Ev, substantiv neutru
Sinonime:
epocă, eră, răstimp, perioadă, interval; (evul mediu) secolul de mijloc, veacul de mijloc, vârsta de mijloc.
Evacua, verb Sinonime:
a goli, a elimina, a scoate, a îndepărta, a înlătura, a da afară, a exclude, a elibera.
Evacuabil, adjectiv
Sinonime:
liberabil.
Evacuare, substantiv
Sinonime:
evacuație, eliberare, golire, liberare, părăsire, eliminare.
Evacuație, substantiv
Sinonime:
defecație, degorjare, dejecție, deversare, drenaj, ejaculație, ejecție, eliminație, evacuare, excreție, expulsie, ieșire, rejecție, vomisment, (variantă) evacuațiune.
Evacuator, substantiv
Sinonime:
deversor, scurgătoare.
Evada, verb
Sinonime:
a eluda, a fugi, a scăpa, a se salva, a se sustrage.
Evadare, substantiv
Sinonime:
fugă, (rar) evaziune, scăpare.
Evadat, substantiv
Sinonime:
fugit, fugar.
Evaginație, substantiv
Sinonime:
(medicină) hernie, invaginație, prolaps, (variantă) evaginațiune.
Evaginațiune, substantiv
Sinonime:
evaginație, hernie, invaginație, invaginare, prolaps.
Evalua, verb
Sinonime:
a estima, a aprecia, a preţui, (învechit) a preţălui, a cântări, a calcula, a măsura, a socoti, (livresc) a priza, (învechit şi regional) a prinde, a sămălui.
Evaluabil, adjectiv
Sinonime:
apreciabil, calculabil, cifrabil, contabilizabil, cuantificabil, estimabil, însumabil, măsurabil, sumabil, testabil, totalizabil.
Evaluare, substantiv
Sinonime:
apreciere, calcul, calculare, contabilizare, estimare, estimaţie, măsurare, preţuire, socotire, (regional) preţuială, (învechit) preţăluire, (figurat) bilanţ, socoteală.
Evaluativ, adjectiv
Sinonime:
apreciativ, estimativ, estimatoriu, previzional.
Evaluator, substantiv
Sinonime:
apreciator, estimator, expert, măsurător.
Evanescent, adjectiv
Sinonime:
fugace, fugitiv.
Evanescență, substantiv
Sinonime:
dispariție lentă; estompare treptată.
Evangheliar, substantiv
Sinonime:
evanghelie, tetravanghel.
Evanghelic, adjectiv și substantiv
Sinonime:
creștin, luteran.
Evanghelie, substantiv feminin
Sinonime:
(biserică) evangheliar, tetraevanghel, tetraevangheliar.
Evantai, substantiv
Sinonime:
evantaliu, (antichitate) flabel, (învechit şi popular) apărătoare, (învechit) vânturar; alegere, gamă.
Evantail, substantiv
Sinonime:
evantai. Evăntail, substantiv (învechit)
Sinonime:
evantai.
Evantaliu, substantiv
Sinonime:
evantai. Evăntaliu, substantiv (învechit)
Sinonime:
evantai. Evântaliu, substantiv (învechit)
Sinonime:
evantai.
Evapora, verb
Sinonime:
a (se) volatiliza, a dispărea, a se face nevăzut, a dezerta, a (se) vaporiza.
Evaporabil, adjectiv
Sinonime:
volatil, volatilizabil.
Evaporare, substantiv
Sinonime:
evaporaţie, vaporizare, volatilizare, (rar) vaporizaţie; dispariţie, pieire.
Evaporat, adjectiv
Sinonime:
vaporizat, volatilizat; dispărut, de negăsit.
Evaporaţie, substantiv
Sinonime:
evaporare, vaporizare, volatilizare.
Evaporațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
emanație, evaporare, evaporație; vapori.
Evaporator, substantiv
Sinonime:
deshidratator, deshidrator, vaporizator, (muncitor) fierbător.
Evaporisitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
evaporabil.
