Cala, verb
Sinonime:
a se opri brusc; a renunța, a se da bătut; (despre vehicule sau roţile lor) a imobiliza cu ajutorul unei cale; (despre piese mecanice) a orizontaliza.
Cală (cale), substantiv feminin
Sinonime:
încăpere pe fundul unei nave; hambar.
Calabalâc, substantiv neutru Sinonime:
bagaj, agărlâc, (la plural) boarfe, catrafuse, buclucuri, bulendre, bodroanţe, boscârţe, lucruri.
Călâci, substantiv (învechit)
Sinonime:
spadă.
Calafat, substantiv neutru (popular) Sinonime:
câlţi, cârpe.
Călăfătui, verb
Sinonime:
(a astupa cu calafat încheieturile scândurilor care compun puntea unei nave) a calfata.
Călăfătuire, substantiv
Sinonime:
calfatare.
Călai, substantiv
Sinonime:
email, glazură, smalţ.
Calaican, substantiv
Sinonime:
sulfat feros, sulfat de fier; calacan, călăcan.
Calaj, substantiv
Sinonime:
pescaj.
Calamandros, substantiv neutru (regional) Sinonime:
neregulă, neorânduială, dezordine, harababură, răvăşeală, haos, debandadă, deranj, dezorganizare.
Călambuc, substantiv
Sinonime:
porumb.
Calambur, substantiv
Sinonime:
joc de cuvinte, parahreză, problemă enigmistică.
Calamburist, substantiv
Sinonime:
calamburgiu.
Calamină, substantiv
Sinonime:
(mineral) hemimorfit.
Calamita, verb
Sinonime:
a sinistra, a distruge.
Calamitat, adjectiv
Sinonime:
sinistrat.
Calamitate, substantiv feminin Sinonime:
cataclism, nenorocire, dezastru, flagel, catastrofă, plagă, năpastă.
Calamitos, adjectiv (învechit)
Sinonime:
catastrofic, dezastruos, funest, infortunat.
Calando, adverb
Sinonime:
(muzică) diminuendo.
Calandra, verb
Sinonime:
a cilindra, a glasa, a lisa, a moara, a presa cu calandrul, a satina, a trece prin calandru.
Calandru, substantiv neutru (tipografie) Sinonime:
presă.
Calapăr, substantiv masculin (regional) Sinonime:
calomfir.
Calapod, substantiv neutru (figurat) Sinonime:
tipar, formă, model, calup, șablon.
Calarabă, substantiv
Sinonime:
călărabă; gulie.
Călăraş, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
călăreţ, cavalerist.
Călare, adverb și adjectiv
Sinonime:
(adverb) încălecat, (Moldova, Transilvania şi Banat) călăreşte; (adjectiv) încălecat, ecvestru. Călare, substantiv
Sinonime:
cavalerist, călăreţ; soldat de cavalerie.
Călăreşte, adverb
Sinonime:
călare, încălecat.
Călăreţ, substantiv
Sinonime:
cavalerist; (tehnică) cavaler.
Călări, verb Sinonime:
a umbla călare.
Călărie, substantiv
Sinonime:
călărit, echitaţie, hipism.
Călărime, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
cavalerie.
Călăritură, substantiv (învechit)
Sinonime:
cavalcadă.
Călăsi, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a batjocori, a lua în zeflemea, a zeflemi.
Calatidiu, substantiv
Sinonime:
(botanică) antodiu, inflorescență.
Călător, substantiv
Sinonime:
aventurier, drumeț, estivant, excursionist, globe-trotter, pasager, pelerin, sezonist, trecător, turist, vagabond, vizitator, voiajor, (învechit) peregrinoman, (învechit) promenor, (învechit) strainic, (regional) drumaș, (regional) drumătoriu, (Transilvania) drumar.
Călător (călătoare), adjectiv Sinonime:
pasager, trecător; nomad, migrator, nestabil.
Călători, verb Sinonime:
a merge, a străbate, a se deplasa, a cutreiera, a colinda; (reflexiv, figurat) a se sfârşi, a trece dincolo, a muri, a dispare.
Călătorie, substantiv feminin
Sinonime:
călătorire, călătorit, deplasare, drum, voiaj, (învechit) plimbare, (învechit) umblet.
