Cal, substantiv masculin Sinonime:
cabalină; (depreciativ) mârțoagă, gloabă.
Cala, verb
Sinonime:
a se opri brusc; a renunța, a se da bătut; (despre vehicule sau roţile lor) a imobiliza cu ajutorul unei cale; (despre piese mecanice) a orizontaliza.
Cală (cale), substantiv feminin
Sinonime:
încăpere pe fundul unei nave; hambar.
Calabalâc, substantiv neutru Sinonime:
bagaj, agărlâc, (la plural) boarfe, catrafuse, buclucuri, bulendre, bodroanţe, boscârţe, lucruri.
Calafat, substantiv neutru (popular) Sinonime:
câlţi, cârpe.
Călăfătui, verb
Sinonime:
(a astupa cu calafat încheieturile scândurilor care compun puntea unei nave) a calfata.
Călăfătuire, substantiv
Sinonime:
calfatare.
Călai, substantiv
Sinonime:
email, glazură, smalţ.
Calaican, substantiv
Sinonime:
sulfat feros, sulfat de fier; calacan, călăcan.
Calaj, substantiv
Sinonime:
pescaj.
Calamandros, substantiv neutru (regional) Sinonime:
neregulă, neorânduială, dezordine, harababură, răvăşeală, haos, debandadă, deranj, dezorganizare.
Călambuc, substantiv
Sinonime:
porumb.
Calambur, substantiv
Sinonime:
joc de cuvinte, parahreză, problemă enigmistică.
Calamburist, substantiv
Sinonime:
calamburgiu.
Calamină, substantiv
Sinonime:
(mineral) hemimorfit.
Calamita, verb
Sinonime:
a sinistra, a distruge.
Calamitat, adjectiv
Sinonime:
sinistrat.
Calamitate, substantiv feminin Sinonime:
cataclism, nenorocire, dezastru, flagel, catastrofă, plagă, năpastă.
Calamitos, adjectiv (învechit)
Sinonime:
catastrofic, dezastruos, funest, infortunat.
Calando, adverb
Sinonime:
(muzică) diminuendo.
Calandra, verb
Sinonime:
a cilindra, a glasa, a lisa, a moara, a presa cu calandrul, a satina, a trece prin calandru.
Calandru, substantiv neutru (tipografie) Sinonime:
presă.
Calapăr, substantiv masculin (regional) Sinonime:
calomfir.
Calapod, substantiv neutru (figurat) Sinonime:
tipar, formă, model, calup, șablon.
Calarabă, substantiv
Sinonime:
călărabă; gulie.
Călăraş, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
călăreţ, cavalerist.
Călare, adverb și adjectiv
Sinonime:
(adverb) încălecat, (Moldova, Transilvania şi Banat) călăreşte; (adjectiv) încălecat, ecvestru. Călare, substantiv
Sinonime:
cavalerist, călăreţ; soldat de cavalerie.
Călăreşte, adverb
Sinonime:
călare, încălecat.
Călăreţ, substantiv
Sinonime:
cavalerist; (tehnică) cavaler.
Călări, verb Sinonime:
a umbla călare.
Călărie, substantiv
Sinonime:
călărit, echitaţie, hipism.
Călărime, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
cavalerie.
Călăritură, substantiv (învechit)
Sinonime:
cavalcadă.
Călăsi, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a batjocori, a lua în zeflemea, a zeflemi.
Calatidiu, substantiv
Sinonime:
(botanică) antodiu, inflorescență.
Călător, substantiv
Sinonime:
aventurier, drumeț, estivant, excursionist, globe-trotter, pasager, pelerin, sezonist, trecător, turist, vagabond, vizitator, voiajor, (învechit) peregrinoman, (învechit) promenor, (învechit) strainic, (regional) drumaș, (regional) drumătoriu, (Transilvania) drumar.
Călător (călătoare), adjectiv Sinonime:
pasager, trecător; nomad, migrator, nestabil.
Călători, verb Sinonime:
a merge, a străbate, a se deplasa, a cutreiera, a colinda; (reflexiv, figurat) a se sfârşi, a trece dincolo, a muri, a dispare.
Călătorie, substantiv feminin
Sinonime:
călătorire, călătorit, deplasare, drum, voiaj, (învechit) plimbare, (învechit) umblet.
Călătorire, substantiv
Sinonime:
călătorie.
Călătorit (călătorită), adjectiv Sinonime:
umblat, cu experienţă, cunoscător, experimentat.
Călău, substantiv masculin Sinonime:
gâde, casap; (figurat) rău, tiran, ucigaş, criminal. Călâu, adjectiv
Sinonime:
căldicel, căldişor, călduţ, încropit.
