, întunecat, învăluit de negură, mohorât, neclar, nedefinit, nedeslușit, neguriu, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, pâclos, plin de negură, posomorât, trist, tulbure, vag.  
 
Nemulţumire
Nemulțumire, substantiv feminin
Sinonime: belea, bucluc, contrarietate, dandana, decepție, frustrare, frustrație, inconvenient, ingratitudine, insatisfacție, iritare, iritație, încurcătură, întristare, mâhnire, năpastă, neajuns, necaz, nenorocire, neplăcere, nerecunoștință, nesatisfacție, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare, (Banat, Maramureș și Bucovina) bedă, (învechit și popular) poznă, (învechit și popular) răutate, (învechit și regional) nacafa, (învechit și regional) nagodă, (învechit și regional) scârbă, (învechit) neodihnă, (învechit) neodihnire, (învechit) nesosință, (învechit) nevoință, (învechit) paraponiseală, (învechit) patimă, (învechit) pricinuire, (învechit) satara, (învechit) stenahorie, (învechit, regional și familiar) parapon, (Moldova) chichion, (Oltenia și Banat) cotoarbă, (Oltenia, Banat și Transilvania) dabilă, (popular) alagea, (popular) daraveră, (popular) păcat, (popular) ponos, (popular) potcă, (popular) poticală, (popular) zăduf, (prin Moldova) bacală, (regional) dănănaie, (regional) încurcală, (regional) năzbâcă, (regional) năzdrăvănie, (regional) nemulțămire, (regional) păcostenie, (regional) șugă, (regional) șugubină, (regional) toroapă, (Transilvania) bai.  
 
Nenorocire
Nenorocire, substantiv feminin
Sinonime: nefericire, nenoroc, năpastă, rău, pacoste, belea, necaz, neajuns, ghinion, ticăloşie, neplăcere, bucluc, încurcătură; dezastru, catastrofă, calamitate, flagel.  
 
Netrebnic (netrebnică)
Netrebnic (netrebnică), adjectiv
Sinonime: ticălos, nemernic, neisprăvit, mizerabil, păcătos, josnic, mişel, infam; nefolositor, inutil.  
 
Oier
Oier, substantiv masculin
Sinonime: cioban, păcurar; lira (constelaţie).  
 
Osândă
Osândă, substantiv feminin
Sinonime: condamnare, osândire, pedeapsă; chin, caznă, suferinţă, supliciu, blestem, pacoste, năpastă, nenorocire, urgie.  
 
Parşiv (parșivă)
Parşiv (parșivă), adjectiv
Sinonime: şiret, şmecher, diabolic; mârşav, ticălos, nemernic, păcătos; dezgustător, respingător.  
 
Pastor
Pastor, substantiv masculin
Sinonime: preot, popă.

Păstor, substantiv masculin
Sinonime: cioban, păcurar, oier; prelat, preot, popă, abate, călugăr.  
 
Paşnic (pașnică)
Paşnic (pașnică), adjectiv
Sinonime: liniştit, calm, pacific, senin; înţelegător, împăciuitor, potolit, tihnit.  
 
Patimă
Patimă, substantiv feminin
Sinonime: afecţiune, amor, ardoare, belea, bucluc, chin, cusur, dandana, dar, defect, dragoste, entuziasm, iubire, încurcătură, înflăcărare, maladie, martiraj, martiriu, meteahnă, mucenicie, năpastă, nărav, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pasiune, patos, părtinire, pocinog, rău, suferință, supărare, supliciu, tortură, viciu, (familiar) boală, (popular și familiar) pârțag, (popular) învăț, (prin Bucovina) băsău, (regional) madea, (regional) natură, (regional) nărăvie, (regional) parfie, (regional) teahnă, (variantă) patemă.  
 
Paţachină
Paţachină, substantiv feminin
Sinonime: paceaură, paţircă, (femeie) uşuratecă, (femeie) vulgară, (femeie) stricată.  
 
Păgân (păgână)
Păgân (păgână), adjectiv
Sinonime: ateu, crud, cumplit, eretic, idolatru, (învechit) idoloslugaş, idoloslujebnic, liber-cugetător, mahomedan, musulman, necredincios, nemilos, neomenos, păcătos, păgânesc, pătimaş, politeist, proclet, rău, sălbatic, schismatic, turc, turcesc, viclean, vitreg, (învechit şi regional) pogan, (învechit) agarean, (învechit) agarinesc.  
 
Păstoresc (păstorească)
Păstoresc (păstorească), adjectiv
Sinonime: ciobănesc, păcurăresc, pastoral.  
 
Păstori
Păstori, verb
Sinonime: a ciobăni, a păcurări; (figurat) a îndruma, a conduce, a cârmui (sufleteşte).  
 
Pedeapsă
Pedeapsă, substantiv feminin
Sinonime: sancţiune, condamnare, osândă, corecţie, (figurat) suferinţă, chin, caznă, supliciu; urgie, pacoste, năpastă, nenorocire, blestem.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar