Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Drept
Drept, adverb
Sinonime: aţă, direct, perpendicular, vertical, (învechit) prost, ţeapăn; adevărat, just, corect; chiar, exact, întocmai, precis, tocmai, (popular) oblu, taman, (învechit şi regional) prisne, (prin Oltenia) tam, (învechit, în Transilvania) acurat, (popular, figurat) curat.

Drept, substantiv
Sinonime: jurisprudenţă, (învechit şi popular, la plural) legile, (învechit) drit; calitate, împuternicire, privilegiu; (drept de preferință) prioritate; (drept de reproducere) (englezism) copyright.

Drept, prepoziție
Sinonime: lângă, de, în față, alături de, pentru, ca, în calitate de, în loc de; (drept care) așadar, prin urmare, deci.  
Drept (dreaptă)
Drept (dreaptă), adjectiv
Sinonime: orizontal, plan, neted, direct, (livresc) rectiliniu, (popular) oblu, vertical, erect, abrupt, neaplecat, ţeapăn, plat, şes, (regional) şesos, (Oltenia şi Banat) polejnic, (învechit) tins, tocmai, (figurat) ras, şters; imparţial, neparţial, nepărtinitor, obiectiv, (învechit) nefăţărit, adevărat, echitabil, just, îndreptăţit, cinstit, integru, cumsecade, moral, curat, corect.  
Dreptar
Dreptar, substantiv
Sinonime: (tehnică) colţar, echer, (regional) cot, ghiunie; cocârlă, schimbătoare.  
Dreptate
Dreptate, substantiv feminin
Sinonime: echitate, justiţie, (învechit) lege, justeţe, adevăr; acţiune, cauză, judecată, proces.  
Dreptunghi
Dreptunghi, substantiv
Sinonime: paralelogram, patrulater, (învechit) rectangul.  
Dreptunghiular
Dreptunghiular, adjectiv
Sinonime: cvadrangular, rectangular, quadrangular.  

Adevărat (adevărată)
Adevărat (adevărată), adjectiv
Sinonime: real, netăgăduit, incontestabil, indiscutabil, nefalsificat, veridic, verosimil, corect, just, drept, întemeiat, autentic, sigur.  
Autoriza
Autoriza, verb
Sinonime: a da dreptul, a permite, a delega, a împuternici, a însărcina, a acorda, a aproba, a legitima, a omologa.  
Autorizaţie
Autorizaţie, substantiv feminin
Sinonime: împuternicire, drept, permisiune, îngăduință, licență, act, document, aprobare, permis.  
Avantaj
Avantaj, substantiv neutru
Sinonime: folos, câştig, profit; privilegiu, favoare, interes, drept; atu.  
Băţ
Băţ, substantiv neutru
Sinonime: bâtă, ciomag, baston, (regional) botă.

Băț, adjectiv (familiar)
Sinonime: drept, ţeapăn, tare.

Băţ, adverb
Sinonime: ţeapăn.  
Băţos (băţoasă)
Băţos (băţoasă), adjectiv
Sinonime: drept, ţeapăn, tare; (figurat) rigid, îngâmfat, plin de sine.  
Beneficiu
Beneficiu, substantiv neutru
Sinonime: avantaj, bonus, drept, câştig, profit, folos, avantaj, rentabilitate, randament, excedent, marjă, venit.  
Ca
Ca, adverb
Sinonime: cum, după cum, precum, aşa cum, de exemplu, bunăoară; aproape, cam, aproximativ, circa, vreo.

Ca, prepoziție
Sinonime: cât, la fel cu, în felul, decât, în calitate de, drept, în ce priveşte, cât priveşte, cu privire la.

Ca, conjuncție
Sinonime: pentru ca, așa ca.