Călăuz, substantiv
Sinonime:
cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, şef.
Călăuză, substantiv feminin
Sinonime:
conducător, ghid, îndreptar, îndrumar, îndrumător, învăţător, povăţuitor, sfătuitor, sfetnic, vademecum, (învechit și familiar) dascăl, (învechit) povață, (învechit) praveț, (învechit) tocmitor, (livresc) cicerone, (livresc) mentor, (variantă) călăuz.
Călăuzi, verb Sinonime:
a conduce, a îndruma, a povăţui, a învăţa, a ghida; (reflexiv) a se lua (după ceva), a se orienta, a urma.
Călăuzier, substantiv
Sinonime:
călăuză.
Călăuzire, substantiv
Sinonime:
conducere, dirijare, ghidare, iniţiere, introducere, îndreptare, îndrumare, orientare, (învechit) călăuzlire.
Călăuzit, adjectiv
Sinonime:
condus, îndrumat, orientat, (învechit) călăuzlit.
Călăuzitor, adjectiv și substantiv
Sinonime:
îndrumător, povățuitor, sfătuitor, (învechit) îndreptător, (învechit) purtător.
Călăuzli, verb (învechit)
Sinonime:
a călăuzi.
Adormi, verb Sinonime:
(figurat) a liniști, a potoli, a domoli, a astâmpăra, a alina, a calma, a uşura, a hipnotiza, a anestezia.
Afabil (afabilă), adjectiv
Sinonime:
afectuos, amabil, binevoitor, condescendent, cordial, omenos, prietenesc, prietenos, serviabil, sociabil, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) apropielnic, (învechit) omenesc, (învechit) peripiiticos.
Afectivitate, substantiv feminin Sinonime:
căldură sufletească, sensibilitate, simţire, emotivitate.
Afectuos (afectuoasă), adjectiv
Sinonime:
afabil, afecționat, amabil, amical, atașat, binevoitor, bun, cordial, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, familiar, fraternel, frățesc, hipocoristic, intim, iubitor, languros, lipicios, mângâietor, prietenesc, prietenos, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) mângâios.
Afront, substantiv neutru Sinonime:
jignire, insultă, ofensă; calomnie, atingere, dezonorare, vexare.
Alina, verb Sinonime:
a potoli, a domoli, a linişti; a calma, a astâmpăra, a uşura; a mângâia, a răsfăţa, a desmierda, a atenua, a reduce, a tempera, a modera.
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.
Ameţi, verb
Sinonime:
a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.
Anahoret, substantiv masculin Sinonime:
călugăr, sihastru, pustnic, schimnic, monah.
Aplana, verb Sinonime:
a calma, a potoli, a linişti, a domoli, a stinge, a lichida, a înlătura (un conflict); (figurat) a dezamorsa (un conflict); a nivela, a egaliza.
Aptitudine, substantiv feminin Sinonime:
înclinare, talent, predispoziţie, însuşire, destoinicie, înclinaţie, capacitate, competență, facultate, calificare.
Arde, verb Sinonime:
a se consuma prin foc, a (se) frige; a cădea pradă focului, a pârli, a înnegri; (figurat) a (se) păcăli, a (se) înşela, a fi tras pe sfoară; a calcina, a carboniza, a incinera.
Aromi, verb (popular)
Sinonime:
a ademeni, a adormi, a atrage, a ațipi, a dormita, a ispiti, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a moțăi, a păcăli, a picoti, a piroti, a purta, a rosti, a seduce, a tenta, a trișa, (figurat) a calma, (figurat) a liniști, (figurat) a ogoi, (figurat) a potoli, (învechit) a amăgi, (învechit) a aroma, (învechit) a tămâia, (popular) a zăpăci.
Ars (arsă), adjectiv Sinonime:
fript, pârlit; (figurat) păcălit, înşelat, dezamăgit, tras pe sfoară, derutat; calcinat, carbonizat.
Arşiţă, substantiv feminin Sinonime:
dogoare, căldură mare, zăduf, zăpuşeală, caniculă, fierbinţeală.
Asasin, substantiv masculin
Sinonime:
bandit, călău, criminal, executor, fratricid, homicid, infanticid, linșor, măcelar, omorâtor, omucigaș, paricid, patricid, regicid, sicar, spadasin, strangulator, sugrumător, tâlhar, tiranicid, ucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț, (învechit) tăietor. Asasin, adjectiv
Sinonime:
criminal, homicid, omorâtor, omucigaș, otrăvitor, ucigaș, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț.