Călătorire, substantiv
Sinonime:
călătorie.
Călătorit (călătorită), adjectiv Sinonime:
umblat, cu experienţă, cunoscător, experimentat.
Călău, substantiv masculin Sinonime:
gâde, casap; (figurat) rău, tiran, ucigaş, criminal. Călâu, adjectiv
Sinonime:
căldicel, căldişor, călduţ, încropit.
Călăuz, substantiv
Sinonime:
cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, şef.
Călăuză, substantiv feminin
Sinonime:
conducător, ghid, îndreptar, îndrumar, îndrumător, învăţător, povăţuitor, sfătuitor, sfetnic, vademecum, (învechit și familiar) dascăl, (învechit) povață, (învechit) praveț, (învechit) tocmitor, (livresc) cicerone, (livresc) mentor, (variantă) călăuz.
Călăuzi, verb Sinonime:
a conduce, a îndruma, a povăţui, a învăţa, a ghida; (reflexiv) a se lua (după ceva), a se orienta, a urma.
Călăuzier, substantiv
Sinonime:
călăuză.
Călăuzire, substantiv
Sinonime:
conducere, dirijare, ghidare, iniţiere, introducere, îndreptare, îndrumare, orientare, (învechit) călăuzlire.
Călăuzit, adjectiv
Sinonime:
condus, îndrumat, orientat, (învechit) călăuzlit.
Călăuzitor, adjectiv și substantiv
Sinonime:
îndrumător, povățuitor, sfătuitor, (învechit) îndreptător, (învechit) purtător.
Călăuzli, verb (învechit)
Sinonime:
a călăuzi.
Asasin, substantiv masculin
Sinonime:
bandit, călău, criminal, executor, fratricid, homicid, infanticid, linșor, măcelar, omorâtor, omucigaș, paricid, patricid, regicid, sicar, spadasin, strangulator, sugrumător, tâlhar, tiranicid, ucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț, (învechit) tăietor. Asasin, adjectiv
Sinonime:
criminal, homicid, omorâtor, omucigaș, otrăvitor, ucigaș, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț.
Asigura, verb
Sinonime:
a (se) convinge, a (se) încredința, a acoperi, a amara, a arima, a cala, a consolida, a contracta o asigurare, a fixa, a fortifica, a garanta, a proteja, a-și lua toate măsurile de precauție, (învechit) a (se) asiguripsi, (învechit) a (se) pliroforisi, (învechit) a (se) siguripsi, (învechit) a adeveri, (învechit) a încrede, (învechit) a sigura.
Bagaj, substantiv neutru Sinonime:
sarcină, greutate, povară, pachet, valiză, încărcătură; calabalâc, (la plural) catrafuse, boarfe, bulendre; cunoștințe, cultură, formație.
Becaţă, substantiv feminin
Sinonime:
(pasăre călătoare) becaţină, sitar.
Boarfă, substantiv feminin (la plural) Sinonime:
zdrenţe, cârpe, bulendre, bodroanţe, boscârţe, catrafuse, buclucuri, calabalâc, bagaj, rufe; (familiar, la singular) târfă.
Boscârţă, substantiv feminin (regional) Sinonime:
cârpă, zdreanţă; (la plural) bodroanțe, buclucuri, boarfe, bulendre, calabalâc, catrafuse.
Buleandră, substantiv feminin (popular) Sinonime:
zdreanţă, cârpă, fleandură, (la plural) boarfe, catrafuse, boscârţe, buclucuri, bodrocuţe, lucruri, calabalâc, bagaj, haine ponosite; (depreciativ) femeie imorală, târfă, curvă, căzătură, cocotă, parașută.
Busolă, substantiv feminin (figurat) Sinonime:
călăuz, călăuză, conducător, ghid, îndrumător, povăţuitor.
Calomfir, substantiv masculin Sinonime:
calapăr; (regional) busuiocul-fetelor.
Calup, substantiv neutru Sinonime:
calapod, tipar, formă, model, șablon; bucată, porţie, fragment.
Casap, substantiv masculin (regional) Sinonime:
măcelar; gâde, călău.
Cataclism, substantiv neutru Sinonime:
prăbuşire, calamitate, catastrofă, dezastru, potop, cutremur.
Catastrofă, substantiv feminin Sinonime:
dezastru, nenorocire, cataclism, calamitate.
