Plac, substantiv neutru Sinonime:
voie, gust, hatâr, dorinţă, plăcere.
Placă, substantiv feminin
Sinonime:
contraplacaj, disc, tăbliţă.
Plăcăcios, adjectiv (regional)
Sinonime:
plecăcios.
Placaj, substantiv
Sinonime:
garnisaj, placare.
Placard, substantiv (învechit)
Sinonime:
afiș, anunț, pancartă, placardă, (învechit) placat.
Placarda, verb
Sinonime:
a afişa, a pune o placardă.
Plăcea, verb Sinonime:
a-i conveni, a prefera, a agrea, a simpatiza.
Placebo, substantiv
Sinonime:
(medicină) medicament.
Placentar, adjectiv
Sinonime:
cu placentă, mamifer.
Plăcere, substantiv feminin Sinonime:
plac, poftă, hatâr, gust, voie, capriciu; favoare, graţie, satisfacţie; distracţie, bucurie, petrecere, delectare, desfătare, încântare.
Plachetă, substantiv feminin Sinonime:
culegere, volumaş, cărţulie.
Plăchioi, substantiv (regional)
Sinonime:
om greoi.
Placid (placidă), adjectiv Sinonime:
calm, blajin, flegmatic, pasiv, nepăsător, apatic, indiferent, impasibil.
Placiditate, substantiv feminin
Sinonime:
apatie, calm, delăsare, flegmă, impasibilitate, imperturbabilitate, indiferentism, indiferenţă, indolență, inerție, insensibilitate, liniște, neîngrijire, nepăsare, pasivism, pasivitate, prostrație, serenitate, tembelism, tranchilitate, (figurat) răceală, (grecism învechit) adiaforie, (învechit) negrijă, (învechit) negrijință, (învechit) tembelâc.
Plăcinta-porcului, substantiv
Sinonime:
(botanică) talpa-ursului.
Plăcintărie, substantiv
Sinonime:
patiserie, simigerie.
Plăcinţică, substantiv
Sinonime:
plăcintă, plăcintioară, plăcintuţă, (regional) plăcintucă; (botanică; regional la plural) bulbuci.
Plăcinţica-vacii, substantiv
Sinonime:
(botanică) pătlagină.
Plăcintioară, substantiv
Sinonime:
plăcintă, plăcinţică.
Plăcintor, substantiv
Sinonime:
făcăleţ, plăcintar, sucitor, vergea; măngălău.
Plăcintucă, substantiv
Sinonime:
plăcintă, plăcinţică.
Plăcintuţă, substantiv
Sinonime:
plăcintă, plăcinţică.
Plăcut (plăcută), adjectiv Sinonime:
agreabil, atrăgător, simpatic, amuzant, desfătător.
Plăcuță, substantiv
Sinonime:
lamă, lamelă, placă (mică), tăbliță, (învechit) tabletă.
Agreabil (agreabilă), adjectiv Sinonime:
plăcut, convenabil, bun, confortabil, primitor, comod.
Agrement, substantiv neutru Sinonime:
plăcere, distracţie, divertisment, amuzament.
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.
Amoreza, verb
Sinonime:
a (se) aprinde, a (se) îndrăgosti, (familiar) a plăcea. Amoreză, substantiv (învechit)
Sinonime:
amantă, concubină, drăguță, ibovnică, iubită, prietenă.
Amuzant (amuzantă), adjectiv Sinonime:
distractiv, hazliu, nostim, plăcut, desfătător, comic, recreativ, umoristic, hilaric.
Aspectuos (aspectuoasă), adjectiv Sinonime:
arătos, frumos, plăcut, prezentabil.
Becer, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
bucătar domnesc; plăcintar, cofetar.
Bine, adverb Sinonime:
acceptabil, potrivit, mulţumitor, satisfăcător, adecvat, convenabil, plăcut, agreabil. Bine, substantiv neutru Sinonime:
mulţumire, fericire, bunăstare; faptă bună, binefacere; folos, avantaj. Bine, adjectiv
Sinonime:
prezentabil. Bine, interjecție
Sinonime:
bravo!