Evaza, verb
Sinonime:
a deschide, a lărgi.
Evazare, substantiv
Sinonime:
(tehnică) teşire.
Evaziune, substantiv feminin Sinonime:
evadare, fugă, scăpare, dezertare.
Evaziv (evazivă), adjectiv Sinonime:
vag, neclar, nelămurit, nesigur, confuz, neînţeles, nedesluşit, neprecis, ocolit.
Evazivitate, substantiv
Sinonime:
ambiguitate, echivocitate.
Evecțiune, substantiv
Sinonime:
(astronomie) inegalitate periodică (în mișcarea Lunii).
Evenemânt, substantiv (învechit)
Sinonime:
eveniment.
Evenement, substantiv (învechit)
Sinonime:
eveniment.
Eveni, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) întâmpla.
Evenimânt, substantiv (învechit)
Sinonime:
eveniment.
Eveniment, substantiv neutru Sinonime:
întâmplare, caz, fapt, episod, peripeţie, aventură, incident.
Evenimențial, adjectiv
Sinonime:
circumstanțial, conjunctural.
Evenire, substantiv (învechit)
Sinonime:
întâmplare.
Event, substantiv
Sinonime:
(sport) cursă, expoziție, întrecere, probă, record, rezultat bun, spectacol sportiv; deschizătură, narină (de cetaceu).
Eventail, substantiv (învechit)
Sinonime:
evantai.
Eventaliu, substantiv (învechit)
Sinonime:
evantai.
Eventra, verb
Sinonime:
a deschide (chirurgical) abdomenul.
Eventrație, substantiv
Sinonime:
(medicină) hernie.
Abţine, verb Sinonime:
a evita, a se stăpâni, a se înfrâna, a se reţine, a nu participa, a se priva.
Accentua, verb Sinonime:
a mări, a exagera, a puncta, a sublinia, a întări, a apăsa, a reliefa, a scoate în evidență, a (se) intensifica, a (se) întări.
Aminti, verb Sinonime:
a (-şi) reaminti, a evoca; a redeştepta; a pomeni, a menţiona, a consemna, a rememora.
Amintire, substantiv feminin Sinonime:
pomenire, menţionare, evocare; suvenir, (la plural) memorii, evocări.
Aprecia, verb Sinonime:
a evalua, a estima, a preţui, a judeca; a admira; a măsura, a determina; a degusta, a savura.
Apreciere, substantiv feminin
Sinonime:
evaluare, estimare; atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, onoare, preţuire, respect, sentiment, stimă, trecere, vază, (livresc) condescendenţă, deferenţă, rating, reverenţă, (învechit şi regional) seamă, (regional) preţuială, (Moldova) lefterie, (învechit) laudă, socoteală, socotinţă, (grecism învechit) sevas, (învechit) baftă, (figurat) credit; recunoaştere; aviz, expertiză, judecată, opinie, părere, verdict.
Apriat (apriată), adjectiv (regional) Sinonime:
limpede, clar, lămurit, precis, net, evident, distinct.
Atesta, verb Sinonime:
a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.
Băjenar, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
fugar, pribeag, refugiat, fugit, evadat; emigrant, înstrăinat.
Bigot (bigotă), adjectiv Sinonime:
evlavios, pios, bisericos, cucernic, religios, cuvios, credincios, habotnic, smerit.
Boierie, substantiv feminin Sinonime:
dregătorie, funcţie înaltă, (învechit) evghenie; (familiar) trai bun, situaţie avantajoasă.
Cartotecă, substantiv feminin Sinonime:
fişier, evidenţă.
Caz, substantiv neutru Sinonime:
întâmplare, eveniment; împrejurare, circumstanţă, situaţie.
Chema, verb
Sinonime:
a invita, a pofti (să vină), a convoca, (învechit, în Transilvania şi Banat) a conchema, a solicita, a provoca; a cita, a acţiona, a evoca, a supranumi, a se numi, a avea numele, (popular) a-i spune, a-i zice, (învechit) a se porecli; a se spune, a se zice, (învechit) a se pomeni; a striga, a ţipa, a urla, a zbiera; a deferi justiţiei.
