Încă, adverb Sinonime:
în plus, pe deasupra; din nou, iarăşi; mai departe, în continuare.
Incaci, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
neastâmpărat, zâmbitor, zburdalnic.
Încadra, verb Sinonime:
a înrăma; a înconjura, a împresura; a se potrivi, a se adapta.
Încadrabil, adjectiv
Sinonime:
acomodabil, adaptabil, armonizabil, integrabil.
Încadrare, substantiv
Sinonime:
angajare, anturare, așezare, cuprindere, împresurare, înconjurare, înrămare, listel, potrivire, punere.
Încadratură, substantiv
Sinonime:
cadru, ramă.
Încai, adverb Sinonime:
măcar, încaltea, barem, cel puţin.
Încaier, substantiv (învechit)
Sinonime:
bătaie, încăierare, luptă, (regional) încăibărare, (regional) încăierat.
Încăierare, substantiv feminin
Sinonime:
bătaie, harță, hărțuială, hărțuire, încăierătură, încleștare, înfruntare, luptă, (familiar) tăvăleală, (familiar) trânteală, (figurat) ciocnire, (învechit și regional) război, (rar) încaier, (regional) încăierat.
Încâini, verb
Sinonime:
a deveni câinos, a se încăpățâna, a se încâinoșa, a se înrăi, (învechit și popular) a se încâina.
Încâinit, adjectiv
Sinonime:
câinos, încăpățânat, încâinoșat, înrăit, rău, (învechit și popular) încâinat, (regional) încânit.
Încălare, substantiv
Sinonime:
îngrășare.
Încălca, verb Sinonime:
a invada, a cotropi; a păși peste (ceva); (figurat) a nesocoti, a nu respecta; a greşi.
Încâlceală, substantiv
Sinonime:
amestecătură, bălmăjeală, complicație, încâlcire, încâlcitură, încurcătură, mișmaș, mixtură, talmeș-balmeș, (învechit) zăminteală, (învechit) zămintitură.
Încâlcit (încâlcită), adjectiv Sinonime:
încurcat, amestecat, întortocheat, confuz, neclar, neciteţ.
Încâlcitură, substantiv
Sinonime:
amestecătură, bălmăjeală, încâlceală, încâlcire, încurcătură, întortochetură, mișmaș, talmeș-balmeș, (figurat) confuzie, (figurat) lipsă de claritate, (învechit) zăminteală, (învechit) zămintitură, (livresc) mixtură.
Incalculabil (incalculabilă), adjectiv
Sinonime:
colosal, considerabil, enorm, fără număr, ilimitat, imens, inapreciabil, incomensurabil, indefinit, indeterminabil, inestimabil, infinit, inombrabil, insolubil, inumerabil, necalculabil, nedeterminabil, nelimitat, nenumărat, nesămăluit, uriaş, (regional) nemaisocotit.
Încăleca, verb Sinonime:
a se suprapune, a veni peste; (familiar) a supune, a subjuga, a domina.
Încălecare, substantiv
Sinonime:
așezare călare, încălecat, (figurat) dominație, (figurat) stăpânire, (învechit și popular) călărit, (învechit) încălărare, (învechit) încălecătură, (popular și familiar) suprapunere, (popular și familiar) supunere.
Incalificabil, adjectiv
Sinonime:
abject, abominabil, care întrece orice măsură, care nu poate fi calificat (atât e de rău), crapulos, de necalificat, degradant, ignobil, nedemn, nejustificabil, nemaiauzit, odios, rău, revoltător.
Încălţa, verb Sinonime:
a-şi trage ghetele, a-şi trage bocancii, a-şi pune încălţămintea; (familiar) a înşela, a păcăli, a duce, a îmbrobodi.
Încălțământ, substantiv (învechit)
Sinonime:
încălțăminte, (învechit) călțământ.
Încălțăminte, substantiv
Sinonime:
bascheți, bocanc, cizmă, cizmuliță, coturn, crepidă, escarpen, espadrilă, galenți, galoș, gheată, ghetuță, meși, mocasin, opincă, opincuță, pantof, pantofior, papuc, papucaș, papucel, pâslar, saboți, sandală, săndăluță, șoșon, târlici, teniși, (învechit și popular) călțun, (învechit și regional) bușmachiu, (învechit și regional) încălțări, (învechit) cipic, (învechit) condur, (învechit) conduraș, (învechit) imineu, (învechit) încălțământ, (învechit) încălțătură, (învechit) încălței, (învechit) scarpin, (învechit) zgarbură, (popular) irmizea, (regional) botfor, (regional) botină, (regional) ciubotă, (regional) ciuboțică, (regional) încălție, (regional) scroambă.
Încălțător, substantiv
Sinonime:
limbă (de ghete), lingură, (variantă) încălțătoare.