Catrafuse, substantiv feminin la plural Sinonime:
bulendre, boarfe, bodroanţe, boscârţe, buclucuri, lucruri, calabalâc, bagaj.
Cavalcadă, substantiv feminin Sinonime:
călărire, goană, fugă, alergare de cai.
Câlţi, substantiv masculin la plural Sinonime:
cârpe, calafat.
Cârmui, verb
Sinonime:
a domni, a conduce, a guverna, a administra, a călăuzi; a cârmi, a coti, a vira.
Colinda, verb
Sinonime:
(figurat) a umbla, a străbate, a cutreiera, a hoinări, a merge, a călători, a se plimba, a se plimbarisi, a se duce.
Comandant, substantiv masculin
Sinonime:
amiral, arhistrateg, bimbașă, burgrav, cap, căpetenie, conducător, general, guvernator, mai-mare, pilot, polemarh, șef, ștab, (învechit și regional) tist, (învechit) arhistratig, (învechit) călăuz, (învechit) căpitan, (învechit) comandir, (învechit) comândant, (învechit) nacealnic, (învechit) navarh, (învechit) povățuitor, (învechit) proprietar, (învechit) tocmitor, (învechit) vârhovnic, (învechit) voievod, (latinism învechit) prepozit, (Transilvania) birău, (Grecia antică) taxiarh.
Conduce, verb
Sinonime:
a îndruma, a dirija, a orienta; a însoţi pe cineva, a călăuzi, a acompania; a cârmui, a dirigui, a domni, a guverna, a stăpâni, (învechit şi popular) a oblădui, (învechit) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povăţui; a administra, a comanda, a prezida, a ghida, a sfătui, a şofa, a mâna.
Conductor, substantiv masculin Sinonime:
călăuză, ghid, însoţitor.
Cutreiera, verb
Sinonime:
a umbla, a străbate, a colinda, a hoinări, a vagabonda, a frecventa, a parcurge, a vântura, (popular şi familiar) a bate, (popular) a călca, a ocoli, a petrece, (învechit şi regional) a răzbate, (rar, figurat) a treiera, a călători, a (se) plimba, (familiar) a se plimbarisi, a se duce.
Dănănaie, substantiv feminin
Sinonime:
necaz, belea, pacoste, năpastă; ciudăţenie, năzdrăvănie, bazaconie, balamuc, bizarerie, bâzdâganie, boarfe, boroboaţă, bucluc, bulendre, calabalâc, catrafuse, curiozitate, dandana, drăcie, drăcovenie, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, încurcătură, larmă, minunăţie, năstruşnicie, năzbâtie, neajuns, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pocinog, poznă, rău, scandal, supărare, şotie, tămbălău, tărăboi, tevatură, trăsnaie, troace, tumult, ţoale, vacarm.
Debandadă, substantiv feminin
Sinonime:
neorânduială, dezordine, zăpăceală, dezorientare, dezorganizare, haos, (livresc) degringoladă, (rar) neordine, (Moldova) calamandros, (familiar) brambureală, harababură.
Dezastru, substantiv neutru
Sinonime:
catastrofă, nenorocire, sinistru, nefericire, calamitate, flagel, grozăvie, năpastă, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, urgie, (învechit şi popular) prăpădenie, (popular) blestem, mânie, potopenie, topenie, (învechit şi regional) pustieşag, pustiit, sodom, (regional) prăpădeală, (învechit) pierzare, pustiiciune, (figurat) pârjol, plagă.
Dirija, verb
Sinonime:
a conduce, a călăuzi, a îndruma, a îndrepta, a orienta, a regla, (rar) a dirigui, (livresc) a direcţiona, (figurat) a canaliza.
Drum, substantiv neutru
Sinonime:
alergătură, cale (de comunicație terestră), călătorie, cursă, deplasare, itinerar, parcurs, rută, stradă, șosea, traiect, traiectorie, traseu, voiaj, (astăzi rar) marșrut, (drum-de-fier) cale ferată, (învechit și regional) potecă, (învechit) plimbare, (învechit) umblet, (învechit, în Moldova) șleau, (popular) șină, (regional) ruscă, (Transilvania, Bucovina și Banat) ștrec.
