Flagel, substantiv neutru
Sinonime:
calamitate, dezastru, boală, epidemie, molimă, nenorocire, pacoste, prăpăd; bici, vargă; (botanică) ramură filiformă.
Flagela, verb Sinonime:
a biciui, a lovi, a bate, a chinui.
Flagelant, substantiv
Sinonime:
(membru într-o mișcare creștină apărută în Evul Mediu) fanatic, sectant.
Flagelare, substantiv
Sinonime:
biciuire, flagelaţie.
Flagelat, adjectiv
Sinonime:
biciuit, (figurat) criticat, (figurat) satirizat; flagelifer.
Flagelaţie, substantiv
Sinonime:
flagelare, flagelantism, fustigație, penitență.
Bici, substantiv neutru Sinonime:
zbici, biciuşcă; (figurat) flagel, plagă, urgie.
Biciuitor (biciuitoare), adjectiv
Sinonime:
(adesea figurat) aspru, critic, dureros, flagelator, necruțător, satiric, șfichiuitor, usturător.
Calamitate, substantiv feminin Sinonime:
cataclism, nenorocire, dezastru, flagel, catastrofă, plagă, năpastă.
Dezastru, substantiv neutru
Sinonime:
catastrofă, nenorocire, sinistru, nefericire, calamitate, flagel, grozăvie, năpastă, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, urgie, (învechit şi popular) prăpădenie, (popular) blestem, mânie, potopenie, topenie, (învechit şi regional) pustieşag, pustiit, sodom, (regional) prăpădeală, (învechit) pierzare, pustiiciune, (figurat) pârjol, plagă.
Nenorocire, substantiv feminin Sinonime:
nefericire, nenoroc, năpastă, rău, pacoste, belea, necaz, neajuns, ghinion, ticăloşie, neplăcere, bucluc, încurcătură; dezastru, catastrofă, calamitate, flagel.
Plagă, substantiv feminin Sinonime:
leziune, rană; calamitate, pacoste, nenorocire, flagel, dezastru.
Prăpădenie, substantiv feminin
Sinonime:
calamitate, catastrofă, deteriorare, dezastru, distrugere, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, pagubă, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, stricăciune, urgie.
Echivalentogeneză, substantiv feminin
Sinonime:
(botanică) concepţie după саrе flagelii şi pseudopodele se pot substitui reciproc.
Biciuire, substantiv
Sinonime:
şfichiuire, şfichiuitură, (rar) biciuială; flagelare.
Topenie, substantiv
Sinonime:
calamitate, catastrofă, decedare, deces, dezastru, dispariţie, flagel, grozăvie, moarte, năpastă, nenorocire, pacoste, pieire, potop, prăpăd, prăpădire, pustiire, răposare, sfârşit, sinistru, stingere, sucombare.
Fustigație, substantiv
Sinonime:
bastonadă, bătaie cu vergile, flagelare, flagelaţie; (la figurat) corecție, corectare, pedeapsă, critică aspră.
Pierzare, substantiv
Sinonime:
calamitate, catastrofă, caznă, chin, corupţie, decădere, decedare, deces, degradare morală, desfrâu, dezastru, dispariţie, distrugere, flagel, grozăvie, masacru, măcel, moarte, năpastă, nenorocire, nimicire, pacoste, perdiție, pieire, pieiște, piericiune, pierzanie, pierzăciune, potop, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, pustiire, răposare, ruinare, sfârşit, sinistru, stingere, sucombare, supliciu, tortură, ucidere în masă, urgie, (la plural) spânzurătoare; (locuțiune) (marhă de pierzare) vită de pripas; (locuțiune) (de pierzare) care este de desconsiderat, care este risipit în zadar, de lepădat, de neluat în seamă, irosit.
Pustieşag, substantiv
Sinonime:
calamitate, catastrofă, deșert, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustietate, pustiire, pustiu, sinistru, urgie; ogor lăsat în paragină, pământ necultivat.
Pustiiciune, substantiv
Sinonime:
calamitate, catastrofă, deșert, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustietate, pustiire, pustiu, sinistru, urgie.
Prăpădeală, substantiv
Sinonime:
calamitate, catastrofă, dezastru, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, urgie.
Potopenie, substantiv (popular)
Sinonime:
calamitate, catastrofă, dezastru, distrugere, flagel, grozăvie, inundare, inundație, înec, năpastă, nenorocire, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, revărsare, sinistru, urgie, (popular) prăpădenie.
