Separat (separată), adjectiv Sinonime:
despărţit, izolat, rupt de (ceva), desprins, detaşat, dislocat; în parte, unilateral, distinct, diferenţiat.
Separaţie, substantiv feminin Sinonime:
despărţire, desfacere, izolare, desprindere, detaşare, dislocare, fragmentare, secţionare, tăiere; diferenţiere, distincţie, discriminare.
Separatism, substantiv
Sinonime:
autonomism, fracționism, independentism, izolare, izolaționism, secesionism, secesiune.
Separatist, adjectiv și substantiv
Sinonime:
autonomist, disident, independentist, schismatic, secesionist.
Separațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
separație.
Separator, adjectiv
Sinonime:
despărţitor, izolator.
Ales (aleasă), adjectiv
Sinonime:
aparte, aristocrat, aristocratic, bun, de calitatea întâi, delicat, deosebit, distins, eminent, excepțional, fin, generos, ilustru, înalt, manierat, mare, mărinimos, nobil, politicos, prețios, pur, rafinat, rar, remarcabil, select, selectat, selecționat, separat, sortat, stilat, subtil, superior, triat, valoros, votat, (despre țesături) ornat cu flori, (familiar și depreciativ) simandicos, (familiar) șic, (figurat) subțire, (grecism învechit) evghenicos, (grecism învechit) evghenis, (învechit și popular) clar, (învechit și popular) mărit, (învechit și popular) slăvit, (învechit și regional) scump, (învechit) blagorod, (învechit) blagorodnic, (învechit) descurcat, (învechit) evident, (învechit) hotărât, (învechit) hotărnicit, (învechit) precis.
Aparte, adjectiv si adverb Sinonime:
separat, distinct; deosebit, special.
Bifurcaţie, substantiv feminin Sinonime:
bifurcare, despărţire, desfacere, scindare, separație, separare, diviziune; branșă; bretea; intersecție.
Deosebi, verb
Sinonime:
a recunoaşte, a distinge, a identifica, (învechit, regional) a deschilini; a (se) remarca, a se evidenţia, a excela, a desluşi, a diferenţia, a discerne, a discrimina, (învechit şi popular) a osebi, (figurat) a cerne, a diferi; a despărţi, a izola, a separa.
Deosebi, adverb
Sinonime:
aparte, deosebit, separat.
Despărţire, substantiv feminin
Sinonime:
delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.
Distinct (distinctă), adjectiv
Sinonime:
deosebit, diferit, osebit; clar, evident, lămurit, desluşit; aparte, separat, caracteristic.
Distincţie, substantiv feminin
Sinonime:
deosebire, diferenţă, diferențiere, discriminare, separație; demnitate, fineţe, grație, eleganţă, strălucire, maiestate; premiu, recompensă; bun-gust, rafinament, subtilitate.
Izolat (izolată), adjectiv Sinonime:
despărţit, separat, îndepărtat, detaşat; retras, singuratic, solitar, răzleţ; dosnic, ascuns, ferit.
Schismă, substantiv feminin
Sinonime:
despărţire, dezbinare, disidență, donatism, erezie, eterodoxie, ruptură, sacrilegiu, sciziune, secesiune, separație, (figurat) neînţelegere.
Segregaţie, substantiv feminin Sinonime:
segregare, separaţie, discriminare, diferenţiere.
Dispersie, substantiv feminin
Sinonime:
împrăştiere, răspândire, risipire; debandadă, difuzie, difuziune, dislocare, diseminare, disipare, disipaţie, distribuţie, distribuire, rarefacţie, rarefiere, separație.
Decompoziție (decompoziții), substantiv feminin
Sinonime:
decompozițiune, descompunere; separare, separație.
Chilin, adjectiv (învechit)
Sinonime:
deosebit, diferit, distinct, separat.
Deosebit, adverb
Sinonime:
aparte, separat, (popular) deosebi, (familiar) başca, foarte, cât se poate de, în afară de, pe lângă.
Despărţenie, substantiv
Sinonime:
despărţire, divorţ, separare, separaţie.
Despărţit, adjectiv
Sinonime:
răzleţit, divorţat, separat; deosebit, dezbinat, diferit, divers, felurit, învrăjbit, variat.
Despărţitor, adjectiv
Sinonime:
izolator, separator.
Desperecheat, adjectiv
Sinonime:
despărțit, separat, izolat, descompletat, disparat, stingher.
