Hoţ, substantiv masculin
Sinonime: pungaş, fur, borfaş, lotru, tâlhar, mână-lungă; ştrengar, şiret, isteţ, nostim, simpatic; şmecher, hoţoman, şarlatan, viclean, sforar, pişicher.  Hotă, substantiv
Sinonime: (dans popular spaniol) jotă.  Hotar, substantiv neutru
Sinonime: graniţă, frontieră, limită; margine, hat, răzor, mejdină.  Hotărâre, substantiv feminin
Sinonime: decret, sentinţă, decizie, rezoluţie; determinare, tărie, fermitate.  Hotărât (hotărâtă), adjectiv
Sinonime: decis, ferm, neşovăitor, fără ezitare; fixat, stabilit, stipulat; destinat, sorocit, menit; indiscutabil, neîndoios, sigur, categoric, rezolvat.  Hotărâtor (hotărâtoare), adjectiv
Sinonime: decisiv, determinant, important.  Hotărî, verb
Sinonime: a stabili, a fixa, a decide, a dispune; a decreta, a porunci, a stipula; a soroci, a destina, a meni; a delimita, a hotărnici, a mărgini.  Hotărnici, verb
Sinonime: a delimita, a pune hotar, a stabili, a fixa.  Hotărnicire, substantiv
Sinonime: circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicit, limitare, marcare, mărginire.  Hoţeşte, adverb
Sinonime: pe ascuns, pe furiş, tiptil, încet, pe nevăzute.  Hoţie, substantiv feminin
Sinonime: furt, fraudă, defraudare, tâlhărie, pungăşie, găinărie, jaf, rapt.  Hoţiş, adverb
Sinonime: furiș, hoțește, ștrengăresc, tiptil.  Hoţoaică, substantiv
Sinonime: hoață, hoțomancă, pungășoaică, șmecheroaică, ștrengăriță, (popular) tâlhăriță, (popular) tâlhăroaică.  Hoţoman, adjectiv
Sinonime: afurisit, poznaș, șiret, șmecher, viclean.

Hoţoman, substantiv
Sinonime: hoț, șarlatan, ștrengar, (regional) ceapcân.  Hoţomancă, substantiv
Sinonime: (familiar) ștrengăriță; hoțoaică.  Hoţomănie, substantiv
Sinonime: furat, furătură, furt, hoţie, înșelătorie, pungăşeală, pungăşie, șarlatanie, șmecherie, tâlhărie.  

---

Anume, adjectiv
Sinonime: anumit, distinct, precis, hotărât, deosebit, special.

Anume, adverb
Sinonime: adică, cu alte cuvinte, înadins, intenţionat.  Anumit (anumită), adjectiv
Sinonime: anume, cunoscut, ştiut, hotărât, precizat; deosebit, special, precis, determinat; unul, oarecare.  Apaş, substantiv masculin
Sinonime: tâlhar, asasin, ucigaş, hoţ, om de nimic; derbedeu, huligan, haimana, golan.  Bandit, substantiv masculin
Sinonime: tâlhar, hoţ, brigand, asasin, criminal, nelegiuit, canalie, gangster, în afara legii, mizerabil, scelerat.  Banditesc (banditească), adjectiv
Sinonime: tâlhăresc, hoţesc, criminal, nelegiuit, crapulos.  Banditește, adverb
Sinonime: tâlhăreşte, hoţește, josnic, în mod criminal.  Banditism, substantiv neutru
Sinonime: tâlhărie, hoţie; crimă, nelegiuire, faptă odioasă, gangsterism.  Borfaş, substantiv masculin
Sinonime: hoţ, pungaş, găinar, bojogar, potlogar, şarlatan, tâlhar, (învechit) fur.  Brigand, substantiv masculin
Sinonime: tâlhar, hoţ, bandit, gangster, pirat, rechin; om necinstit; canalie, scelerat, ticălos, vandal.  Bulucbaşă, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: sutaş, hotnog.  Cardinal (cardinală), adjectiv
Sinonime: important, de bază, principal, esenţial, fundamental, definitoriu, hotărâtor.  Categoric (categorică), adjectiv
Sinonime: precis, sigur, hotărât; definitiv, indiscutabil, irevocabil, necondiţionat.  Călca, verb
Sinonime: a pune piciorul, a păşi, a merge, a străbate, a cutreiera, a colinda, a bate un drum, a bătători; a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge; (figurat) a nu respecta (o hotărâre), a nesocoti, a trece peste legi, a încălca; a veni, a se abate, a vizita.