Chestiune, substantiv feminin Sinonime:
problemă, temă, subiect; (familiar) întâmplare, treabă, lucru, eveniment.
Chiar, adverb Sinonime:
tocmai, întocmai, exact; până şi, încă; în plus; în realitate, de fapt, într-adevăr, cu adevărat. Chiar, adjectiv
Sinonime:
clar, cristalin, curat, desluşit, distinct, evident, lămurit, limpede, precis, pur, transparent.
Clar (clară), adjectiv Sinonime:
desluşit, limpede, evident; pur, transparent; luminos, strălucitor; distinct, precis, lămurit, invederat.
Competiţie, substantiv feminin
Sinonime:
concurs, gală, întrecere, provocare; campionat, cupă, eveniment, joc, luptă, meci, partidă.
Contura, verb
Sinonime:
a (se) profila, a se preciza, a se concretiza, a evidenţia, a mula, a reliefa, a schiţa, a zugrăvi; a descrie, a trasa, (figurat) a scrie; a configura.
Cota, verb
Sinonime:
a marca, a nota, a numerota, a pagina; (figurat) a aprecia, a preţui, a evalua, a considera. Cotă, substantiv feminin
Sinonime:
înălţime, altitudine, nivel; (învechit) măsură; fixing; (cotă-parte) cotitate, parte, (regional) tain, (învechit) refenea, contribuție, impozit, taxă, zeciuială.
Credincios (credincioasă), adjectiv Sinonime:
devotat, fidel, de încredere, statornic, sincer; evlavios, pios, bisericos, religios, cucernic, cuvios; habotnic, bigot, smerit.
Credinţă, substantiv feminin
Sinonime:
convingere, certitudine, siguranţă; fidelitate, statornicie, sinceritate, devotament; speranţă, încredere, nădejde; religie, cult, confesiune, doctrină, dogmă, superstiție, teză, tradiție; credo, crez, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie, (livresc) devoţiune, (învechit) blagocestie, blagocestivie, hristoitie, râvnă, râvnire, smerire, părere; asigurare, chezăşie, concesiune, credit, datorie, garanţie, logodnă.
Creşte, verb
Sinonime:
a spori, a se dezvolta, a evolua; a educa, a îngriji un copil; a se umfla, a dospi; a se înălţa, (învechit şi popular) a odrăsli, a sălta, a (se) zburătăci, a trăi, a vegeta, a se regenera; (prin Transilvania) a scula; a cultiva, a înmulţi, a extinde, a (se) mări, (livresc) a (se) augmenta, a se îndesi, a majora, a (se) ridica, a se sui, a se urca, a se intensifica, a se înteţi, a se adânci; a avansa, a înainta, a progresa, a propăşi.
Cronologic (cronologică), adjectiv
Sinonime:
cronistic, diacronic, evolutiv, istoric, în timp, secvențial, succesiv, (învechit) cronologicesc.
Cucernic (cucernică), adjectiv Sinonime:
evlavios, cuvios, pios, smerit, bisericos, religios, credincios.
Cumva, adverb Sinonime:
într-un fel oarecare; din întâmplare, eventual, poate.
Curat (curată), adjectiv
Sinonime:
îngrijit, curăţat; (figurat) integru, cinstit, pur, nevinovat, candid; (figurat) senin, clar, transparent, limpede; neamestecat, în stare pură, nepătat, (regional) neîntinat, (Transilvania) tistaş, spălat, nativ, veritabil, natural, adevărat, bun, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, purificat, salubru, sănătos, tare, cast, corect, distinct, evident, feciorelnic, fecioresc, firesc, ideal, incoruptibil, inocent, leal, necoruptibil, neprihănit, net, normal, obişnuit, onest, platonic, precis, pudic,
spovedit, virgin, virginal, desluşit, lămurit.
