Comandant, substantiv masculin
Sinonime:
amiral, arhistrateg, bimbașă, burgrav, cap, căpetenie, conducător, general, guvernator, mai-mare, pilot, polemarh, șef, ștab, (învechit și regional) tist, (învechit) arhistratig, (învechit) călăuz, (învechit) căpitan, (învechit) comandir, (învechit) comândant, (învechit) nacealnic, (învechit) navarh, (învechit) povățuitor, (învechit) proprietar, (învechit) tocmitor, (învechit) vârhovnic, (învechit) voievod, (latinism învechit) prepozit, (Transilvania) birău, (Grecia antică) taxiarh.
Bimbaşă (bimbași), substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
colonel (în armata turcă); comandant, căpetenie, conducător, cap, şef, ştab; boss, patron; (variantă) bimpașă.
Cap, substantiv neutru
Sinonime:
ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.
Căpetenie, substantiv feminin
Sinonime:
conducător, cap, şef, ştab, bonz, boss, patron, comandant, (învechit) baş, bimbaşă; (învechit) căpitan.
Căpitan, substantiv masculin Sinonime:
(învechit) comandant, căpetenie, şef, cap, conducător.
Ceauş, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
căpetenie, şef, comandant, conducător, cap.
Conducător, substantiv masculin
Sinonime:
cap, căpetenie, cârmuitor, comandant, domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (astăzi rar) stăpân, (învechit şi popular) oblăduitor, (învechit) biruitor, crai, gospodar, gospodin, ocârmuitor, purtător, vlădică, (figurat) cârmaci, guvernator, (turcism învechit) zabet; guvernant, hegemon, şef, (rar) diriguitor, (învechit) principal, ştab, vătaf, (învechit) staroste, (regional) birău, jude; şofer. Conducător, adjectiv
Sinonime:
guvernant, guvernamental, hegemon.
Militar, substantiv masculin
Sinonime:
apărător, artilerist, caporal, carabinier, cavalerist, colonel, comandant, combatant, fantasin, furgonar, general, gheriler, gueriler, infanterist, leat, legionar, locotenent, lunetist, mareșal, mercenar, ofițer, ostaş, oștean, parașutist, reangajat, recrut, rezervist, sergent, soldat, subofițer, tanchist, voinic, voluntar, (învechit) săgar, (învechit) stratiot, (Transilvania) cătană.
Şef, substantiv masculin Sinonime:
conducător, cap, căpetenie, superior, comandant; stăpân, patron.
Vătaf, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
administrator, bulibașă, căpetenie, căpitan, cioban, comandant, conducător, director, garant, inspector, intendent, împuternicit, îngrijitor, logofăt, șef, vătășel, (învechit) epistat, (învechit) ispravnic, (învechit) vechil, (regional) birău, (regional) jude, (vătaf de aprozi) portar principal, (vătaf de plai) subprefect, (vătaf de vistierie) șef de percepție; (variante învechite) vatav, vătah, vătaș, vătav.
Voievod, substantiv masculin
Sinonime:
cap, căpetenie, căpitan, comandant, conducător, domn, domnitor, mai-mare, principe, șef, vodă, voevod, voivod; bulibașă.
Aviator, substantiv
Sinonime:
aeronaut, aerostier, comandant de bord, însoțitor de zbor, navigator, pilot, steward, stewardesă, zburător; (la plural) personal navigant.
Călăuz, substantiv
Sinonime:
cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, şef.
Comandir, substantiv
Sinonime:
cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, şef.
Cruciat, substantiv
Sinonime:
(istorie) aristocrat, cavaler, comandant, nobil, (învechit) crijac.
Prefect, substantiv
Sinonime:
căpetenie, comandant, guvernator, inspector, prefector, (învechit) ispravnic, (învechit, în Transilvania) fişpan.
Generalisim, substantiv
Sinonime:
(termen militar) comandant suprem, (învechit) arhistratig.