Calca, verb
Sinonime: calchia.  Cleptoman, substantiv masculin
Sinonime: hoţ, fur, pungaş.  Consfinți, verb
Sinonime: a stabili, a legifera, a hotărî, a decide, a consacra, a fixa, a statornici, (învechit) a sfinţi; (termen juridic) a confirma, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra; a legaliza.  Convinge, verb
Sinonime: a lămuri; a-şi da seama, a recunoaște; a decide, a determina, a face, a hotărî, a îndupleca, (învechit) a îndemna, a pleca; a (se) asigura, a (se) încredinţa, (învechit) a (se) pliroforisi, a (se) siguripsi; (figurat) a se pătrunde.  Convins (convinsă), adjectiv
Sinonime: răspicat; încredinţat, sigur, ferm, hotărât.  Cordon, substantiv neutru
Sinonime: centură, curea, cingătoare, brâu, şerpar, (regional) bată, betelie, lentă, şnur; frontieră, graniţă, hotar, limită teritorială; (geografie) (cordon litoral) lido, perisip, săgeată litorală; (anatomie) (cordon ombilical) ombilic.  Coţcar, substantiv masculin
Sinonime: şarlatan, pungaş, potlogar, hoţ, hoţoman, glumeţ, hâtru, ghiduş, escroc, impostor, înşelător, şnapan.  Coțcărie, substantiv feminin
Sinonime: şarlatanie, pungăşie, hoţie, furtişag, glumă, ghidușie, escrocherie, furat, furătură, furt, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, şmecherie.  Crucial (crucială), adjectiv
Sinonime: important, capital, hotărâtor, de valoare, major.  Custură, substantiv feminin
Sinonime: lamă, tăiș, ascuțiș, briceag, cuțit, fier, limbă; placă de metal; ferăstrău, firez; fierul coasei; ciorsă, bleau; daltă; brăzdar de plug; creastă stâncoasă de munte, karling; om cu apucături rele, hoț, custurar.  Decide, verb
Sinonime: a hotărî, a determina, a statornici, a impune, a dispune, a fixa, a ordona, a convinge, a stabili, (figurat) a pecetlui; a alege, a opta.  Decis (decisă), adjectiv
Sinonime: hotărât, ferm, neşovăitor, sigur, statornic; fixat, stipulat, statornicit.  Decisiv (decisivă), adjectiv
Sinonime: hotărâtor, important, determinant, esenţial, de bază.  Decizie, substantiv feminin
Sinonime: hotărâre, sentinţă, decret, rezoluţie, ordin, poruncă, voinţă; dârzenie, fermitate, intransigenţă, neclintire, neînduplecare, nestrămutare, neşovăire, statornicie.  Decret, substantiv neutru
Sinonime: decizie, hotărâre, dispoziţie, ordonanţă, edict; (învechit) ofis, pitac, ucaz.  Decreta, verb
Sinonime: a ordona, a dispune, a decide, a hotărî, (învechit) a lega, a proclama.  Definit (definită), adjectiv
Sinonime: precizat, conturat, fixat, determinat, hotărât.  Delimita, verb
Sinonime: a contura, a hotărnici; a preciza, a stabili, a fixa, a răzori, a circumscrie, a demarca, a limita, a marca, (învechit) a hotărî, a semna, a mărgini, a profila, a restrânge.  Demarca, verb
Sinonime: a delimita, a hotărnici, a despărţi, a separa.  Despărţire, substantiv feminin
Sinonime: delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.  Destina, verb
Sinonime: a hărăzi, a hotărî, a rezerva, a ursi, a meni, a predestina, a sorti, a supune, a consacra; a afecta.  Determina, verb
Sinonime: a cauza, a pricinui; a preciza, a deduce, a stârni, a provoca, a impulsiona, a condiţiona, a decide, a calcula; a defini, (învechit) a mărgini, a răspica; a fixa, a hotărî, a stabili, a statornici, (învechit) a defige, a însemna, a statori; a complini.  Determinat (determinată), adjectiv
Sinonime: precizat, stabilit, hotărât, limitat, delimitat, caracterizat, ales, decis, definit, fixat, identificat, marcat; curajos, energic, ferm.  Dispoziţie, substantiv feminin
Sinonime: stare sufletească; hotărâre, ordin, indicaţie, normă, prescripţie, prevedere, (învechit şi regional) rost, (învechit) prescript, clauză, poruncă, (popular) porunceală, (învechit) aşezământ, carte, farmuta, învăţătură, mandat, orânduială, orânduire, pitac, poruncită, povelenie, povelire, pravilă, rânduială, strânsoare, şart, tertip, ucaz, (rusism învechit) pricaz, consemn, situaţie, stare; (la plural) toane, voie, (regional, la plural) duşi, poftă, tendinţă.  Dispune, verb
Sinonime: a hotărî, a decide; a ordona; a poseda, a avea; (sport) a birui, a învinge; a aranja; a se înveseli, a fi în voie bună.  Dârzenie, substantiv feminin
Sinonime: îndrăzneală, curaj, hotărâre, cutezanţă; îndărătnicie, încăpăţânare, înverşunare, perseverenţă; mândrie, semeţie, orgoliu.  Energic (energică), adjectiv
Sinonime: hotărât, ferm, neşovăitor, activ, forte, tare, eficace, eficient, drastic, dinamic, bătăios, impetuos, puternic, vajnic, viguros, viril.  Escroc, substantiv masculin
Sinonime: şarlatan, impostor, înşelător, pungaş, hoţ, coțcar, borfaş, potlogar, şnapan, (rar) pârlea, (popular şi familiar) pezevenchi, (învechit şi regional) mafler, pârlaci, (regional) pasmarghiol, potcaş, (Moldova, Bucovina şi Dobrogea) şalvir, (învechit) calpuzan, (învechit, în Moldova) şuler, pehlivan, pișicher, (figurat) panglicar, papugiu, scamator.  Escrocherie, substantiv feminin
Sinonime: înşelăciune, fraudă, pungăşie, hoţie, înşelătorie, şarlatanie, coţcărie, impostură, pungăşeală, şmecherie, (livresc) tripotaj, (rar) şarlatanerie, şarlatanism, şmecherlâc, (popular şi familiar) pezevenclâc, potlogărie, (Moldova) şolticărie, (învechit) calpuzanlâc, matrapazlărie, meșteșug, șălvirie, (învechit, în Moldova) șulerie, matrapazlâc, pehlivănie, pișicherlâc, șmechereală, (învechit, familiar) coțcă, (figurat) panglicărie, scamatorie.  Esenţial (esenţială), adjectiv
Sinonime: important, de prim ordin, major, fundamental, de bază, principal, de frunte, de căpetenie, capital, indispensabil, adânc, considerabil, crucial, decisiv, hotărâtor, însemnat, organic, primordial, profund, radical, serios, structural, substanţial, vital, (livresc) cardinal, nodal, (rar) temeinic, elementar.  Ferm (fermă), adjectiv
Sinonime: hotărât, intransigent, decis, neşovăitor, neclintit, tare, categoric; neîndoios, indiscutabil, cert, sigur, răspicat, neabătut, neşovăielnic; fix, stabil.  Fermitate, substantiv feminin
Sinonime: tărie, intransigenţă, statornicie, consecvenţă, hotărâre, constanţă, perseverenţă, neclintire, siguranţă.  Fixa, verb
Sinonime: a (se) stabili, a pironi, a imobiliza, a împietri, a înţepeni; a (se) stabiliza, a (se) statornici; a (se) hotărî, a se decide; a rândui, a ordona, a dispune, a norma, a prescrie; a (se) prinde, (regional) a proţăpi, a pune, a (se) pecetlui, a asambla, a se agăţa, a amplasa, a posta, a aținti, a-i rămâne, (figurat) a se grava, a se imprima, a se întipări, a se săpa, (învechit, figurat) a se tipări, a alege, a institui, a determina, a preciza, (învechit) a defige, a însemna, a statori, a calcula, a consfinți.  Fraudă, substantiv feminin
Sinonime: (familiar) coţcărie, (figurat) mâncătorie, (livresc) malversaţie, delapidare, escrocherie, excrocherie, hoţie, înşelăciune, înşelătorie, pungăşie, şarlatanie, şmecherie.