Drumar, substantiv masculin
Sinonime:
(regional) călător, drumeţ, drumaş; constructor de drumuri.
Drumeţ, substantiv masculin Sinonime:
călător, turist.
Drumeţie, substantiv feminin Sinonime:
călătorie, excursie, turism.
Egaliza, verb
Sinonime:
a ajusta, a armoniza, a echilibra, a egala, a nivela, a pondera, a stabiliza, a tara; a aplana, a aplatiza, a calandra.
Email, substantiv neutru
Sinonime:
smalţ, (regional) jumalț, glazură, (regional) călai, maz, mazlu, mortasincă, smănțuială.
Executor, substantiv masculin
Sinonime:
agent, realizator, portărel, executant, (popular) împlinitor, înfăptuitor, (învechit) zapciu, călău, linșor.
Far, substantiv neutru
Sinonime:
fanal, proiector, reflector, lumină; (figurat) acompaniator, cicerone, conducător, ghid, indicator, îndrumător, călăuză, precursor.
Fason, substantiv neutru
Sinonime:
aspect, alură, atitudine, chip, conduită, formă, manieră, model, mostră, procedeu, exemplu, croială, calapod; (la plural, figurat) nazuri, mofturi, fandoseală, sclifoseală, afectare, fiţe, alintare, marafet, izmeneală, capriciu.
Flagel, substantiv neutru
Sinonime:
calamitate, dezastru, boală, epidemie, molimă, nenorocire, pacoste, prăpăd; bici, vargă; (botanică) ramură filiformă.
Forma, verb
Sinonime:
(rar) a prezenta, a alcătui, a antrena, a civiliza, a concepe, a confecţiona, a constitui, a crea, a cultiva, a disciplina, a educa, a elabora, a elucubra, a exersa, a fabrica, a face, a fasona, a fi, a habitua, a imagina, a însemna, a întocmi, a lua fiinţă, a lua naştere, a modela, a mula, a perfecționa, a pregăti, a reprezenta, a sculpta, a se naşte, a se produce. Formă, substantiv feminin
Sinonime:
(figurat) relief, aspect, calapod, calup, chip, configuraţie, contur, expresie, fel, figură, forţă, înfăţişare, mod, modalitate, model, siluetă, tipar, variantă; (lingvistică) (formă hipercorectă) hipercorectitudine, hiperurbanism; brutărie.
Gealat, substantiv masculin Sinonime:
călău, gâde; bătăuş, huligan, huidumă.
Ghid, substantiv neutru
Sinonime:
călăuză, conducător, indicator, îndreptar, îndrumar, îndrumător, însoțitor, memento, mentor, (învechit) praveţ, (livresc) cicerone, (livresc) vademecum.
Ghida, verb
Sinonime:
a alfabetiza, a călăuzi, a conduce, a dirija, a duce, (învechit) a drege, a educa, a îndruma, a miji, a năstăvi, a orienta, a povăţui, a sfătui.
Gâde, substantiv masculin Sinonime:
călău, casap, gealat.
Gloată, substantiv feminin
Sinonime:
adunătură, (și adverb) buluc, ceată, colectivitate, droaie, masă, mulţime, norod, plebe, popor, prostime, puzderie, scursură, strânsură, şleahtă, tabără, vulg, (Banat) zbor, (învechit şi regional) poporime, (învechit) calabalâc, (învechit) holotă.
Glumă, substantiv feminin
Sinonime:
anecdotă, calambur, farsă, gafă, ghiduşie, haz, ironie, năzbâtie, năzdrăvănie, nebunie, păcăleală, poantă, poznă, prujitură, snoavă, sotiză, spirit, ştrengărie, umor, (familiar) pehlivănie, (învechit) cabazlâc, (Moldova) prujă, (Moldova) tămășag, (Moldova, Bucovina şi Transilvania) şagă, (prin Banat şi Transilvania) şalmă, (prin Banat) poşovaică, (prin Oltenia şi Muntenia) şoană, (prin Oltenia) zgoandă, (prin Transilvania şi Oltenia) şoadă, (Transilvania) șozie, (Transilvania, Banat și Oltenia) șozenie.
Hambar, substantiv neutru Sinonime:
magazie, depozit, cală.
