Ev, substantiv neutru
Sinonime:
epocă, eră, răstimp, perioadă, interval; (evul mediu) secolul de mijloc, veacul de mijloc, vârsta de mijloc.
Evacua, verb Sinonime:
a goli, a elimina, a scoate, a îndepărta, a înlătura, a da afară, a exclude, a elibera.
Evacuabil, adjectiv
Sinonime:
liberabil.
Evacuare, substantiv
Sinonime:
evacuație, eliberare, golire, liberare, părăsire, eliminare.
Evacuație, substantiv
Sinonime:
defecație, degorjare, dejecție, deversare, drenaj, ejaculație, ejecție, eliminație, evacuare, excreție, expulsie, ieșire, rejecție, vomisment, (variantă) evacuațiune.
Evacuator, substantiv
Sinonime:
deversor, scurgătoare.
Evada, verb
Sinonime:
a eluda, a fugi, a scăpa, a se salva, a se sustrage.
Evadare, substantiv
Sinonime:
fugă, (rar) evaziune, scăpare.
Evadat, substantiv
Sinonime:
fugit, fugar.
Evaginație, substantiv
Sinonime:
(medicină) hernie, invaginație, prolaps, (variantă) evaginațiune.
Evaginațiune, substantiv
Sinonime:
evaginație, hernie, invaginație, invaginare, prolaps.
Evalua, verb
Sinonime:
a estima, a aprecia, a preţui, (învechit) a preţălui, a cântări, a calcula, a măsura, a socoti, (livresc) a priza, (învechit şi regional) a prinde, a sămălui.
Evaluabil, adjectiv
Sinonime:
apreciabil, calculabil, cifrabil, contabilizabil, cuantificabil, estimabil, însumabil, măsurabil, sumabil, testabil, totalizabil.
Evaluare, substantiv
Sinonime:
apreciere, calcul, calculare, contabilizare, estimare, estimaţie, măsurare, preţuire, socotire, (regional) preţuială, (învechit) preţăluire, (figurat) bilanţ, socoteală.
Evaluativ, adjectiv
Sinonime:
apreciativ, estimativ, estimatoriu, previzional.
Evaluator, substantiv
Sinonime:
apreciator, estimator, expert, măsurător.
Evanescent, adjectiv
Sinonime:
fugace, fugitiv.
Evanescență, substantiv
Sinonime:
dispariție lentă; estompare treptată.
Evangheliar, substantiv
Sinonime:
evanghelie, tetravanghel.
Evanghelic, adjectiv și substantiv
Sinonime:
creștin, luteran.
Evanghelie, substantiv feminin
Sinonime:
(biserică) evangheliar, tetraevanghel, tetraevangheliar.
Evantai, substantiv
Sinonime:
evantaliu, (antichitate) flabel, (învechit şi popular) apărătoare, (învechit) vânturar; alegere, gamă.
Evantail, substantiv
Sinonime:
evantai. Evăntail, substantiv (învechit)
Sinonime:
evantai.
Evantaliu, substantiv
Sinonime:
evantai. Evăntaliu, substantiv (învechit)
Sinonime:
evantai. Evântaliu, substantiv (învechit)
Sinonime:
evantai.
Evapora, verb
Sinonime:
a (se) volatiliza, a dispărea, a se face nevăzut, a dezerta, a (se) vaporiza.
Evaporabil, adjectiv
Sinonime:
volatil, volatilizabil.
Evaporare, substantiv
Sinonime:
evaporaţie, vaporizare, volatilizare, (rar) vaporizaţie; dispariţie, pieire.
Evaporat, adjectiv
Sinonime:
vaporizat, volatilizat; dispărut, de negăsit.
Evaporaţie, substantiv
Sinonime:
evaporare, vaporizare, volatilizare.
Evaporator, substantiv
Sinonime:
deshidratator, deshidrator, vaporizator, (muncitor) fierbător.
Evaza, verb
Sinonime:
a deschide, a lărgi.
Evazare, substantiv
Sinonime:
(tehnică) teşire.
Evaziune, substantiv feminin Sinonime:
evadare, fugă, scăpare, dezertare.
Evaziv (evazivă), adjectiv Sinonime:
vag, neclar, nelămurit, nesigur, confuz, neînţeles, nedesluşit, neprecis, ocolit.
Evazivitate, substantiv
Sinonime:
ambiguitate, echivocitate.
Evecțiune, substantiv
Sinonime:
(astronomie) inegalitate periodică (în mișcarea Lunii).
Evenemânt, substantiv (învechit)
Sinonime:
eveniment.
Evenement, substantiv (învechit)
Sinonime:
eveniment.
Eveni, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) întâmpla.
Evenimânt, substantiv (învechit)
Sinonime:
eveniment.