Curba, verb Sinonime:
a (se) îndoi, a (se) arcui, a (se) încovoia. Curbă, substantiv feminin Sinonime:
cotitură; (figurat) evoluţie.
Curge, verb
Sinonime:
a se deplasa, a se mişca; a (se) scurge, a se desfăşura, a evolua, (învechit şi regional) a cure, a râura, (învechit) a purcede, a trece, a circula, a-i pica, a(-i) picura, a (i) se prelinge, a i se scurge, (popular) a(-i) merge, a supura, a atârna; a decurge, a proveni, a reieşi, a rezulta, a urma.
Curs, substantiv neutru Sinonime:
curent, flux, albia râului; (figurat) durată, interval, perioadă, răstimp; desfăşurare, evoluţie; circulaţie monetară; prelegere, expunere, lecţie; manual, tratat.
Cuvios, adjectiv
Sinonime:
credincios, cucernic, cuviincios, decent, evlavios, inteligent, milostiv, omenos, pios, politicos, preacredincios, religios, sfânt, smerit, (franțuzism) devot, (în limbajul bisericesc) drept, (învechit și regional) smernic, (învechit) asemănător, (învechit) bine-credincios, (învechit) blagocestiv, (învechit) distins, (învechit) frumos, (învechit) înțelept, (învechit) just, (învechit) motivat, (învechit) pietos, (învechit) postnic, (învechit) potrivit, (învechit) pravoslavnic, (învechit) preapodobit, (învechit) preapodobnic, (învechit) râvnitor, (învechit) respectuos, (învechit) suficient, (variantă) (învechit) cuvinios, (variantă) (învechit) cuvinos. Cuvios, substantiv
Sinonime:
călugăr, cucernic, reverend, sfânt.
Dejecţie, substantiv feminin Sinonime:
evacuare, eliberare.
Demonstrativ (demonstrativă), adjectiv
Sinonime:
clar, convingător, edificator, evident, exemplificativ, ilustrativ, ostentativ, probant; (gramatică) (învechit) arătător.
Deosebi, verb
Sinonime:
a recunoaşte, a distinge, a identifica, (învechit, regional) a deschilini; a (se) remarca, a se evidenţia, a excela, a desluşi, a diferenţia, a discerne, a discrimina, (învechit şi popular) a osebi, (figurat) a cerne, a diferi; a despărţi, a izola, a separa.
Deosebi, adverb
Sinonime:
aparte, deosebit, separat.
Descriere, substantiv feminin
Sinonime:
caracterizare, compunere, prezentare, evocare, expunere, înfăţişare, redare, zugrăvire, (rar) descripţie, zugrăveală, (învechit) scriere, scrisoare.
Desena, verb
Sinonime:
a creiona, a grava, a picta, a reprezenta, a reproduce, a trasa; (reflexiv) a apărea, a ieşi în evidenţă, a accentua; a se profila, a se contura; (figurat, rar) a schiţa, a contura, a închipui.
Desfăşura, verb
Sinonime:
a aşterne, a (se) desface, (popular) a (se) desfira, (regional) a (se) dezveli, a (se) întinde, (Moldova) a (se) dişterne, a (se) derula, a se întâmpla, a se petrece, a (se) purta, a merge, a decurge, a evolua, a disputa, a depune, a duce, a efectua, a executa, a face, a îndeplini, a întreprinde, a presta, a da, a susţine, (învechit) a sta.
Desfătare, substantiv feminin
Sinonime:
delectare, plăcere, încântare, petrecere, veselie, farmec, voluptate, vrajă, (învechit şi regional) tefericie, (învechit) încântec, (familiar) deliciu, (figurat) savoare, (rar) desfăt, (învechit) desfătăciune, bucurie; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu. Desfățare, substantiv
Sinonime:
(despre plăpumi, perne, așternut) desfățat, dezbrăcare, lăsare fără rufărie, scoatere; (prin analogie) evitare; (regional) etalare.
Desluşit, adverb Sinonime:
clar, evident, lămurit, limpede, deschis, răspicat, explicit.
