Separat (separată), adjectiv
Sinonime: despărţit, izolat, rupt de (ceva), desprins, detaşat, dislocat; în parte, unilateral, distinct, diferenţiat.  Separaţie, substantiv feminin
Sinonime: despărţire, desfacere, izolare, desprindere, detaşare, dislocare, fragmentare, secţionare, tăiere; diferenţiere, distincţie, discriminare.  Separatism, substantiv
Sinonime: autonomism, fracționism, independentism, izolare, izolaționism, secesionism, secesiune.  Separatist, adjectiv și substantiv
Sinonime: autonomist, disident, independentist, schismatic, secesionist.  Separator, adjectiv
Sinonime: despărţitor, izolator.  

---

Aparte, adjectiv si adverb
Sinonime: separat, distinct; deosebit, special.  Bifurcaţie, substantiv feminin
Sinonime: bifurcare, despărţire, desfacere, scindare, separație, separare, diviziune; branșă; bretea; intersecție.  Deosebi, verb
Sinonime: a recunoaşte, a distinge, a identifica, (învechit, regional) a deschilini; a (se) remarca, a se evidenţia, a excela, a desluşi, a diferenţia, a discerne, a discrimina, (învechit şi popular) a osebi, (figurat) a cerne, a diferi; a despărţi, a izola, a separa.

Deosebi, adverb
Sinonime: aparte, deosebit, separat.  Despărţire, substantiv feminin
Sinonime: delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.  Distinct (distinctă), adjectiv
Sinonime: deosebit, diferit, osebit; clar, evident, lămurit, desluşit; aparte, separat, caracteristic.  Distincţie, substantiv feminin
Sinonime: deosebire, diferenţă, diferențiere, discriminare, separație; demnitate, fineţe, grație, eleganţă, strălucire, maiestate; premiu, recompensă; bun-gust, rafinament, subtilitate.  Izolat (izolată), adjectiv
Sinonime: despărţit, separat, îndepărtat, detaşat; retras, singuratic, solitar, răzleţ; dosnic, ascuns, ferit.  Schismă, substantiv feminin
Sinonime: despărţire, dezbinare, disidență, donatism, erezie, eterodoxie, ruptură, sacrilegiu, sciziune, secesiune, separație, (figurat) neînţelegere.  Segregaţie, substantiv feminin
Sinonime: segregare, separaţie, discriminare, diferenţiere.  Dispersie, substantiv feminin
Sinonime: împrăştiere, răspândire, risipire; debandadă, difuzie, difuziune, dislocare, diseminare, disipare, disipaţie, distribuţie, distribuire, rarefacţie, rarefiere, separație.  Decompoziție (decompoziții), substantiv feminin
Sinonime: decompozițiune, descompunere; separare, separație.  Chilin, adjectiv (învechit)
Sinonime: deosebit, diferit, distinct, separat.  Deosebit, adverb
Sinonime: aparte, separat, (popular) deosebi, (familiar) başca, foarte, cât se poate de, în afară de, pe lângă.  Despărţenie, substantiv
Sinonime: despărţire, divorţ, separare, separaţie.  Despărţit, adjectiv
Sinonime: răzleţit, divorţat, separat; deosebit, dezbinat, diferit, divers, felurit, învrăjbit, variat.  Despărţitor, adjectiv
Sinonime: izolator, separator.  Desperecheat, adjectiv
Sinonime: despărțit, separat, izolat, descompletat, disparat, stingher.  Desprins, adjectiv
Sinonime: dezlipit, dislocat, desfăcut, separat, rupt; descheiat  Detaşare, substantiv
Sinonime: desfacere, desprindere, dezlipire; despărţire, separaţie; dezinteresare, indiferență, insensibilitate, nepăsare.  Dezbinat, adjectiv
Sinonime: învrăjbit, desfăcut, separat, rupt.  Diferenţiere, substantiv
Sinonime: catalogare, deosebire, distincție, diversificație, diviziune, fracționare, individuație, modificație, segmentație, segregaţie, separare, separaţie, transformație, transformare.  Individuație, substantiv
Sinonime: catalogare, diferențiere, individualitate, personalizare, separație.  Diferit, adjectiv
Sinonime: distinct, separat, deosebit, divergent, variat, amestecat, divers.  Disjunct, adjectiv
Sinonime: disjunctiv, despărțit, separat.  Disociaţie, substantiv
Sinonime: decompoziție, dezagregație, dezintegrație, disociere, disoluție, separație.  Deviaționism, substantiv
Sinonime: deviație, disidență, erezie, eterodoxie, fracționism, heterodoxie, originalitate, separatism.  Divorţ, substantiv
Sinonime: despărţire, dezacord, nepotrivire, repudiere, ruptură, separare, separaţie; (învechit) divorciu, divors, divorția, divorțium; (popular) despărţenie, (regional) dihorț.  Divorţat, adjectiv
Sinonime: despărţit, (învechit) împărţit, separat.  Fisiune, substantiv
Sinonime: dezintegrație, divizare, fisionare, scindare, sciziune, separație.  Fracționism, substantiv
Sinonime: deviaționism, disidență, dizidență, sciziune, secesiune, separatism.  Compartimentat, adjectiv
Sinonime: cloazonat, dezunit, divizat, fragmentat, partajat, secționat, separat, tranșat.  Fragmentat, adjectiv
Sinonime: compartimentat, dezmembrat, divizat, fracţionat, îmbucătățit, împărţit, partajat, scindat, secționat, segmentat, separat.  Schismatic, substantiv
Sinonime: dizident, eretic, ereziarh, relaps, separatist.

