Păgubi, verb Sinonime:
a pierde, a fi în pagubă.
Păgubicios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
păgubitor.
Păgubie, substantiv (învechit)
Sinonime:
condamnare, osândire.
Păgubire, substantiv
Sinonime:
avariere, degradare, deteriorare, devalorizare, pagubă, pierdere, prejudiciere (morală), prejudiciu, stricare, (învechit) nevoire.
Păgubitor (păgubitoare), adjectiv Sinonime:
stricător, dăunător, vătămător, pernicios.
Păgubitoriu, adjectiv (învechit)
Sinonime:
păgubitor.
Păgubitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
moarte, pierzanie.
Daună, substantiv feminin Sinonime:
pagubă, vătămare, detriment; stricăciune; despăgubire, contravaloare. Dăuna, verb Sinonime:
a prejudicia, a păgubi, a strica, a vătăma.
Dăunător (dăunătoare), adjectiv
Sinonime:
păgubitor, vătămător, stricător, distrugător, negativ, nociv, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, (livresc) pernicios, (învechit şi popular) pierzător, (regional) dăunăcios, dăunos, (învechit) pagubnic, prejudicios, stricăcios, (figurat) contraproductiv.
Frige, verb
Sinonime:
a (se) arde, a dogori, a pârjoli, a pârli, a perpeli, a prăji, a pune la foc; (familiar) a se păcăli, a se înşela, a păgubi, a ademeni, a amăgi, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trişa; a suferi un eșec, a rămâne păgubaș.
Fript (friptă), adjectiv Sinonime:
prăjit, ars, pârjolit, pârlit; (figurat) decepţionat, înşelat, păgubit.
Frustra, verb
Sinonime:
a înșela, a jefui, a lipsi, a lua pe nedrept, a păgubi, a spolia.
Păgubos (păguboasă), adjectiv
Sinonime:
ghinionist, nefavorabil, nenorocos, păgubitor, (familiar) nebăftos.
Pernicios (pernicioasă), adjectiv
Sinonime:
dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.
Prejudiciabil (prejudiciabilă), adjectiv Sinonime:
păgubitor, vătămător, nociv.
Primejdios (primejdioasă), adjectiv
Sinonime:
amenințător, contraindicat, critic, dăunător, de temut, expus, grav, greu, hazardat, imprudent, malign, negativ, neindicat, nepotrivit, nesigur, nociv, păgubitor, periclitant, periculos, pernicios, prejudiciabil, rău, riscant, riscat, serios, stricător, vătămător, (familiar) urât, (învechit și popular) pierzător, (învechit) pagubnic, (învechit) piericios, (învechit) prejudicios, (învechit) pricuros, (învechit) primejdiitor, (învechit) primejduicios, (învechit) primejduincios, (învechit) primejduitor, (învechit) stricăcios, (rar) sever, (regional) daunăcios, (regional) dăunos, (regional) poznaș.
Prostit (prostită), adjectiv Sinonime:
copleşit, uluit, zăpăcit, dezorientat, năuc, tembel; înşelat, păcălit, dus de nas, tras pe sfoară, păgubit; istovit, vlăguit, stors.
Stricător (stricătoare), adjectiv
Sinonime:
corupător, dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, pervers, pervertitor, prejudiciabil, primejdios, rău, vătămător, (învechit și popular) pierzător, (învechit) pagubnic, (învechit) prejudicios, (învechit) stricăcios, (livresc) pernicios, (regional) dăunăcios, (regional) dăunos.
Vătăma, verb
Sinonime:
a dăuna, a deteriora, a lovi, a păgubi, a răni, a strica, (învechit) a preavătăma.
Frustrare (frustrări), substantiv feminin
Sinonime:
dezamăgire, frustraţie, înșelare, păgubire.
Pagubnic, adjectiv
Sinonime:
dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.
Dăunăcios, adjectiv
Sinonime:
dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.
Dăunos, adjectiv
Sinonime:
dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.
Dăunaş, substantiv
Sinonime:
păgubaş, păgubit.
Defraudat, adjectiv
Sinonime:
delapidat, sustras; păgubit, frustrat.
Dezavantajos, adjectiv
Sinonime:
defavorabil, nefavorabil, neprielnic, păgubitor, (livresc) oneros.
Prejudicios, adjectiv
Sinonime:
dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.
Pierzător, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime:
compromiţător, dăunător, degradant, devastator, dezastruos, dezonorant, distructiv, distrugător, infamant, înjositor, nedemn, negativ, nimicitor, nociv, omorâtor, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, pustiitor, rău, ruinător, ruşinos, stricător, ucigaș, ucigător, vătămător.
Păgubaș, substantiv
Sinonime:
păgubit, șmenuit, (învechit) dăunaș, (regional) păgubitor.
Pacostnic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
dezastruos, păgubitor.
Atentatoriu, adjectiv
Sinonime:
criminal, de atentat, păgubitor, prejudiciabil, profanator.
Neeconomic, adjectiv
Sinonime:
costisitor, inconvenabil, neeconomicos, păgubitor.
Lipsire, substantiv
Sinonime:
absenţă, frustrare, lipsă, păgubire, privare, văduvire.
Lezat, adjectiv
Sinonime:
insultat, jignit, lovit, ofensat, păgubit, rănit, ultragiat, vătămat.
Stricăcios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
alterabil, dăunător, efemer, negativ, nociv, păgubitor, periculos, pieritor, prejudiciabil, primejdios, rău, schimbător, stricător, temporar, trecător, vătămător, vremelnic.
Nevoire, substantiv (învechit)
Sinonime:
cerință, chin, chinuire, constrângere, dificultate, efort, exigență, greutate, imperativ, împotrivire, îngrijire, necesitate, nevoie, obligație, păgubire, pretenție, suferință, trebuință.
Frustrator, adjectiv
Sinonime:
frustrant, înșelător, păgubitor.
Bântuire, substantiv
Sinonime:
bântuit, devastare, jefuire, păgubire, prigonire, pustiire, tulburare, (învechit) ispitire, (popular) bântuială, (rar) supărare.
Istrăvitor, adjectiv și substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
cheltuitor, păgubitor, prădător, risipitor.
Prejuducios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
dăunător, păgubitor, prejudicios, vătămător.
Zgâmși, verb (regional)
Sinonime:
a aduce stricăciuni, a păgubi, a vătăma.