Haos, substantiv neutru
Sinonime:
anarhie, babilonie, debandadă, dezordine, dezorganizare, încurcătură, neorânduială, zăpăceală, (familiar) brambureală, (familiar) harababură; (figurat) abis, hău, prăpastie; (figurat) confuzie, (învechit) caos, (învechit) chaos, (învechit) tohu-bohu, (învechit) vavilonie, (Moldova) calamandros, (rar) neordine.
Hărmălaie, substantiv feminin
Sinonime:
balamuc, confuzie, dandana, dănănaie, dăndănaie, dezordine, gălăgie, gâlceavă, harababură, hălălaie, hărhălaie, huiet, larmă, scandal, tămbălău, tărăboi, tevatură, toiet, toloboată, tololoi, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zăpăceală, zgomot, (argou) năsulie, (astăzi rar) strigare, (familiar) tam-tam, (figurat) țigănie, (învechit și regional) toi, (învechit) calabalâc, (livresc) tapaj, (Moldova, Bucovina și Transilvania) holcă, (popular și familiar) chiloman, (rar) larmăt, (regional) haraiman, (Transilvania) lolotă.
Hingher, substantiv masculin
Sinonime:
ecarisor, hingherel, (prin Banat și Transilvania) șintăr, (Transilvania) hoher; (figurat) călău, gâde, rău, sadic, ticălos; (variante) (învechit și regional) henghir, (învechit) engher, (învechit) hengher.
Iniţia, verb
Sinonime:
a alfabetiza, a călăuzi, a civiliza, a da indicaţii, a educa, a fasona, a ghida, a inculca, a instrui, a introduce, a începe, a îndruma, a învăţa, a preconiza.
Îndrepta, verb Sinonime:
a rectifica, a corecta, a corija; a se întrema, a se însănătoşi, a prinde puteri; a îndruma, a dirija, a călăuzi.
Îndreptar, substantiv neutru Sinonime:
călăuză, ghid, îndrumător; normă, regulă, lege, canon.
Îndruma, verb Sinonime:
a călăuzi, a îndrepta, a dirija, a povăţui, a sfătui.
Îndrumător (îndrumătoare), adjectiv Sinonime:
călăuzitor, povăţuitor, sfătuitor.
Învălmăşag, substantiv neutru Sinonime:
forfoteală, înghesuială, neorânduială, vălmăşag; confuzie, zăpăceală, harababură, (învechit) calamandros.
Joc, substantiv neutru
Sinonime:
activitate ludică, amuzament, artă dramatică, bingo, dans, delectare, dispută, distracţie, divertisment, hârjoană, horă, interpretare, întâlnire, întrecere, joacă, loterie, loto, ludism, meci, mișcare oscilatorie, partidă, realizare scenică, recreație, speculație, stratagemă, strategie, tactică, tombolă, zbânțuială, zbânțuire, zbânțuit, zbânțuitură, zbenguială, zbenguire, zbenguit, zburdare, zburdălnicie, (figurat) alternare, (figurat) tremur, (figurat) tremurătură, (figurat) vibrație, (învechit) salt, (învechit) săltare, (învechit) săltătură, (joc de clopoței) glockenspiel, (joc de cuvinte) calambur, (jocuri balcanice) balcaniadă, (jocuri olimpice) olimpiadă, (regional) jocot, (regional) zbânț, (regional) zbeng, (regional) zbereguială, (regional) zburdă, (tenis de câmp) game.
Mentor, substantiv masculin Sinonime:
povăţuitor, sfătuitor, sfetnic, îndrumător, călăuză, preceptor, educator.
Migrator (migratoare), adjectiv Sinonime:
nomad; călător, pribeag, strămutat.
Naviga, verb
Sinonime:
a cabota, a călători (pe apă, în aer), a circula, a croaza, a pilota, a pluti, a voiaja, a zbura, (învechit şi regional) a nota, (învechit) a înota.
Navigaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aeronautică, aviație, cabotaj, călătorie, circulație, deplasament, marină, nautică, navigare, periplu, pilotaj, plutire, regată, transbordare, transport, traversare, voiaj, yachting, zbor, (variantă) navigațiune.
Nenorocire, substantiv feminin Sinonime:
nefericire, nenoroc, năpastă, rău, pacoste, belea, necaz, neajuns, ghinion, ticăloşie, neplăcere, bucluc, încurcătură; dezastru, catastrofă, calamitate, flagel.