Blând (blândă), adjectiv Sinonime:
blajin, prietenos, omenos, îngăduitor, bun, calm, potolit, lin, domol, liniştit, paşnic, cuminte, ascultător, cuviincios, de treabă, plăcut.
Bravo, interjecție Sinonime:
foarte bine, foarte frumos, foarte plăcut, minunat, excelent, de minune, magnific.
Broșură, substantiv feminin
Sinonime:
broșurică, buletin, catalog, cărticică, coliță, comics, fanzin, fasciculă, ghid, libret, opuscul, plachetă, prospect, tract, (învechit) filadă, (învechit) tartaj.
Bun (bună), adjectiv Sinonime:
cumsecade, binevoitor, generos, amabil, de inimă; de treabă; blând, prietenos, îngăduitor, blajin, calm, paşnic, potolit, liniştit, cuminte, ascultător, cuviincios; agreabil, plăcut, satisfăcător, convenabil, util, binevenit, de preţ, potrivit, corespunzător, apt; înzestrat, destoinic, iscusit, capabil, dibaci, abil, vrednic; valabil, nealterat, nescăzut, neuzat, în circulaţie.
Calm (calmă), adjectiv Sinonime:
liniştit, cumpănit, stăpânit, domol, potolit, echilibrat, moderat, așezat; destins, flegmatic, imperturbabil; pacific, pașnic, placid.
Carou, substantiv neutru
Sinonime:
careu, pătrat, pătrățel, (învechit) carea; carelaj, caroiaj, dalaj, dală, damier, geam, mozaic, pavaj, placă, sticlă; (la cărțile de joc) romb, tobă; (variantă) caro.
Cilibiu (cilibie), adjectiv (învechit) Sinonime:
fin, grațios, frumos, plăcut, ales.
Comod (comodă), adjectiv Sinonime:
plăcut, convenabil, confortabil; (figurat) leneş, inactiv, lăsător.
Confortabil (confortabilă), adjectiv
Sinonime:
agreabil, comod, convenabil, moale, plăcut, practic, suplu.
Conveni, verb
Sinonime:
a cădea de acord, a se învoi, a se înţelege; a corespunde, a fi pe plac, a fi potrivit, a(-i) plăcea, a prefera; (popular) a se ajunge, a se uni, (prin Muntenia) a se îndogăţi, (Banat) a se toldui, (învechit) a se lovi, a se târgui, a se tocmi, a veni, (grecism învechit) a se simfonisi; a accepta, (învechit) a pristăni.
Custură, substantiv feminin
Sinonime:
lamă, tăiș, ascuțiș, briceag, cuțit, fier, limbă; placă de metal; ferăstrău, firez; fierul coasei; ciorsă, bleau; daltă; brăzdar de plug; creastă stâncoasă de munte, karling; om cu apucături rele, hoț, custurar.
Dală, substantiv feminin Sinonime:
placă, lespede.
Delecta, verb
Sinonime:
a încânta, a bucura, a produce plăcere, a (se) desfăta, a (se) răsfăţa, (rar) a (se) dezmierda, (Moldova) a (se) teferici, (figurat) a (se) îndulci.
Delicios (delicioasă), adjectiv
Sinonime:
savuros, plăcut, încântător, fermecător, gustos, captivant, cuceritor, desfătător, fascinant, răpitor, seducător.
Deliciu, substantiv neutru
Sinonime:
plăcere, savoare, încântare, delectare, desfătare, farmec, voluptate, vrajă.
Desfătare, substantiv feminin
Sinonime:
delectare, plăcere, încântare, petrecere, veselie, farmec, voluptate, vrajă, (învechit şi regional) tefericie, (învechit) încântec, (familiar) deliciu, (figurat) savoare, (rar) desfăt, (învechit) desfătăciune, bucurie; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu. Desfățare, substantiv
Sinonime:
(despre plăpumi, perne, așternut) desfățat, dezbrăcare, lăsare fără rufărie, scoatere; (prin analogie) evitare; (regional) etalare.