Devoţiune, substantiv feminin
Sinonime:
evlavie, cucernicie, pietate, credinţă, cuvioşenie, cuvioşie, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie.
Dezvolta, verb
Sinonime:
a mări, a extinde, a amplifica, a lua amploare, a creşte; a produce, a degaja, a emana, a evolua, a se împlini; a trăi, a vegeta; a avansa, a înainta, a progresa, a propăşi, (învechit) a (se) pricopsi, a spori, (grecism învechit) a prohorisi.
Dezvoltare, substantiv feminin
Sinonime:
creştere, mărire, amplificare, extindere; spor, progres, înaintare; (biologie) (dezvoltare embrionară) embriogeneză, embriogenie; vegetaţie; evoluţie, curs, desfăşurare, mers, (Muntenia) şiretenie, degajare.
Dezvoltat (dezvoltată), adjectiv
Sinonime:
crescut, mare, proeminent, evoluat, avansat, civilizat, înaintat, amănunţit.
Diacronic (diacronică), adjectiv Sinonime:
evolutiv, progresiv, istoric.
Disipa, verb Sinonime:
a împrăştia; a risipi; a se evapora, a dispărea.
Dispărea, verb
Sinonime:
a se stinge, a muri, a pieri; a nu se mai vedea, a se ascunde, a nu mai exista; (figurat) a o şterge, (familiar, la figurat) a se dizolva, a se eclipsa, a se evapora, a se volatiliza; a se pierde, (regional) a se prăpădi, (figurat) a se mistui, a se scufunda; a fugi, (popular) a lipsi, a apune, a risipi, a înceta.
Distinct (distinctă), adjectiv
Sinonime:
deosebit, diferit, osebit; clar, evident, lămurit, desluşit; aparte, separat, caracteristic.
Distinge, verb
Sinonime:
a deosebi, a desluşi, a observa, a se remarca, a se evidenţia, a percepe, (rar) a pricepe, a se profila.
Distins (distinsă), adjectiv
Sinonime:
deosebit, solemn, academic; remarcabil, de valoare, eminent, nobil, ales, delicat, fin, manierat, politicos, aparte, (învechit şi regional) scump, aristocrat, aristocratic, bun, ilustru, înalt, mare, (învechit şi popular) mărit, slăvit, (învechit) blagorod, blagorodnic, (grecism învechit) evghenicos, evghenis, (familiar şi peiorativ) simandicos, elegant.
Elibera, verb
Sinonime:
a dezrobi, a izbăvi, a descătuşa, a scăpa, a emancipa; a fi lăsat la vatră, a (se) slobozi, a (se) volnici; a desărcina, a scoate, a destitui, a exclude, a îndepărta, a da afară (dintr-o funcţie); a da, a preda, a înmâna, a emite, a livra, a distribui, a libera, a salva, (popular) a mântui, (învechit) a apuca, a ierta, a ieşi, a desprinde, a desface, a debloca, a evacua.
Elimina, verb
Sinonime:
a îndepărta, a înlătura, a exclude, a da afară, a elida, a scoate, a da la o parte, a evacua, a expulza, a distanța; a suprima, a şterge, a anula, a curăţa.
Eluda, verb Sinonime:
a ocoli, a evita, a ignora, a neglija, a nu lua în seamă (cu intenţie).
Emancipare, substantiv feminin
Sinonime:
dezrobire, eliberare, emancipat, emancipație, independență, liberare, manumisiune, (figurat) descătușare, (figurat) evadare, (figurat) ieșire de sub dominație, (învechit si popular) mântuire, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) desrobire, (învechit) slobozie, (învechit) volnicire, (popular) slobozire.
Eră, substantiv feminin
Sinonime:
epocă, ev, perioadă, vreme, timp; eon.
Eschiva, verb
Sinonime:
a se sustrage, a se ascunde, a evita, a se da deoparte, a se fofila, a (se) feri, a para, (învechit şi regional) a sprijini; (sport) a evita o lovitură.