Neorânduială, substantiv feminin Sinonime:
dezordine, neregulă, răvăşeală, harababură, (figurat) calamandros.
Neregulă, substantiv feminin
Sinonime:
dezordine, excepție, harababură, inexactitate, neconformitate, neorânduială, răvăşeală, (regional) calamandros.
Orientare, substantiv feminin
Sinonime:
cale, călăuzire, concepție, conducere, convicțiune, convingere, direcţie, dirijare, gând, ghidare, idee, înclinare, îndreptare, îndrumare, judecată, linie, opinie, părere, principiu, sens, tendință, vedere, viziune, (învechit) orientație.
Pasager, substantiv masculin Sinonime:
călător, drumeț.
Pelerin, substantiv masculin Sinonime:
călător, pelegrin, peregrin, voiajor.
Pelerinaj, substantiv neutru Sinonime:
călătorie, voiaj, hagialâc.
Peregrina, verb Sinonime:
a cutreiera, a colinda, a rătăci, a călători, a hoinări, a umbla.
Pilotă, substantiv feminin (regional)
Sinonime:
pernă, plapumă, (Moldova) oghial, (regional) chilotă, (regional) perinoi, (Transilvania şi Banat) dricală; (regional) bagaj, calabalâc. Pilota, verb
Sinonime:
a călăuzi, a conduce, a dirija, a face manevre, a ghida, a îndrepta, a îndruma, a naviga, a orienta, a telecomanda, a-și încetini mersul.
Plagă, substantiv feminin Sinonime:
leziune, rană; calamitate, pacoste, nenorocire, flagel, dezastru.
Plimbare, substantiv feminin
Sinonime:
călătorie, deplasare, drum, hoinăreală, mişcare, promenadă, umblet (în voie), voiaj, (Banat, Transilvania, Maramureș și Bucovina) șpațir, (prin Transilvania) șeităletiu, (rar) plimbet, (regional) preumblare, (regional) primblare.
Potop, substantiv neutru Sinonime:
revărsare, inundaţie, diluviu, înec; (figurat) imensitate, mulţime, noian; prăpăd, urgie, nenorocire, calamitate, dezastru.
Povăţui, verb Sinonime:
a sfătui, a da poveţe, a îndruma, a da sfaturi, a consilia; a îndemna; a călăuzi.
Povățuitor, substantiv masculin Sinonime:
sfătuitor, sfetnic, consilier, îndrumător, ghid, călăuzitor.
Prăpăd, substantiv neutru Sinonime:
nenorocire, calamitate, urgie, dezastru, ruină; mulţime; belşug; avalanşă.
Prăpădenie, substantiv feminin
Sinonime:
calamitate, catastrofă, deteriorare, dezastru, distrugere, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, pagubă, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, stricăciune, urgie.
Purcede, verb (popular) Sinonime:
a porni, a pleca, a se pune în mişcare, a se duce, a (se) călători; a începe, a se porni; a lua naştere, a izvorî, a proveni.
Purtător (purtătoare), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime:
aducător, transportor; călăuzitor, cârmuitor, conducător, deţinător, domn, domnitor, emisar, îndrumător, monarh, posesor, povăţuitor, sfătuitor, sol, stăpânitor, suveran, vodă, voievod.
Sfetnic, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
călăuză, consilier, îndrumător, povățuitor, sfătuitor, (învechit și familiar) dascăl, (învechit) povață, (învechit) tocmitor, (livresc) mentor, (variantă) sfatnic, (variantă) svetnic.
Sân, substantiv masculin Sinonime:
mamelă, piept, țâță; inimă. Şan, substantiv neutru Sinonime:
calapod, tipar, formă, șablon.
Stihie, substantiv feminin Sinonime:
duh, spirit, fantasmă; (figurat) himeră, arătare, închipuire, nălucă; pustietate, singurătate, sălbăticie; dezlănţuire, năpastă, calamitate, forţă oarbă.
Străbate, verb Sinonime:
a cutreiera, a răzbi, a călători, a răzbate.
Şablon, substantiv neutru
Sinonime:
calapod, clişeu, formă, loc comun, model, stereotip, şan, tip, tipar.