Asigura, verb
Sinonime:
a (se) convinge, a (se) încredința, a acoperi, a amara, a arima, a cala, a consolida, a contracta o asigurare, a fixa, a fortifica, a garanta, a proteja, a-și lua toate măsurile de precauție, (învechit) a (se) asiguripsi, (învechit) a (se) pliroforisi, (învechit) a (se) siguripsi, (învechit) a adeveri, (învechit) a încrede, (învechit) a sigura.
Asprime, substantiv feminin Sinonime:
rugozitate, calozitate, (figurat) severitate, străşnicie, stricteţe, rigiditate, duritate, brutalitate, rigoare.
Astâmpăra, verb Sinonime:
a linişti, a potoli, a domoli, a cuminţi, a calma, a ogoi, a modera, a face pace.
Aşezat (aşezată), adjectiv Sinonime:
cuminte, liniștit, calm, la locul lui, cumpătat, serios, măsurat, chibzuit, potolit, instalat.
Atenua, verb Sinonime:
a reduce, a diminua, a slăbi, a modera, a micşora, a scădea, a minimiza, a amortiza, a îndulci, a calma, a tempera.
Aţine, verb Sinonime:
a opri, a zăgăzui, a îngrădi, a bara, a stopa, a sta în cale.
Auster (austeră), adjectiv Sinonime:
sobru, reţinut, cumpănit, cumpătat, așezat, stăpânit; simplu, călugăresc, monahal, stoician, spartiat.
Avar (avară), adjectiv
Sinonime:
avarițios, calic, egoist, harpagon, parcimonios, strângător, zgârcit, (familiar) frige-linte, (familiar) zgârciob, (familiar) zgârie-brânză, (învechit) cumplit, (învechit) tamachiar, (popular și familiar) cărpănos, (popular) ciufut, (popular) scump, (prin Maramureș) sichiș, (prin Muntenia și Oltenia) pungit, (prin Oltenia) punguit, (prin Transilvania) samalâș, (rar) econom, (rar) meschin, (regional) cupit, (regional) hârsit.
Avariție, substantiv feminin
Sinonime:
calicenie, calicie, egoism, parcimonie, zgârcenie, (învechit) cumplitate, (învechit) scumpătate, (învechit) scumpete, (învechit) scumpie, (popular și familiar) cărpănoșie, (popular) scumpenie, (rar) meschinărie, (variantă) avarițiune.
Azotat, substantiv masculin
Sinonime:
(chimie) nitrat; (azotat de amoniu) salpetru de Leuna; (azotat de argint) nitrat de argint, (popular) piatra-iadului; (azotat de calciu) nitrocalcit, salpetru de Norvegia; (azotat de celuloză) nitroceluloză; (azotat de potasiu) nitrat de potasiu, salpetru de India, (popular) silitră; (azotat de sodiu) nitrat de sodiu, salpetru de Chile. Azotat, adjectiv
Sinonime:
azotos.
Bagaj, substantiv neutru Sinonime:
sarcină, greutate, povară, pachet, valiză, încărcătură; calabalâc, (la plural) catrafuse, boarfe, bulendre; cunoștințe, cultură, formație.
Băligar, substantiv
Sinonime:
baligă, murdărie, gunoi, căcat (de cal), (regional) tizic, (regional) băligău; (entomologie) (regional) gândac-de-gunoi, (prin Bucovina) ilenuţă, trânduş, trânz, gâza-boului.
Bătătorit (bătătorită), adjectiv Sinonime:
învârtoşat, întărit, calos, aspru, dur, tare.
Becaţă, substantiv feminin
Sinonime:
(pasăre călătoare) becaţină, sitar.
Bidiviu, substantiv masculin Sinonime:
cal tânăr şi iute, sireap.
Bârfă, substantiv feminin
Sinonime:
bârfeală, bârfire, bârfit, bâzâit, calomnie, calomniere, cancan, cleveteală, clevetire, clevetit, comeraj, defăimare, denigrare, discreditare, mahalagism, ponegreală, ponegrire, șoaptă, vorbă, vorbire de rău, (argotic) prostituată, (Banat) tonocie, (familiar și figurat) încondeiere, (familiar și figurat) înnegrire, (familiar) mâncătorie, (familiar) ștafetă, (învechit și regional) bârfitură, (învechit și regional) ponos, (învechit și regional) ponosluire, (învechit și regional) voroavă, (învechit) ascultătură, (învechit) balamuție, (învechit) catigorie, (învechit) clevetă, (învechit) dosnicie, (învechit) mozavirie, (popular) hulă, (popular) hulire, (popular) năpăstuire, (popular) pâră, (regional) cârcăială, (regional) lihăială, (regional) voșcot, (regional; la plural) pletcuri.