Desprins, adjectiv
Sinonime:
dezlipit, dislocat, desfăcut, separat, rupt; descheiat
Detaşare, substantiv
Sinonime:
desfacere, desprindere, dezlipire; despărţire, separaţie; dezinteresare, indiferență, insensibilitate, nepăsare.
Dezbinat, adjectiv
Sinonime:
învrăjbit, desfăcut, separat, rupt.
Diferenţiere, substantiv
Sinonime:
catalogare, deosebire, distincție, diversificație, diviziune, fracționare, individuație, modificație, segmentație, segregaţie, separare, separaţie, transformație, transformare.
Individuație, substantiv
Sinonime:
catalogare, diferențiere, individualitate, personalizare, separație.
Diferit, adjectiv
Sinonime:
distinct, separat, deosebit, divergent, variat, amestecat, divers.
Disjunct, adjectiv
Sinonime:
disjunctiv, despărțit, separat.
Disociaţie, substantiv
Sinonime:
decompoziție, dezagregație, dezintegrație, disociere, disoluție, separație.
Deviaționism, substantiv
Sinonime:
deviație, disidență, erezie, eterodoxie, fracționism, heterodoxie, originalitate, separatism.
Divorţ, substantiv
Sinonime:
despărţire, dezacord, nepotrivire, repudiere, ruptură, separare, separaţie; (învechit) divorciu, divors, divorția, divorțium; (popular) despărţenie, (regional) dihorț.
Divorţat, adjectiv
Sinonime:
despărţit, (învechit) împărţit, separat.
Fisiune, substantiv
Sinonime:
dezintegrație, divizare, fisionare, scindare, sciziune, separație.
Fracționism, substantiv
Sinonime:
deviaționism, disidență, dizidență, sciziune, secesiune, separatism.
Compartimentat, adjectiv
Sinonime:
cloazonat, dezunit, divizat, fragmentat, partajat, secționat, separat, tranșat.
Fragmentat, adjectiv
Sinonime:
compartimentat, dezmembrat, divizat, fracţionat, îmbucătățit, împărţit, partajat, scindat, secționat, segmentat, separat.
Schismatic, substantiv
Sinonime:
dizident, eretic, ereziarh, relaps, separatist. Schismatic, adjectiv
Sinonime:
apostat, blasfemator, eretic, eterodox, heterodox, relaps.
Subdiviziune, substantiv
Sinonime:
cazier, celulă, circumscripție, compartiment, district, diviziune, epocă, eră, etaj, fracțiune, fragment, lot, parcelă, parte, perioadă, porțiune, ramificație, sciziune, secțiune, separație, subîmpărțire, tranșă, varietate.
Staccato, adverb
Sinonime:
(muzică) sacadat, separat, despărțit.
Selecţionare, substantiv
Sinonime:
alegere, ales, clasare, repartiție, selectare, selectat, selecţie, selecţionat, separație, sortare, sortat, triaj, triat, triere.
Segmentaţie, substantiv
Sinonime:
decupaj, dividere, divizare, diviziune, fracţionare, fragmentare, fragmentație, îmbucătăţire, împărţire, (biologie) metamerie, partaj, (biologie) sciziparitate, sciziune, secţionare, segmentare, separație, tăiat, tăiere, (variantă) segmentațiune.
Trior, substantiv
Sinonime:
selector, separator, vânturătoare.
Dihotomie, substantiv
Sinonime:
bifurcare, disjuncțiune, diviziune, partaj, ramificație, sciziune, separație, subdiviziune, (variantă) dicotomie.
Selecțiune, substantiv
Sinonime:
alegere, antologie, asortiment, bucată, colecție, digest, echipă, elecțiune, evantai, preferință, selecție, separație, triaj.
Repartițiune, substantiv
Sinonime:
aranjament, atribuție, clasament, clasare, cotă-parte, dispecerare, dispozare, dispoziție, distribuire, divizare, eșalonare, împărțire, partaj, partiție, rație, repartiție, repartizare, selecție, separație, stratificație, triaj.
Dezagregație, substantiv
Sinonime:
decompoziție, degradare, degradație, delabrare, delichescență, destrucție, deteriorare, deteriorațiune, dezagregare, dezintegrare, dezintegrație, dezmembrare, dezorganizare, dezorganizație, dezunire, disjuncție, dislocare, dislocație, disociație, disociere, disoluție, dispersie, diviziune, fracționare, fragmentare, fragmentație, lichefacție, lichefiere, pulverizare, pulverizație, ruptură, scizionare, sciziune, separare, separație.