Eveniment, substantiv neutru Sinonime:
întâmplare, caz, fapt, episod, peripeţie, aventură, incident.
Evenimențial, adjectiv
Sinonime:
circumstanțial, conjunctural.
Evenire, substantiv (învechit)
Sinonime:
întâmplare.
Event, substantiv
Sinonime:
(sport) cursă, expoziție, întrecere, probă, record, rezultat bun, spectacol sportiv; deschizătură, narină (de cetaceu).
Eventail, substantiv (învechit)
Sinonime:
evantai.
Eventaliu, substantiv (învechit)
Sinonime:
evantai.
Eventra, verb
Sinonime:
a deschide (chirurgical) abdomenul.
Eventrație, substantiv
Sinonime:
(medicină) hernie.
Eventrațiune, substantiv
Sinonime:
eventrație.
Eventual, adverb
Sinonime:
cumva.
Abţine, verb Sinonime:
a evita, a se stăpâni, a se înfrâna, a se reţine, a nu participa, a se priva.
Accentua, verb Sinonime:
a mări, a exagera, a puncta, a sublinia, a întări, a apăsa, a reliefa, a scoate în evidență, a (se) intensifica, a (se) întări.
Aminti, verb Sinonime:
a (-şi) reaminti, a evoca; a redeştepta; a pomeni, a menţiona, a consemna, a rememora.
Amintire, substantiv feminin Sinonime:
pomenire, menţionare, evocare; suvenir, (la plural) memorii, evocări.
Aprecia, verb Sinonime:
a evalua, a estima, a preţui, a judeca; a admira; a măsura, a determina; a degusta, a savura.
Apreciere, substantiv feminin
Sinonime:
evaluare, estimare; atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, onoare, preţuire, respect, sentiment, stimă, trecere, vază, (livresc) condescendenţă, deferenţă, rating, reverenţă, (învechit şi regional) seamă, (regional) preţuială, (Moldova) lefterie, (învechit) laudă, socoteală, socotinţă, (grecism învechit) sevas, (învechit) baftă, (figurat) credit; recunoaştere; aviz, expertiză, judecată, opinie, părere, verdict.
Apriat (apriată), adjectiv (regional) Sinonime:
limpede, clar, lămurit, precis, net, evident, distinct.
Atesta, verb Sinonime:
a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.
Băjenar, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
fugar, pribeag, refugiat, fugit, evadat; emigrant, înstrăinat.
Bigot (bigotă), adjectiv Sinonime:
evlavios, pios, bisericos, cucernic, religios, cuvios, credincios, habotnic, smerit.
Boierie, substantiv feminin Sinonime:
dregătorie, funcţie înaltă, (învechit) evghenie; (familiar) trai bun, situaţie avantajoasă.
Cartotecă, substantiv feminin Sinonime:
fişier, evidenţă.
Caz, substantiv neutru Sinonime:
întâmplare, eveniment; împrejurare, circumstanţă, situaţie.
Chema, verb
Sinonime:
a invita, a pofti (să vină), a convoca, (învechit, în Transilvania şi Banat) a conchema, a solicita, a provoca; a cita, a acţiona, a evoca, a supranumi, a se numi, a avea numele, (popular) a-i spune, a-i zice, (învechit) a se porecli; a se spune, a se zice, (învechit) a se pomeni; a striga, a ţipa, a urla, a zbiera; a deferi justiţiei.
Chestiune, substantiv feminin Sinonime:
problemă, temă, subiect; (familiar) întâmplare, treabă, lucru, eveniment.
Chiar, adverb Sinonime:
tocmai, întocmai, exact; până şi, încă; în plus; în realitate, de fapt, într-adevăr, cu adevărat. Chiar, adjectiv
Sinonime:
clar, cristalin, curat, desluşit, distinct, evident, lămurit, limpede, precis, pur, transparent.
Clar (clară), adjectiv Sinonime:
desluşit, limpede, evident; pur, transparent; luminos, strălucitor; distinct, precis, lămurit, invederat.
Competiţie, substantiv feminin
Sinonime:
concurs, gală, întrecere, provocare; campionat, cupă, eveniment, joc, luptă, meci, partidă.
Contura, verb
Sinonime:
a (se) profila, a se preciza, a se concretiza, a evidenţia, a mula, a reliefa, a schiţa, a zugrăvi; a descrie, a trasa, (figurat) a scrie; a configura.
Cota, verb
Sinonime:
a marca, a nota, a numerota, a pagina; (figurat) a aprecia, a preţui, a evalua, a considera. Cotă, substantiv feminin
Sinonime:
înălţime, altitudine, nivel; (învechit) măsură; fixing; (cotă-parte) cotitate, parte, (regional) tain, (învechit) refenea, contribuție, impozit, taxă, zeciuială.