Bârfeală, substantiv feminin Sinonime:
flecăreală, pălăvrăgeală, sporovăială, trăncăneală, calomnie, cleveteală, defăimare, blasfemie, bârfă, hulă, ocară, denigrare, ponegrire, mahalagism.
Bârfi, verb Sinonime:
a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni; a vorbi de rău, a cleveti, a calomnia, a denigra, a defăima, a huli, a ocărî, a ponegri, a spune minciuni.
Blajin (blajină), adjectiv Sinonime:
blând, prietenos, îngăduitor, tolerant, calm, potolit, lin, domol, liniştit, paşnic, omenos.
Blasfemie, substantiv feminin Sinonime:
afront, defăimare, hulă, ocară, impietate, injurie, calomnie, bârfă, ofensă, ponegrire, profanare, bârfeală, cleveteală, sacrilegiu.
Blând (blândă), adjectiv Sinonime:
blajin, prietenos, omenos, îngăduitor, bun, calm, potolit, lin, domol, liniştit, paşnic, cuminte, ascultător, cuviincios, de treabă, plăcut.
Blândeţe, substantiv feminin Sinonime:
bunătate, îngăduinţă, clemenţă, toleranţă, noblețe, calm, omenie, prietenie.
Boarfă, substantiv feminin (la plural) Sinonime:
zdrenţe, cârpe, bulendre, bodroanţe, boscârţe, catrafuse, buclucuri, calabalâc, bagaj, rufe; (familiar, la singular) târfă.
Bonetă, substantiv feminin
Sinonime:
acoperământ, baretă, bonet, bonețică, calotă, capișon, caschetă, căciuliță, chipiu (fără cozoroc), coiffure, panama, pălărie, scufie, șapcă (fără cozoroc), tichie, tocă, turban; (marinărie) velă ajutătoare.
Bonz, substantiv masculin
Sinonime:
budist, cap, călugăr (budist), căpetenie, conducător, lider, mandarin, om influent, personaj de vază, preot (budist), şef, ştab.
Boscârţă, substantiv feminin (regional) Sinonime:
cârpă, zdreanţă; (la plural) bodroanțe, buclucuri, boarfe, bulendre, calabalâc, catrafuse.
Brodi, verb Sinonime:
a o nimeri, a o găsi; a izbuti, a o scoate la capăt, a ieşi din încurcătură; (reflexiv) a se întâmpla, a se găsi întâmplător, a se nimeri, a fi de faţă; a pune la cale (ceva), a aranja, a urzi, a potrivi.
Bulbuc, substantiv masculin
Sinonime:
balonaş, băşică, boboc, bolboroc, bulă, bulb, bulboacă, bulboană, calcea-calului, clăbuc, glob, ochi, splină, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură; (botanică) (regional) bâlbor, gloanță, bulbucel-de-munte, fusta-rândunelii, măr-auriu.
Buleandră, substantiv feminin (popular) Sinonime:
zdreanţă, cârpă, fleandură, (la plural) boarfe, catrafuse, boscârţe, buclucuri, bodrocuţe, lucruri, calabalâc, bagaj, haine ponosite; (depreciativ) femeie imorală, târfă, curvă, căzătură, cocotă, parașută.
Bun (bună), adjectiv Sinonime:
cumsecade, binevoitor, generos, amabil, de inimă; de treabă; blând, prietenos, îngăduitor, blajin, calm, paşnic, potolit, liniştit, cuminte, ascultător, cuviincios; agreabil, plăcut, satisfăcător, convenabil, util, binevenit, de preţ, potrivit, corespunzător, apt; înzestrat, destoinic, iscusit, capabil, dibaci, abil, vrednic; valabil, nealterat, nescăzut, neuzat, în circulaţie.
Busolă, substantiv feminin (figurat) Sinonime:
călăuz, călăuză, conducător, ghid, îndrumător, povăţuitor.
Butcă, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
caleaşcă, trăsurică, trăsură, căruţă.
Ca, adverb Sinonime:
cum, după cum, precum, aşa cum, de exemplu, bunăoară; aproape, cam, aproximativ, circa, vreo. Ca, prepoziție Sinonime:
cât, la fel cu, în felul, decât, în calitate de, drept, în ce priveşte, cât priveşte, cu privire la. Ca, conjuncție Sinonime:
pentru ca, așa ca. Că, conjuncție Sinonime:
căci, fiindcă, deoarece, pentru că; încât, de, să; doar.