Dispune, verb
Sinonime:
a alege cu fermitate, a aranja, a așeza, a avea (la dispoziție), a bate, a birui, a clasa, a clasifica, a comanda, a da dispoziții, a decide, a decreta, a deveni vesel, a distribui, a fi în voie bună, a fixa, a grupa, a hotărî, a împărți, a întocmi, a întrece, a învinge, a orândui, a ordona, a organiza, a petrece, a porunci, a poseda, a potrivi, a pune, a râde, a rândui, a repartiza, a se amuza, a se bucura, a se desfăta, a se distra, a se folosi după bunul plac, a se înveseli, a se veseli, a sistematiza, a stabili, a statornici, a stipula, (învechit) a conduce, (învechit) a dispoza, (învechit) a dispozarisi, (învechit) a drege, (învechit) a învăța, (învechit) a judeca, (învechit) a lega, (învechit) a libovi, (învechit) a poveli, (învechit) a se distrage, (învechit) a se eglendisi, (învechit) a tocmi, (popular) a chiti, (popular) a soroci, (prin Banat și Transilvania) a priti, (rar) a prescrie.
Distractiv (distractivă), adjectiv
Sinonime:
plăcut, amuzant, agreabil.
Distracţie, substantiv feminin
Sinonime:
amuzament, petrecere; neatenţie, absorbire, absenţă; agrement, divertisment, (învechit) zefchiu, plăcere.
Drag (dragă), adjectiv
Sinonime:
iubit, scump, nepreţuit; plăcut, îndrăgit, (figurat) dulce; afectuos, plin de afecţiune.
Drăgălaş (drăgălaşă), adjectiv Sinonime:
drăguţ, graţios, gingaş, plăcut, frumuşel.
Drăguţ (drăguţă), adjectiv
Sinonime:
drăgălaş, frumuşel, graţios, atrăgător, plăcut, (Transilvania şi Bucovina) cinaş, (figurat) dulce, agreabil, curtenitor.
Dulce, adjectiv
Sinonime:
plăcut, ca zahărul, ca mierea, (familiar) dulcic; frumos, drăguţ, gingaş, simpatic; iubit, scump, drag, îndulcit, proaspăt, nesărat, agreabil, armonios, blând, calm, delicat, domol, drăgălaş, estompat, fin, frumuşel, graţios, îmbălsămat, îmbătător, îndrăgit, înmiresmat, lin, liniştit, melodic, melodios, moderat, muzical, netulburat, pal, palid, parfumat, paşnic, pierdut, potolit, potrivit, sonor, stins, suav, şters.
Dulceaţă, substantiv feminin
Sinonime:
(Transilvania şi Banat) pecmez, (Transilvania) silvoiz, magiun; plăcere, desfătare, mulțumire sufletească, bucurie, fericire, încântare; blândeţe, bunătate, duioşie.
Erotism, substantiv neutru
Sinonime:
desfrânare, desfătare, libido, senzualitate, sexualitate, plăcere, voluptate.
Estetic (estetică), adjectiv Sinonime:
frumos, plăcut, agreabil.
Farmec, substantiv neutru
Sinonime:
vrajă, descântec, magie, fermecătorie, fermecătură, frumuseţe, graţie, armonie, desfătare, plăcere, încântare, fascinaţie, captivare, atracţie, (figurat) poezie, drăgălăşenie, haz, (familiar) chichirez; (figurat) savoare, sevă, suculenţă.
Fasciculă, substantiv feminin
Sinonime:
broşură, caiet, cărţulie, coliţă, libel, livret, opuscul, plachetă.
Fisă, substantiv feminin
Sinonime:
monedă, jeton, placă, (învechit) socotea. Fişă, substantiv
Sinonime:
conector, priză, ştecăr, ștecher; bristol, carte, carton, etichetă, foaie, tichet. Fișa, verb
Sinonime:
a alcătui fișe, a înregistra pe fișe, a repertoria, a transpune pe fișe.
Flegmatic (flegmatică), adjectiv
Sinonime:
calm, cu caracter nepăsător, cu sânge rece, detașat, impasibil, imperturbabil, indiferent, limfatic, liniștit, nepăsător, olimpian, placid.