Estima, verb Sinonime:
a evalua, a preţui, a aprecia, a calcula, a cântări.
Estimaţie, substantiv feminin Sinonime:
estimare, evaluare, preţuire, calculare, apreciere, socotire.
Excela, verb
Sinonime:
a atinge perfecțiunea, a bria, a fi neîntrecut, a predomina, a se afirma, a se autodepăși, a se deosebi, a se distinge, a se evidenţia, a se ilustra, a se impune, a se remarca, (învechit) a escela.
Experimenta, verb Sinonime:
a încerca, a proba, a verifica, a constata, a cerceta; a trăi (un eveniment), a suferi.
Explicit (explicită), adjectiv Sinonime:
limpede, desluşit, clar, evident, vădit, răspicat, (popular) apriat.
Expres (expresă), adjectiv Sinonime:
clar, lămurit, limpede, vădit, evident; (adverb) special, anume, într-adins, înadins.
Expresiv (expresivă), adjectiv
Sinonime:
plastic, sugestiv, elocvent, grăitor, evocator, evocativ, nuanţat, pitoresc, pregnant, semnificativ, viu, (figurat) colorat.
Fapt, substantiv neutru
Sinonime:
întâmplare, eveniment, acţiune, faptă, act, caz, fenomen; (popular) vrajă, farmec, descântec, magie, scarlatină, vrăjitorie.
Femeie, substantiv feminin
Sinonime:
duduie, egerie, femeiușcă, femelă, fiică a Evei, frumusețe, jumătate, megeră, muiere, muză, nană, neam, nevastă, reprezentantă a sexului frumos, tipesă, Venus, viţă, walkirie, (figurat) fustă, (figurat, despre un bărbat) mulă, (figurat) naiadă, (figurat) nimfă, (învechit și regional) fimeie, (învechit) familie, (învechit) fămeaie, (învechit) fomeie, (învechit) fumeie, (învechit) seminție (de popoare), (popular) săteancă, (popular) soție, (variantă) fămeie; (termeni afectivi) blondă, brunetă, căprioară, păpușă, porumbiță, roșcată, șatenă; (femeie de serviciu) cameristă, servantă, servitoare, subretă, (învechit) slujnică; (femeie de stradă, femeie publică) cocotă, curvă, damă, hetairă, prostituată, târfă.
Fenomen, substantiv neutru
Sinonime:
manifestare, aspect, stare, aparenţă, proces, fapt, epifenomen, eveniment, manifestație, minune, miracol, raritate; (fenomen antropic) fenomen antropogen, fenomen antropogenic.
Fereală, substantiv feminin Sinonime:
evitare, ocolire, înconjur; pază, precauţie, prudenţă, băgare de seamă, circumspecţie; (figurat) grijă, teamă, rezervă; adăpost, refugiu, loc sigur, siguranţă, ascunziş, loc retras.
Feri, verb
Sinonime:
a apăra, a proteja, a ocroti, a (se) păzi, a protegui, a adăposti; a ocoli, a evita, a lăsa la o parte, a înconjura, (învechit şi regional) a se socoti, (învechit) a se lepăda, a se veghea, (învechit) a se îndupleca, a fugi; a respecta, a ţine.
Flagrant (flagrantă), adjectiv
Sinonime:
clar, evident, indiscutabil, izbitor, vădit.
Frescă, substantiv feminin Sinonime:
pictură, imagine, tablou; (figurat) descriere, evocare.
Fugar (fugară), adjectiv Sinonime:
fugitiv, trecător, efemer, în trecere; dezertor, evadat, fugit.
Fugă, substantiv feminin
Sinonime:
alergare, alergătură, dezertare, evadare, goană, refugiu, repezeală, repezitură, scăpare, viteză, (Bucovina) scopcă, (figurat) zbor, (învechit) repeziş. Fuga, adverb
Sinonime:
curând, iute, în grabă, într-un ritm rapid, repede.