General, substantiv
Sinonime:
amiral, comandant suprem, generalisim, strateg, (învechit) arhistratig, (general de brigadă) (învechit) brigadier; (variante învechite) gheneral, ghenerar, ghineral, ghinărar.
Mai-mare, substantiv
Sinonime:
bos, comandant, conducător, șef.
Vârhovnic, substantiv
Sinonime:
(învechit) cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, șef.
Ofiţer, substantiv
Sinonime:
amiral, aspirant, cadru, căpitan, căpitan-comandor, chestor, comandant, comandor, comisar, contraamiral, general; (învechit) ghenerar, ghinărar; general-colonel, general-locotenent, general-maior, gradat, inspector, locotenent, locotenent-colonel, locotenent-comandor, magistrat, maior, mareșal, militar (cu grad superior), ministru, primar, responsabil, subcomisar, subinspector, sublocotenent, șambelan, șef, ștab-ofițer, viceamiral, (învechit şi regional) tist; (rusism învechit) porucic, poruşnic.
Nacealnic, substantiv
Sinonime:
(învechit) cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, șef, (variantă) nacelnic.
Zabit, substantiv
Sinonime:
(învechit) comandant, guvernator, militar, pretor, suprefect, șef, (variantă) zabet.
Birău, substantiv
Sinonime:
(învechit și regional) cap, căpetenie, comandant, conducător, jude, judecător (comunal), mai-mare, primar (rural), șef, vătaf.
Tocmitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
cap, călăuză, căpetenie, comandant, conducător, creator, făuritor, fondator, îndrumător, întemeietor, mai-mare, povățuitor, sfătuitor, sfetnic, șef.
Responsabil, adjectiv
Sinonime:
condamnabil, culpabil, instigator, punisabil, răspunzător, reprehensibil; conștiincios, cumpănit, echilibrat, muncitor, ponderat, serios. Responsabil, substantiv
Sinonime:
administrator, animator, autor, boss, cadru, comandant, creator, decident, director, fidejusor, garant, gestionar, guvernant, instigator, împuternicit, lider, manager, mandatar, patron, promotor, reprezentant, stăpân, suflet, superior, șef, tutore, (învechit) dirigent.
Etnarh, substantiv
Sinonime:
(antichitate) comandant, guvernator.
Prepozit, substantiv
Sinonime:
cap, căpetenie, comandant, conducător, guvernator, mai-mare, preot de rang înalt, prezident, superior, șef.
Nazâr, substantiv (învechit)
Sinonime:
administrator, căpetenie, comandant, guvernator, inspector, intendent, înalt funcționar, pârcălab, supraveghetor, șef, vătaf, (variantă) nazir.
Comanduitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
comandant.
Comândui, verb (învechit)
Sinonime:
a comanda o armată, a pune comandant, (variantă) a comendui; a comânda.
Directoare, substantiv
Sinonime:
administratoare, comandantă, directoreasă, gerantă, patroană, președintă, responsabilă, șefă.
Proveditor, substantiv (învechit)
Sinonime:
(Republica Venețiană) comandant, guvernator, ofiţer civil.
Țist, interjecție
Sinonime:
liniște, pst, st, tăcere. Tist, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
cap, căpetenie, comandant, conducător, funcționar, mai-mare, ofițer, slujbaș, șef.
Strateg, substantiv
Sinonime:
comandant, diplomat, general, manevrier, tactician, (învechit) strategist, (învechit) stratig.
Strategist, substantiv (învechit)
Sinonime:
comandant, strateg.
Muhafiz, substantiv (turcism învechit)
Sinonime:
comandant, guvernator.
Comandatură, substantiv
Sinonime:
comandament, post de comandă, (variantă) comandantură.
Comândaș, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
comandant, (variantă) comăndaș.
Comendant, substantiv (învechit)
Sinonime:
comandant, șef militar.
Navarh, substantiv (învechit)
Sinonime:
(antichitate, marină) căpitan, comandant, (variantă) navarc.
Dizdar, substantiv (învechit)
Sinonime:
comandant, (variantă) dindar.