Încaltea, adverb (regional)
Sinonime:
barem, cel puțin, încai, măcar, (variantă) încailea, (variantă) încalte.
Încălzi, verb Sinonime:
(figurat) a se aprinde, a se înflăcăra, a se entuziasma.
Încălzire, substantiv
Sinonime:
încălzit, senzație de cald, (figurat) înflăcărare, (învechit) încălzitură.
Încălzit, adjectiv
Sinonime:
entuziasmat, înflăcărat, însuflețit. Încălzit, substantiv
Sinonime:
încălzire.
Încâna, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) înfuria, a (se) supăra, a se îndărătnici.
Incandescent, adjectiv
Sinonime:
înroșit, luminos, roșu; (figurat) aprins de pasiune, ardent, înflăcărat, plin de foc, plin de însuflețire.
Incandescență, substantiv
Sinonime:
luminozitate; (figurat) ardoare, excitare violentă.
Încânta, verb Sinonime:
a captiva, a fermeca, a vrăji, a entuziasma; a amăgi, a înşela, a duce cu vorba.
Încântat, adjectiv
Sinonime:
bucuros, captivat, cucerit, entuziasmat, extaziat, fascinat, fericit, fermecat, radios, răpit, satisfăcut, sedus, subjugat, vrăjit, (rar) încântător. Incantat, adjectiv
Sinonime:
magic, vrăjit.
Incantație (incantații), substantiv feminin
Sinonime:
magie, vrajă, vrăjitorie.
Incantațiune, substantiv
Sinonime:
incantație.
Încântător (încântătoare), adjectiv Sinonime:
fermecător, minunat, admirabil, magnific, extraordinar, superb, grandios, măreţ, strălucit, splendid.
Incantatoriu, adjectiv
Sinonime:
de incantație, evocativ, evocator.
Încântătură, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
formulă magică.
Încântec, substantiv (învechit)
Sinonime:
delectare, desfătare, farmec, încântare, plăcere, voluptate, vrajă, (variantă) încântic.
Incapabil (incapabilă), adjectiv
Sinonime:
ignar, ignorant, inabil, inapt, incompetent, ineficace, ineficient, neabil, neapt, necapabil, nechemat, necompetent, neisprăvit, nepregătit, nepriceput, neputincios, neștiutor, nevrednic, nul, prăpădit, prost, redus, slăbănog, (familiar) ageamiu, (învechit și regional) sec, (învechit și regional) ticălos, (învechit) mișel, (învechit) neputernic, (învechit) neputinte, (învechit) secat, (popular) becisnic, (popular) nemernic, (popular) nevoiaș, (popular) nevolnic, (prin Muntenia și Oltenia) sfoiegit, (rar) impotent.
Incapacitate, substantiv feminin Sinonime:
incompetenţă, nepregătire, neputinţă, nepricepere.
Încăpăţâna, verb Sinonime:
a se îndărătnici, a persista, a stărui, a persevera.
Încăpățânare, substantiv
Sinonime:
ambiție, cerbicie, cramponare, dârzenie, idee fixă, insistență, împotriveală, împotrivire, îndărătnicie, îndârjire, înverșunare, opoziție, opunere, perseverență, persistență, recalcitranță, rezistență, stăruință, tenacitate, (figurat) cerbice, (figurat) inflexibilitate, (livresc) obstinație, (popular) nătângie, (prin Transilvania) mădăție, (rar) nărăvie, (regional) încăpăținare.
Încăpățânat, adjectiv
Sinonime:
ambițios, dârz, încâinit, îndărătnic, îndârjit, nătâng, nătângit, obstinat, perseverent, recalcitrant, refractar, rezistiv, stăruitor, tenace, vârtos la cap, voluntar, (familiar și depreciativ) capsoman, (familiar și depreciativ) căpățânos, (familiar și depreciativ) căpos, (figurat) ațos, (figurat) întort, (învechit) capeș, (învechit) cerbicos, (învechit) renitent, (Oltenia) dugos, (popular) sanchiu, (regional) chilos, (regional) chișav, (regional) dâcos, (regional) inacciu, (regional) înțestat, (regional) nărăvalnic, (variantă) (regional) încăpăținat.
Încăpățina, verb (regional)
Sinonime:
a (se) încăpățâna.
Încăpăținare, substantiv
Sinonime:
încăpățânare.
Încăpător (încăpătoare), adjectiv Sinonime:
larg, spaţios, mare, cuprinzător.
Încăpea, verb Sinonime:
a cuprinde, a conţine; a intra, a pătrunde, a răzbi, a trece.
Încăpere, substantiv feminin Sinonime:
odaie, cameră.