Fugi, verb
Sinonime:
a alerga, a curge, a dezerta, a dispărea, a evada, a evita, a goni, a merge în fugă, a o întinde, a o lua la goană, a o șterge, a o tuli, a ocoli, a scăpa (din), a se căra, a se eschiva, a se feri, a se mătrăși, a se mişca repede, a se perinda, a se refugia, a se scurge (rapid), a se sustrage, a trece prin faţa ochilor, a trece (repede), (Bucovina) a scopci, (despre anumite lichide) a da în foc, (familiar) a se cărăbăni, (învechit și regional) a cure, (popular) a lipsi, (regional) a (se) încura; (locuţiune) (a fugi în lume) a pleca de acasă; (locuţiune) (a fugi printre degete) a-i aluneca cuiva ceva din mână, (figurat) a nu se lăsa prins. Fugi, interjecție
Sinonime:
pleacă, (popular) tiva, (prin nord-estul Olteniei) tiutiu; (locuţiune) (fugi de-aici!) pleacă! nu mai spune!; (locuţiune) (fugi de-acolo!) da` de unde! nici gând să fie așa!
Gazos (gazoasă), adjectiv
Sinonime:
evaporabil, gaziform, gazoform, volatil.
Goli, verb
Sinonime:
a descărca, a despuia, a deşerta, a dezbrăca, a dezgoli, a evacua, a jefui, a prăda, a rămâne gol, a seca, a secătui, a vărsa, (astăzi rar) a slei; (familiar) a evacua fecalele, a urina.
Hristoitie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
credinţă (mistică), cucernicie, cuvioșenie, cuvioșie, evlavie, pietate, pioșenie, piozitate, religiozitate, smerenie, viață creștinească.
Imprecis (imprecisă), adjectiv
Sinonime:
aproximativ, confuz, difuz, echivoc, evaziv, haotic, indefinit, indistinct, inexact, încâlcit, încurcat, neclar, neconturat, nedefinit, nedeslușit, neexact, neînțeles, nelămurit, neprecis, nesigur, obscur, tulbure, vag, (figurat) întunecat, (figurat) nebulos, (figurat) neguros, (figurat) surd, (livresc) abscons.
Incident, substantiv neutru Sinonime:
întâmplare, episod, peripeţie, aventură, eveniment; ciocnire, conflict, disensiune.
Incontestabil (incontestabilă), adjectiv Sinonime:
sigur, de netăgăduit, evident, cert, neîndoielnic, indiscutabil.
Indubitabil (indubitabilă), adjectiv
Sinonime:
categoric, cert, evident, flagrant, formal, frapant, hotărât, inatacabil, incontestabil, indenegabil, indeniabil, indiscutabil, ineluctabil, inevitabil, infailibil, irecuzabil, irefragabil, irefutabil, manifest, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, patent, sigur, vădit.
Insista, verb
Sinonime:
a accentua, a apăsa, a evidenţia, a persevera, a persista, a reliefa, a scoate în evidență, a scoate în relief, a se obstina, a se ruga insistent pentru ceva, a stărui, a sublinia, (figurat) a pistona, (prin Moldova) a bărăni.
Învederat (învederată), adjectiv
Sinonime:
vizibil, evident, limpede, notoriu, clar, patent.
Izraelit (izraelită), adjectiv Sinonime:
evreiesc.
Înfăţişa, verb Sinonime:
a prezenta, a arăta, a oferi; a descrie, a zugrăvi, a evoca, a reprezenta.
Înlătura, verb Sinonime:
a da în lături, a da la o parte, a îndepărta, a scoate, a elimina, a alunga, a evita, a lepăda.
Întâmplare, substantiv feminin Sinonime:
fapt, eveniment, peripeţie, aventură; hazard, destin, soartă.
Învedera, verb Sinonime:
a arăta, a demonstra, a revela, a evidenţia.
Limpede, adjectiv Sinonime:
clar, senin, transparent, pur; lămurit, desluşit, neîndoios, sigur, evident.
Luminos (luminoasă), adjectiv
Sinonime:
strălucitor, senin, clar, limpede, evident, strălucit, orbitor, flamboaiant, fulgurant, exploziv, fulminant, radiant, radios, strigător, răsunător, rezonant.