Frauda, verb
Sinonime: a defrauda, a delapida, a falsifica, a sustrage, a trișa, a truca.  Frontieră, substantiv feminin
Sinonime: bornă, (Banat) mege, (învechit şi popular) margine, (învechit, la plural) confinii, cordon, demarcaţie, fruntarie, graniţă, hotar, limită teritorială, miezuină.  Fundamental (fundamentală), adjectiv
Sinonime: esenţial, de prim ordin, principal, de căpetenie, de bază, definitoriu, hotărâtor, capital, cardinal, important.  Fura, verb
Sinonime: a buzunări, a delapida, a excroca, a jecmăni, a jefui, a lua, a prăda, a pungăși, a spolia, a subtiliza, a sustrage, a șparli, a șterge, a șterpeli, a-și însuşi, (argou) a furgăsi, a furlua, (argou) a mangli, a panghi, a șucări, a șuti, (familiar) a ciordi, (învechit şi familiar) a sfeterisi, (învechit, în Transilvania) a şpilui, (Moldova) a paşli, (prin Bucovina) a hărşni, (prin Transilvania) a ciuşdi, (rar) a hoţi, (regional) a şuchea, a şuchiri, (Transilvania) a pili; a fermeca, a vrăji, a copleşi; a fofila, a furişa, a strecura.  Furt, substantiv neutru
Sinonime: delapidare, furat, furătură, hoţie, infracțiune, jaf, pungăşeală, pungăşie, subtilizare, sustragere, (argou) mangleală, șuteală, (familiar) ciordeală, coțcărie, șterpeleală, șterpelire, (grecism învechit) sfeterismos, (învechit şi familiar) sfeteriseală, sfeterisire, (învechit) tâlhărăşug, tâlhărire, tâlhărşag, tâlhuşag, (livresc) rapt, (popular şi familiar) hoţomănie, (popular) tâlhărie, (rar) sustracție, (regional) robălie.