Încapsula, verb
Sinonime:
a capsula.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime:
abominabil, detestabil, dezgustător, groaznic, grosolan, ignobil, incalificabil, infam, înfiorător, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, odios, oribil, repugnant, respingător, rușinos, sordid, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (învechit și regional) ticăit, (învechit) fărădelege, (învechit) vil, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.
Abuz, substantiv neutru Sinonime:
exces, exagerare, necumpătare, ilegalitate, injustiție, abatere, încălcare a legii.
Admirabil (admirabilă), adjectiv Sinonime:
minunat, fermecător, încântător, splendid, strălucit, excepţional; deosebit, remarcabil, adorabil, sublim, mirific.
Albi, verb Sinonime:
a înălbi; a încărunţi, a îmbătrâni; a străluci, a (se) lumina, a se face alb.
Ambițios (ambițioasă), adjectiv Sinonime:
orgolios, mândru, încăpăţânat, căpos, îndrăzneț, pretențios, temerar.
Angaja, verb Sinonime:
a primi, a încadra, a tocmi; (reflexiv) a se obliga, a se antrena în (ceva), a se apuca.
Aresta, verb Sinonime:
a închide, a deţine, a încarcera, a băga în arest, a întemniţa, a reţine.
Aromi, verb (popular)
Sinonime:
a ademeni, a adormi, a atrage, a ațipi, a dormita, a ispiti, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a moțăi, a păcăli, a picoti, a piroti, a purta, a rosti, a seduce, a tenta, a trișa, (figurat) a calma, (figurat) a liniști, (figurat) a ogoi, (figurat) a potoli, (învechit) a amăgi, (învechit) a aroma, (învechit) a tămâia, (popular) a zăpăci.
Babilonie, substantiv feminin Sinonime:
învălmăşeală, încurcătură, haos, amestec, încâlceală, dezordine, zăpăceală.
Bagaj, substantiv neutru Sinonime:
sarcină, greutate, povară, pachet, valiză, încărcătură; calabalâc, (la plural) catrafuse, boarfe, bulendre; cunoștințe, cultură, formație.
Balast, substantiv neutru Sinonime:
lest, încărcătură; (figurat) povară, greutate, sarcină; rezervor.
Barem, adverb
Sinonime:
cel puţin, încai, încaltea, măcar, (Transilvania) batăr; (variante) baremi, barim. Barem, conjuncție
Sinonime:
deși.
Bate, verb Sinonime:
a lovi, a da pumni (palme sau picioare), a boxa, a brutaliza, a maltrata, a vătăma, (regional) a jupăi; (reflexiv) a se război, a se lupta, a se răfui, a se încăiera, (învechit) a se oşti; a învinge, a birui, a izbândi, a înfrânge, a zdrobi, a nimici; (despre inimă) a zvâcni, a pulsa, a palpita; a străbate, a cutreiera, a umbla.
Bătaie, substantiv feminin
Sinonime:
altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.
Beatitudine, substantiv feminin Sinonime:
fericire, euforie, încântare, extaz, bucurie, pace, prosperitate, sfințenie.
Becisnic (becisnică), adjectiv Sinonime:
bicisnic, debil, slăbănog, neputincios, pirpiriu; nepriceput, incapabil, prost; nemernic, ticălos, netrebnic, necinstit, păcătos, prăpădit.
Belaliu (belalie), adjectiv (regional) Sinonime:
anevoios, dificil, complicat, încâlcit, greu; mofturos, năzuros.
Bis, adjectiv Sinonime:
repetat, încă o dată. Bis, interjecție Sinonime:
Bravo!; Încă o dată!
Bombeu, substantiv neutru (rar) Sinonime:
spiț, vârf (de încălțăminte).
Bucurie, substantiv feminin Sinonime:
încântare, jovialitate, mulţumire, satisfacţie, bună dispoziţie, desfătare, veselie, voioșie.
Burduşeală, substantiv feminin (familiar) Sinonime:
bătaie, cotonogeală, încăierare.
Ca, adverb Sinonime:
cum, după cum, precum, aşa cum, de exemplu, bunăoară; aproape, cam, aproximativ, circa, vreo. Ca, prepoziție Sinonime:
cât, la fel cu, în felul, decât, în calitate de, drept, în ce priveşte, cât priveşte, cu privire la. Ca, conjuncție Sinonime:
pentru ca, așa ca. Că, conjuncție Sinonime:
căci, fiindcă, deoarece, pentru că; încât, de, să; doar.
Cabinet, substantiv neutru Sinonime:
odaie, încăpere, birou, laborator, salon; guvern, consiliu de miniştri.
Cafas, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
încăpere deschisă; balcon, terasă, foişor, pridvor.
Cameră, substantiv feminin Sinonime:
încăpere, odaie; parlament; anvelopă; cabină, compartiment.