Credincios (credincioasă), adjectiv Sinonime:
devotat, fidel, de încredere, statornic, sincer; evlavios, pios, bisericos, religios, cucernic, cuvios; habotnic, bigot, smerit.
Credinţă, substantiv feminin
Sinonime:
convingere, certitudine, siguranţă; fidelitate, statornicie, sinceritate, devotament; speranţă, încredere, nădejde; religie, cult, confesiune, doctrină, dogmă, superstiție, teză, tradiție; credo, crez, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie, (livresc) devoţiune, (învechit) blagocestie, blagocestivie, hristoitie, râvnă, râvnire, smerire, părere; asigurare, chezăşie, concesiune, credit, datorie, garanţie, logodnă.
Creşte, verb
Sinonime:
a spori, a se dezvolta, a evolua; a educa, a îngriji un copil; a se umfla, a dospi; a se înălţa, (învechit şi popular) a odrăsli, a sălta, a (se) zburătăci, a trăi, a vegeta, a se regenera; (prin Transilvania) a scula; a cultiva, a înmulţi, a extinde, a (se) mări, (livresc) a (se) augmenta, a se îndesi, a majora, a (se) ridica, a se sui, a se urca, a se intensifica, a se înteţi, a se adânci; a avansa, a înainta, a progresa, a propăşi.
Cronologic (cronologică), adjectiv
Sinonime:
cronistic, diacronic, evolutiv, istoric, în timp, secvențial, succesiv, (învechit) cronologicesc.
Cucernic (cucernică), adjectiv Sinonime:
evlavios, cuvios, pios, smerit, bisericos, religios, credincios.
Cumva, adverb Sinonime:
într-un fel oarecare; din întâmplare, eventual, poate.
Curat (curată), adjectiv
Sinonime:
îngrijit, curăţat; (figurat) integru, cinstit, pur, nevinovat, candid; (figurat) senin, clar, transparent, limpede; neamestecat, în stare pură, nepătat, (regional) neîntinat, (Transilvania) tistaş, spălat, nativ, veritabil, natural, adevărat, bun, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, purificat, salubru, sănătos, tare, cast, corect, distinct, evident, feciorelnic, fecioresc, firesc, ideal, incoruptibil, inocent, leal, necoruptibil, neprihănit, net, normal, obişnuit, onest, platonic, precis, pudic,
spovedit, virgin, virginal, desluşit, lămurit.
Curba, verb Sinonime:
a (se) îndoi, a (se) arcui, a (se) încovoia. Curbă, substantiv feminin Sinonime:
cotitură; (figurat) evoluţie.
Curge, verb
Sinonime:
a se deplasa, a se mişca; a (se) scurge, a se desfăşura, a evolua, (învechit şi regional) a cure, a râura, (învechit) a purcede, a trece, a circula, a-i pica, a(-i) picura, a (i) se prelinge, a i se scurge, (popular) a(-i) merge, a supura, a atârna; a decurge, a proveni, a reieşi, a rezulta, a urma.
Curs, substantiv neutru Sinonime:
curent, flux, albia râului; (figurat) durată, interval, perioadă, răstimp; desfăşurare, evoluţie; circulaţie monetară; prelegere, expunere, lecţie; manual, tratat.
Cuvios, adjectiv
Sinonime:
credincios, cucernic, cuviincios, decent, evlavios, inteligent, milostiv, omenos, pios, politicos, preacredincios, religios, sfânt, smerit, (franțuzism) devot, (în limbajul bisericesc) drept, (învechit și regional) smernic, (învechit) asemănător, (învechit) bine-credincios, (învechit) blagocestiv, (învechit) distins, (învechit) frumos, (învechit) înțelept, (învechit) just, (învechit) motivat, (învechit) pietos, (învechit) postnic, (învechit) potrivit, (învechit) pravoslavnic, (învechit) preapodobit, (învechit) preapodobnic, (învechit) râvnitor, (învechit) respectuos, (învechit) suficient, (variantă) (învechit) cuvinios, (variantă) (învechit) cuvinos. Cuvios, substantiv
Sinonime:
călugăr, cucernic, reverend, sfânt.
Dejecţie, substantiv feminin Sinonime:
evacuare, eliberare.
Demonstrativ (demonstrativă), adjectiv
Sinonime:
clar, convingător, edificator, evident, exemplificativ, ilustrativ, ostentativ, probant; (gramatică) (învechit) arătător.
Deosebi, verb
Sinonime:
a recunoaşte, a distinge, a identifica, (învechit, regional) a deschilini; a (se) remarca, a se evidenţia, a excela, a desluşi, a diferenţia, a discerne, a discrimina, (învechit şi popular) a osebi, (figurat) a cerne, a diferi; a despărţi, a izola, a separa.