Schismatic, adjectiv
Sinonime: apostat, blasfemator, eretic, eterodox, heterodox, relaps.  Subdiviziune, substantiv
Sinonime: cazier, celulă, circumscripție, compartiment, district, diviziune, epocă, eră, etaj, fracțiune, fragment, lot, parcelă, parte, perioadă, porțiune, ramificație, sciziune, secțiune, separație, subîmpărțire, tranșă, varietate.  Staccato, adverb
Sinonime: (muzică) sacadat, separat, despărțit.  Selecţionare, substantiv
Sinonime: alegere, ales, clasare, repartiție, selectare, selectat, selecţie, selecţionat, separație, sortare, sortat, triaj, triat, triere.  Segmentaţie, substantiv
Sinonime: decupaj, dividere, divizare, diviziune, fracţionare, fragmentare, fragmentație, îmbucătăţire, împărţire, (biologie) metamerie, partaj, (biologie) sciziparitate, sciziune, secţionare, segmentare, separație, tăiat, tăiere, (variantă) segmentațiune.  Trior, substantiv
Sinonime: selector, separator, vânturătoare.  Dihotomie, substantiv
Sinonime: bifurcare, disjuncțiune, diviziune, partaj, ramificație, sciziune, separație, subdiviziune, (variantă) dicotomie.  Selecțiune, substantiv
Sinonime: alegere, antologie, asortiment, bucată, colecție, digest, echipă, elecțiune, evantai, preferință, selecție, separație, triaj.  Repartițiune, substantiv
Sinonime: aranjament, atribuție, clasament, clasare, cotă-parte, dispecerare, dispozare, dispoziție, distribuire, divizare, eșalonare, împărțire, partaj, partiție, rație, repartiție, repartizare, selecție, separație, stratificație, triaj.  Dezagregație, substantiv
Sinonime: decompoziție, degradare, degradație, delabrare, delichescență, destrucție, deteriorare, deteriorațiune, dezagregare, dezintegrare, dezintegrație, dezmembrare, dezorganizare, dezorganizație, dezunire, disjuncție, dislocare, dislocație, disociație, disociere, disoluție, dispersie, diviziune, fracționare, fragmentare, fragmentație, lichefacție, lichefiere, pulverizare, pulverizație, ruptură, scizionare, sciziune, separare, separație.  Rasism, substantiv
Sinonime: apartheid, discriminare, discriminație, segregație, segregaţionism, separatism, ură, xenofobie.  Cloison, substantiv
Sinonime: cloazon, despărțire, diafragmă, diviziune, ecran, membrană, menisc, perete despărțitor subțire, separare, separație.  Disociativ, adjectiv
Sinonime: despărțitor, separator.  Neanexat, adjectiv
Sinonime: detașat, nealăturat, separat.  Dezmădulat, substantiv (învechit)
Sinonime: dezmădulare, dezmembrare, (variantă) desmădulat.

Dezmădulat, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime: dezmembrat, separat, (variantă) desmădulat.  Izolare, substantiv
Sinonime: despărțire, desprindere, detașare, individualizare, izolat, izolație, retragere, segregare, segregație, separare, separatism, separație, singularizare, singurătate, (figurat) schimnicie, (figurat) sihăstrie, (livresc) solitudine, (rar) însingurare.  Dezmestecat, adjectiv (învechit)
Sinonime: dezamestecat, separat, (figurat) explicat.

Dezmestecat, substantiv
Sinonime: dezmestecare.  Dezamestec, substantiv
Sinonime: exsoluție, separație.