Cantona, verb
Sinonime:
a (se) adăposti, a (se) caza, a (se) instala, a bivuaca, a campa, a confina, a găzdui, a încartirui, a poposi, a rămâne pe loc; (figurat) a se limita, a se stabili.
Capsoman (capsomană), adjectiv (familiar) Sinonime:
încăpăţânat, greu de cap, încuiat.
Capta, verb Sinonime:
a prinde, a aduna, a colecta, a strânge; (figurat) a atrage, a ademeni, a cuceri, a subjuga, a captiva; a fascina, a încânta, a fermeca.
Captiva, verb Sinonime:
a cuceri, a capta, a subjuga, a atrage, a ademeni, a încânta, a fascina, a fermeca, a preocupa.
Captivant (captivantă), adjectiv Sinonime:
cuceritor, fascinant, încântător, fermecător, atractiv, atrăgător, admirabil.
Captivitate, substantiv feminin
Sinonime:
claustrare, detenție, detențiune, incarcerație, internare, încarcerare, întemnițare, pradă, prizonierat, prizonierie, robiciune, robie, robime, robire, robitură, sclavaj, sclavie, sclavism, sechestrare, sechestrație, servitute, șerbie, (învechit și popular) prinsoare.
Caracteriza, verb Sinonime:
a determina, a defini, a încadra; a descrie, a analiza, a înfăţişa.
Cat, substantiv neutru Sinonime:
etaj. Cât, prepoziție Sinonime:
ca, precum. Cât, conjuncție
Sinonime:
că, de, încât; ca, cum, precum; oricât; ci, ce, cum. Cât, adverb
Sinonime:
(popular) precât; ce. Cât, substantiv
Sinonime:
(matematică) (învechit) câtuitor, cuprinzător, cvoţient, petrecător.
Catâr, substantiv masculin Sinonime:
măgar, asin; om încăpăţânat, îndărătnic. Catar, substantiv
Sinonime:
guturai.
Caza, verb Sinonime:
a găzdui, a instala, a încartirui. Caza, substantiv
Sinonime:
comitat, district. Cază, substantiv
Sinonime:
căsuţă, compartiment, despărţire, despărţitură.
Călca, verb Sinonime:
a pune piciorul, a păşi, a merge, a străbate, a cutreiera, a colinda, a bate un drum, a bătători; a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge; (figurat) a nu respecta (o hotărâre), a nesocoti, a trece peste legi, a încălca; a veni, a se abate, a vizita. Calca, verb
Sinonime:
calchia.
Cămară, substantiv feminin Sinonime:
debara, (învechit) chelărie, celar; odaie, încăpere; (învechit) vistierie domnească.
Căpățânos (căpățânoasă), adjectiv Sinonime:
(depreciativ) încăpăţânat; greu de cap, prost, (jargon) capsoman.
Cărunt (căruntă), adjectiv Sinonime:
albit, încărunţit; (figurat) îmbătrânit, bătrân.
Celest (celestă), adjectiv Sinonime:
ceresc, divin; (figurat) pur, cast, angelic, minunat, fermecător, încântător.
Cerbicie, substantiv feminin
Sinonime:
dârzenie, intransigenţă, împotrivire, încăpăţânare, îndârjire, neînduplecare, rezistenţă, tenacitate.
Ceresc (cerească), adjectiv Sinonime:
divin, celest; (figurat) minunat, fermecător, încântător.
Chiar, adverb Sinonime:
tocmai, întocmai, exact; până şi, încă; în plus; în realitate, de fapt, într-adevăr, cu adevărat. Chiar, adjectiv
Sinonime:
clar, cristalin, curat, desluşit, distinct, evident, lămurit, limpede, precis, pur, transparent.
Circumscrie, verb Sinonime:
a delimita, a încadra, a limita, a localiza, a restrânge.
Ciubotă, substantiv feminin (regional) Sinonime:
cizmă, pantof, gheată, încălţăminte.
Codiţă, substantiv feminin
Sinonime:
(figurat) adaos, înfloritură, încărcătură; spion, agent, colaboraţionist; peţiol, peduncul.
Coliziune, substantiv feminin Sinonime:
izbire, lovire, ciocnire, (figurat) conflict, încăierare, luptă.
Cârci, verb (regional)
Sinonime:
a (se) chirci, a (se) contrage, a (se) pipernici, a (se) strânge, a (se) zgârci, a micșora, (regional) a prevesti; (variante) a (se) cârceia, a (se) cârcia, a (se) împierci, a (se) încârceia, a (se) încârci, a (se) încârcia, a (se) închirci, a (se) pierci. Cârci, substantiv
Sinonime:
(regional) cârcel, strugure mic, vârf de lăstar de vie.
Complica, verb Sinonime:
a amesteca, a încurca, a încâlci; a înrăutăţi, a agrava.