Tipar, substantiv neutru Sinonime:
model, şablon, calapod, ştanță, calup; urmă, întipărire.
Tiran, substantiv masculin
Sinonime:
asupritor, autocrat, despot, dictator, împărat, monarh, opresor, persecutor, potentat, prigonitor, rege, satrap, stăpân, zbir, (figurat) călău, (figurat) câine, (popular) gâde, (variantă) (învechit și regional) tirean. Tiran, adjectiv
Sinonime:
asupritor, despotic, dominator, fanatic, hapsân, împilător, nemilos, tiranic, (învechit) tiranicesc, (învechit) tirănesc, (regional) șintăr, (variantă) (învechit și regional) tirean, (variantă) (regional) teran.
Tragedie, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) nenorocire, calamitate, dezastru, catastrofă, zbucium, suferinţă.
Trecător (trecătoare), adjectiv Sinonime:
vremelnic, temporar, provizoriu, efemer; (substantivat) pieton, drumeţ, călător.
Turist, substantiv masculin
Sinonime:
călător, cicloturist, estivant, excursionist, globe-trotter, pelerin, sezonist, vacanțier, vilegiaturist, vizitator, voiajor.
Turneu, substantiv neutru
Sinonime:
călătorie, deplasare, voiaj; campionat, challenge, competiție, concurs, criterium, cupă, cursă, întâlnire, întrecere, joc, meci, partidă, probă.
Umblat (umblată), adjectiv Sinonime:
frecventat, circulat, bătătorit, folosit; experimentat, încercat, deprins; călătorit.
Umblet, substantiv neutru
Sinonime:
alergătură, călătorie, călcătură, colindare, comportament, comportare, conduită, cutreierare, deplasare, drum, intrigă, maşinaţie, mers, (învechit şi popular) mersură, (rar) mersătură, mişcare, pas, păşit, purtare, umblătură, uneltire, voiaj.
Urgie, substantiv feminin Sinonime:
năpastă, nenorocire, ură, furie, prăpăd, calamitate, pacoste.
Vademecum, substantiv neutru Sinonime:
ghid, îndreptar, călăuză.
Voiaj, substantiv neutru Sinonime:
călătorie, deplasare, turism.
Voiajor, substantiv masculin Sinonime:
călător; comis-voiajor.
Zăpăceală, substantiv feminin
Sinonime:
aiureală, babilonie, buimăceală, buimăcire, confuzie, debandadă, deconcertare, deranj, derută, descumpănire, dezordine, dezorganizare, dezorientare, haos, intimidare, încurcătură, năuceală, năucie, năucire, nedumerire, neorânduială, perplexitate, răvășeală, situație confuză, sminteală, tulburare, țicneală, uluială, uluire, zăpăcire, (familiar și figurat) balamuc, (familiar și figurat) țăcăneală, (familiar) brambureală, (familiar) fâstâceală, (familiar) fâstâcire, (familiar) gălăgie, (familiar) harababură, (familiar) hărmălaie, (familiar) larmă, (familiar) talmeș-balmeș, (familiar) tărăboi, (figurat) amețeală, (învechit și regional) zăbuneală, (învechit) uimeală, (învechit) vavilonie, (învechit) zăticnire, (Moldova) calamandros, (Moldova, Bucovina și Transilvania) tehuială, (Oltenia) rătuteală, (rar) neordine, (regional) sturluibare, (regional) teșmenire, (regional) uimăceală, (regional) zăluzenie, (regional) zăluzie, (regional) zărgheală, (regional) zăticneală, (Transilvania) îngăimăceală.
Zbir, substantiv masculin Sinonime:
asupritor, om crunt, brută, tiran, călău.
Mutaferachi, substantiv masculin la plural
Sinonime:
(învechit) călăreți turci.
Cicerone (ciceroni), substantiv masculin
Sinonime:
călăuză, ghid, îndrumător.
Boarfe, substantiv la plural
Sinonime:
(plural) bulendre, calabalâc, (plural) catrafuse, (plural) troace, (plural) ţoale, (regional) (plural) bodroanţe, (plural) cioveie, (plural) trancanale, (Oltenia) dănănaie.
Calfata, verb
Sinonime:
a carena, a călăfătui.
Calfatare, substantiv
Sinonime:
călăfătuire.