Rasism, substantiv
Sinonime:
apartheid, discriminare, discriminație, segregație, segregaţionism, separatism, ură, xenofobie.
Cloison, substantiv
Sinonime:
cloazon, despărțire, diafragmă, diviziune, ecran, membrană, menisc, perete despărțitor subțire, separare, separație.
Disociativ, adjectiv
Sinonime:
despărțitor, separator.
Neanexat, adjectiv
Sinonime:
detașat, nealăturat, separat.
Dezmădulat, substantiv (învechit)
Sinonime:
dezmădulare, dezmembrare, (variantă) desmădulat. Dezmădulat, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
dezmembrat, separat, (variantă) desmădulat.
Izolare, substantiv
Sinonime:
despărțire, desprindere, detașare, individualizare, izolat, izolație, retragere, segregare, segregație, separare, separatism, separație, singularizare, singurătate, (figurat) schimnicie, (figurat) sihăstrie, (livresc) solitudine, (rar) însingurare.
Dezmestecat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
dezamestecat, separat, (figurat) explicat. Dezmestecat, substantiv
Sinonime:
dezmestecare.
Dezamestec, substantiv
Sinonime:
exsoluție, separație.
Suveranist, adjectiv
Sinonime:
secesionist, separatist.
Suveranism, substantiv
Sinonime:
secesionism, separatism.
Secesionist, substantiv
Sinonime:
(și adjectiv) autonomist, independentist, separatist; (istorie americană) confederat, sudist.
Secesionism, substantiv
Sinonime:
autonomism, independentism, particularism, separatism; (prin extensiune) regionalism, scizionism.
Independentist, substantiv și adjectiv
Sinonime:
autonomist, particularist, secesionist, separatist, suveranist.
Independentism, substantiv
Sinonime:
autonomism, particularism, secesionism, separatism, suveranism.
Autonomist, adjectiv și substantiv
Sinonime:
independentist, naționalist, particularist, regionalist, secesionist, separatist, suveranist.
Autonomism, substantiv
Sinonime:
autonomie, independentism, naționalism, particularism, regionalism, secesionism, separatism, suveranism.
Naționalism, substantiv
Sinonime:
autonomism, civism, independentism, patriotism, separatism, șovinism, xenofobie.
Dehiscență, substantiv
Sinonime:
deschidere spontană, separație (naturală).
Dezacuplat, adjectiv
Sinonime:
debranșat, deconectat, decuplat, desfăcut, despărțit, desperecheat, detașat, dezunit, separat.
Dezmembrământ, substantiv
Sinonime:
defalcare, diviziune, lotizare, partaj, scindare, separație.
Separare, substantiv
Sinonime:
delimitare, demarcaj, demarcare, demarcație, descompunere, desfacere, despărțire, despărțit, desprindere, detașare, diferențiere, dihotomie, disjuncție, disjungere, disociație, disociere, divizare, diviziune, divorț, fracționare, hotărnicie, izolare, împărțire, scindare, scizionare, separație, (învechit) dezunire, (popular) despărțenie, (rar) dezalcătuire, (rar) segregare, (rar) segregație.
Detașat, adjectiv
Sinonime:
degajat, desfăcut, desprins, dezinvolt, dezlegat, distanțat, izolat, liber, nelegat, separat; (adverbial) categoric, clar, evident, staccato. Detașat, substantiv neutru
Sinonime:
detașare.
Osebitor, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
despărțitor, separator.
Sortat, substantiv
Sinonime:
alegere, ales, calibrare, selectare, selectat, selecție, selecționare, selecționat, sortare, triat, triere. Sortat, adjectiv
Sinonime:
ales, clasat, fin, selectat, selecționat, separat, superior, triat.
Sepărăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
separație.
Seperat, adjectiv (regional)
Sinonime:
separat.
Nelegat, adjectiv
Sinonime:
detașat, dezlegat, liber, separat, slobod, (figurat) neobligatoriu.
Dezasociat, substantiv
Sinonime:
dezasociere. Dezasociat, adjectiv
Sinonime:
despărțit, separat.
Neunit, adjectiv
Sinonime:
despărțit, dezunit, divizat, separat; (în Transilvania) ortodox.