Manifest (manifestă), adjectiv Sinonime:
vădit, evident, clar, învederat, exprimat; declarat, proclamat.
Marca, verb Sinonime:
a însemna, a nota, a înregistra, a înscrie, a menţiona; a delimita, a contura, a limita, a mărgini, a jalona; (figurat) a indica, a dovedi, a sublinia, a scoate în evidenţă, a releva, a arăta, a accentua. Marcă, substantiv feminin Sinonime:
semn, însemnare, notă, menţiune; inscripţie, urmă, pecete, amprentă, indiciu, dovadă; simbol, tip, model.
Matur (matură), adjectiv Sinonime:
dezvoltat, adult, copt, crescut, evoluat, mare, maturizat; chibzuit, meditat, cântărit, cugetat, cumpănit, socotit, echilibrat, măsurat, ponderat.
Maturiza, verb Sinonime:
a se coace, a creşte, a se dezvolta, a evolua, a deveni adult.
Mărturisi, verb Sinonime:
a declara, a da pe faţă, a afirma, a spune, a susţine, a recunoaşte, a admite, a confirma; (figurat) a adeveri, a proba, a demonstra, a evidenţia; a se destăinui, a divulga, a da în vileag; a se spovedi.
Măsura, verb Sinonime:
a evalua, a cântări, a calcula; a limita, a proporţiona. Măsură, substantiv feminin Sinonime:
cantitate, mărime, întindere; (figurat) dispoziţie, hotărâre, ordin; procedeu, modalitate, manieră, mijloc, metodă, chip, fel; valoare, putere, tărie, forţă, grad; moderaţie, cumpătare, chibzuinţă, înfrânare, reţinere, abţinere, limită, stăpânire, echilibru.
Menţiona, verb Sinonime:
a arăta, a indica, a semnala, a marca, a releva, a remarca, a observa, a aminti, a scoate în evidenţă, a specifica.
Mers, substantiv neutru Sinonime:
mişcare, înaintare, deplasare; umblet, marş; (figurat) dezvoltare, desfăşurare, evoluţie, curs, direcţie.
Metamorfoză, substantiv feminin
Sinonime:
avatar, conversiune, evoluție, metamorfozare, modificare, mutație, prefacere, preschimbare, schimbare, transformare, transmutație, (figurat) răsturnare, (învechit și popular) mutare, (învechit și popular) prefăcătură, (învechit și popular) schimbătură, (învechit) metamorfosi, (învechit) modificație, (învechit) preobrajenie, (învechit) strămutătură, (învechit) transformație, (rar) strămutare, (regional) străformare. Metamorfoza, verb
Sinonime:
a (se) modifica, a (se) preface, a (se) preschimba, a (se) schimba, a (se) transforma, a (se) transmuta, a evolua, (învechit și popular) a (se) întoarce, (învechit și popular) a (se) muta, (învechit și regional) a (se) închipui, (învechit) a (se) metamorfosi, (învechit) a (se) strămuta, (învechit) a (se) suci, (învechit) a (se) șanja, (regional) a (se) străforma.
Misiune, substantiv feminin
Sinonime:
ambasadă, apostolat, comisie, datorie, delegaţie, deputațiune, deputăție, evanghelizare, expediție, funcție, împuternicire, însărcinare, legaţie, mandat, menire, post, reprezentanță diplomatică, rol, rost, sacerdoțiu, sarcină, solie, vocație, (învechit) misie.
Mişcare, substantiv feminin
Sinonime:
deplasare, mutare, schimbare, balansare, oscilație, evoluție, progresie, traiectorie; gest, agitaţie, animație, frământare, circulație; vioiciune, dinamism; comportament, gesticulație, reflex, ritm, tempo; (învechit) moviment.
Necontestat (necontestată), adjectiv
Sinonime:
categoric, cert, evident, hotărât, neîndoielnic, neîndoios, recunoscut, sigur.