Deosebi, adverb
Sinonime:
aparte, deosebit, separat.
Descriere, substantiv feminin
Sinonime:
caracterizare, compunere, prezentare, evocare, expunere, înfăţişare, redare, zugrăvire, (rar) descripţie, zugrăveală, (învechit) scriere, scrisoare.
Desena, verb
Sinonime:
a creiona, a grava, a picta, a reprezenta, a reproduce, a trasa; (reflexiv) a apărea, a ieşi în evidenţă, a accentua; a se profila, a se contura; (figurat, rar) a schiţa, a contura, a închipui.
Desfăşura, verb
Sinonime:
a aşterne, a (se) desface, (popular) a (se) desfira, (regional) a (se) dezveli, a (se) întinde, (Moldova) a (se) dişterne, a (se) derula, a se întâmpla, a se petrece, a (se) purta, a merge, a decurge, a evolua, a disputa, a depune, a duce, a efectua, a executa, a face, a îndeplini, a întreprinde, a presta, a da, a susţine, (învechit) a sta.
Desfătare, substantiv feminin
Sinonime:
delectare, plăcere, încântare, petrecere, veselie, farmec, voluptate, vrajă, (învechit şi regional) tefericie, (învechit) încântec, (familiar) deliciu, (figurat) savoare, (rar) desfăt, (învechit) desfătăciune, bucurie; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu. Desfățare, substantiv
Sinonime:
(despre plăpumi, perne, așternut) desfățat, dezbrăcare, lăsare fără rufărie, scoatere; (prin analogie) evitare; (regional) etalare.
Desluşit, adverb Sinonime:
clar, evident, lămurit, limpede, deschis, răspicat, explicit.
Devoţiune, substantiv feminin
Sinonime:
evlavie, cucernicie, pietate, credinţă, cuvioşenie, cuvioşie, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie.
Dezvolta, verb
Sinonime:
a mări, a extinde, a amplifica, a lua amploare, a creşte; a produce, a degaja, a emana, a evolua, a se împlini; a trăi, a vegeta; a avansa, a înainta, a progresa, a propăşi, (învechit) a (se) pricopsi, a spori, (grecism învechit) a prohorisi.
Dezvoltare, substantiv feminin
Sinonime:
creştere, mărire, amplificare, extindere; spor, progres, înaintare; (biologie) (dezvoltare embrionară) embriogeneză, embriogenie; vegetaţie; evoluţie, curs, desfăşurare, mers, (Muntenia) şiretenie, degajare.
Dezvoltat (dezvoltată), adjectiv
Sinonime:
crescut, mare, proeminent, evoluat, avansat, civilizat, înaintat, amănunţit.
Diacronic (diacronică), adjectiv Sinonime:
evolutiv, progresiv, istoric.
Disipa, verb Sinonime:
a împrăştia; a risipi; a se evapora, a dispărea.
Dispărea, verb
Sinonime:
a se stinge, a muri, a pieri; a nu se mai vedea, a se ascunde, a nu mai exista; (figurat) a o şterge, (familiar, la figurat) a se dizolva, a se eclipsa, a se evapora, a se volatiliza; a se pierde, (regional) a se prăpădi, (figurat) a se mistui, a se scufunda; a fugi, (popular) a lipsi, a apune, a risipi, a înceta.
Distinct (distinctă), adjectiv
Sinonime:
deosebit, diferit, osebit; clar, evident, lămurit, desluşit; aparte, separat, caracteristic.
Distinge, verb
Sinonime:
a deosebi, a desluşi, a observa, a se remarca, a se evidenţia, a percepe, (rar) a pricepe, a se profila.
Distins (distinsă), adjectiv
Sinonime:
deosebit, solemn, academic; remarcabil, de valoare, eminent, nobil, ales, delicat, fin, manierat, politicos, aparte, (învechit şi regional) scump, aristocrat, aristocratic, bun, ilustru, înalt, mare, (învechit şi popular) mărit, slăvit, (învechit) blagorod, blagorodnic, (grecism învechit) evghenicos, evghenis, (familiar şi peiorativ) simandicos, elegant.
Elibera, verb
Sinonime:
a dezrobi, a izbăvi, a descătuşa, a scăpa, a emancipa; a fi lăsat la vatră, a (se) slobozi, a (se) volnici; a desărcina, a scoate, a destitui, a exclude, a îndepărta, a da afară (dintr-o funcţie); a da, a preda, a înmâna, a emite, a livra, a distribui, a libera, a salva, (popular) a mântui, (învechit) a apuca, a ierta, a ieşi, a desprinde, a desface, a debloca, a evacua.