Foaie, substantiv feminin
Sinonime:
(învechit) cotidian, ziar, revistă, gazetă, jurnal, organ, periodic, publicaţie; (foaie de cort) pânză de cort; (învechit şi regional) pătură; coală, filă, folio, frunză, fustă; petală, sepală; placă, planșă; (foaie-de-vioară) popilnic; (foaie-grasă) îngrăşătoare.
Frumos (frumoasă), adjectiv
Sinonime:
admirabil, arătos, calm, chipeş, estetic, fălos, fermecător, iscusit, încântător, luminos, minunat, mândru, ochios, plăcut, senin, tâmbuş, (argou) mişto, (familiar) gigea, (învechit şi regional) vederos, (învechit) ghizdav, (popular) chipos, (prin vestul Transilvaniei) muşat, (regional) marghiol, (Transilvania) hireş, (Transilvania) nialcoş.
Galant (galantă), adjectiv
Sinonime:
amoros, culant, curtenitor, darnic, galanton, generos, manierat, mărinimos, plăcut, politicos.
Ghizdav (ghizdavă), adjectiv (învechit)
Sinonime:
arătos, chipeş, delicat, frumos, graţios, plăcut.
Gând, substantiv neutru
Sinonime:
calcul, chibzuinţă, concepţie, cuget, cugetare, dorinţă, fantezie, idee, intenţie, închipuire, îndemn, îndrumare, învăţătură, judecată, meditare, minte, plac, plan, povaţă, povăţuire, reflecţie, sfat, socoteală, vis, voie, voinţă, vorbă.
Gust, substantiv neutru
Sinonime:
capriciu, chef, dorinţă, eleganță, extravaganţă, grație, înclinaţie, opinie, plăcere, poftă, pornire, predilecție, predispoziţie, preferinţă, pricepere, savoare, sensibilitate, simţ (estetic), stil, ţinută.
Gusta, verb
Sinonime:
a aprecia, a avea parte, a bea (în cantități mici), a cerceta, a degusta, a dejuna, a încerca, a mânca (în cantități mici), a prânzi, a preţui, a se bucura, a-i plăcea, (familiar) a îmbuca, (popular) a cerca, (regional) a gustări.
Gustat (gustată), adjectiv Sinonime:
plăcut, apreciat, preţuit.
Gustos (gustoasă), adjectiv
Sinonime:
apetisant, bun, cu gust bun, delicios, îmbietor, picant, plăcut, savuros, suculent, (rar) pofticios, (argou) mişto.
Hatâr, substantiv neutru
Sinonime:
avantaj, capriciu, cinste, concesie, dorinţă, favoare, înlesnire, onoare, plac, plăcere, poftă, privilegiu, protecţie, serviciu, ușurință, voie.
Haz, substantiv neutru
Sinonime:
amuzament, bucurie, caraghioslâc, desfătare, duh, glumă, mângâiere, mulțumire, nostimadă, plăcere, satisfacție, spirit, umor, veselie, vorbă de duh; farmec, lipici; (figurat) piper, sare.
Hazliu (hazlie), adjectiv
Sinonime:
amuzant, atrăgător, caraghios, comic, desfătător, glumeţ, hazos, hăzos, hilar, nostim, plăcut, plin de haz, plin de umor, simpatic, spiritual, umoristic, vesel, (Bucovina) șotios, (învechit și regional) șăgaci, (învechit) poznatec, (învechit) poznit, (învechit) zefliu, (livresc) ilar, (livresc) ilariant, (Moldova) chisnovat, (Moldova) tămășalnic, (Oltenia) potcaș, (popular) ghiduș, (popular) hâtru, (popular) mehenghi, (popular) mucalit, (popular) poznaș, (popular) ștrengar, (popular) șugubăț, (prin Bucovina și Moldova) șotelnic, (prin Moldova) prujalnic, (prin Moldova) prujitor, (prin Oltenia) snovelnic, (prin Oltenia) zgondos, (prin Transilvania și Oltenia) șodos, (prin Transilvania) șăncăleț, (prin Transilvania) șăncălos, (prin Transilvania) șodoman, (prin Transilvania) șolomeț, (regional) pozneț, (regional) snovos, (regional, mai ales în Moldova) șăgalnic, (Transilvania, Banat și Oltenia) șod, (variantă) hazlâu, (variantă) hazuliu.