Că, conjuncție
Sinonime: căci, fiindcă, deoarece, pentru că; încât, de, să; doar.  
Canonic (canonică)
Canonic (canonică), adjectiv
Sinonime: autentic, canonial, conform, convenabil, dogmatic, în spirit religios, legitim, normativ, obligatoriu, ortodox, regulamentar; (drept canonic) drept bisericesc.  
Cădere
Cădere, substantiv feminin
Sinonime: picare, căzătură, prăbuşire, dărâmare, năruire, prăvălire, răsturnare; (geografie) (cădere de apă) cascadă; scăpare, lăsare, dispariţie; eşec, insucces, nereuşită, (livresc) fiasco, chix; (figurat) calitate, competenţă, capacitate, pricepere, drept.  
Clironomie
Clironomie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: drept ereditar, moștenire, patrimoniu, succesiune.  
Competent (competentă)
Competent (competentă), adjectiv
Sinonime: priceput, pregătit; îndreptăţit, în drept, în materie, bun, capabil, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (învechit şi popular) harnic, (popular) cercat, (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; avizat, chemat, autorizat.  
Corect (corectă)
Corect (corectă), adjectiv
Sinonime: cumsecade, onest, cinstit, loial, de bună credinţă, de caracter, ireproşabil; adevărat, just, drept, întemeiat.  
Cot
Cot, substantiv neutru
Sinonime: cotitură, întorsătură, ocoliş, meandru; (prin Transilvania) şing; (figurat) colţ, colţar, cotlon, dreptar, echer, unghi, ungher.  
Curat
Curat, adverb
Sinonime: întocmai, chiar aşa, exact, precis, clar, desluşit, lămurit, limpede, chiar, drept, explicit, expres, răspicat, tocmai.  
Cuveni
Cuveni, verb
Sinonime: a se cădea, a-i reveni, a trebui; a merita, a avea dreptul, a cadra, (învechit) a se dostoi, a privi, a putea.  
Direct (directă)
Direct (directă), adjectiv
Sinonime: de-a dreptul, fără ocol, drept, nemijlocit, neocolit, (rar) nemediat, personal, făţiş.  
Echitabil (echitabilă)
Echitabil (echitabilă), adjectiv
Sinonime: just, drept, nepărtinitor, cinstit, adevărat, corect, imparţial, obiectiv.  
Echitate
Echitate, substantiv feminin
Sinonime: dreptate, justeţe, justiţie, nepărtinire, corectitudine, obiectivitate.  
Erect (erectă)
Erect (erectă), adjectiv
Sinonime: vertical, drept; ridicat.  
Exact (exactă)
Exact (exactă), adjectiv
Sinonime: conform, întocmai, concordant, tocmai; corect, precis, adevărat, drept, just, fidel, fix, punctual, riguros.  
Greşi
Greşi, verb
Sinonime: a cădea în păcat, a comite o greșeală, a comite un păcat, a confunda, a da greş, a executa ceva greșit, a face cuiva un rău, a face o faptă rea, a face rău, a greși, a încurca, a lua un lucru drept altul, a nu nimeri ținta, a păcătui, a rătăci, a se abate de la regulile de conduită, a se face vinovat, a se înşela, a vătăma.  
Imparţial (imparțială)
Imparţial (imparțială), adjectiv
Sinonime: nepărtinitor, obiectiv, drept, corect.  
Îndreptăţi
Îndreptăţi, verb
Sinonime: a justifica, a autoriza, a da dreptul.  
Înstrăina
Înstrăina, verb
Sinonime: a aliena, a emigra, a expatria, a fura, a lua pe ascuns și pe nedrept, a pierde afecțiunea, a pleca, a pribegi, a se depărta, a se dezrădăcina, a se exila, a se îndepărta (sufletește), a străina, a sustrage, a transmite (prin vânzare) un drept, a-şi însuşi, a-și părăsi familia, a-și părăsi locul de naștere, a-și părăsi locul de reședință, (variantă) a (se) înstreina.  
Just (justă)
Just (justă), adjectiv
Sinonime: drept, corect, aşa cum trebuie; adevărat, întemeiat, echitabil, imparţial, obiectiv, cinstit.  
Justeţe
Justeţe, substantiv feminin
Sinonime: dreptate, corectitudine, echitate, nepărtinire, imparţialitate, probitate, obiectivitate.  
Justiţie
Justiţie, substantiv feminin
Sinonime: echitate, dreptate.  
Legal (legală)
Legal (legală), adjectiv
Sinonime: legiuit, conform legii, drept, normal; îngăduit, permis, admis.  
Legitim (legitimă)
Legitim (legitimă), adjectiv
Sinonime: legal, just, drept, echitabil, îndreptăţit.  
Liniar (liniară)
Liniar (liniară), adjectiv
Sinonime: drept, neted.  
Nepărtinire
Nepărtinire, substantiv feminin
Sinonime: imparţialitate, obiectivitate, dreptate, echitate, justeţe.  
Nepărtinitor (nepărtinitoare)
Nepărtinitor (nepărtinitoare), adjectiv
Sinonime: imparţial, drept, obiectiv, echitabil, just.  
Obiectiv (obiectivă)
Obiectiv (obiectivă), adjectiv
Sinonime: nepărtinitor, imparţial, drept, just.  
Oblu (oablă)
Oblu (oablă), adjectiv
Sinonime: drept, vertical; abrupt; neted.  
Onest (onestă)
Onest (onestă), adjectiv
Sinonime: cinstit, de treabă, corect, la locul lui, drept, imparţial, obiectiv, corect.  
Ortoscopic (ortoscopică)
Ortoscopic (ortoscopică), adjectiv
Sinonime: rectiliniar, drept.  
Pieptiş
Pieptiş, adverb
Sinonime: de-a dreptul, direct, drept, neocolit.  
Plan (plană)
Plan (plană), adjectiv
Sinonime: întins, neted, drept, oblu.  
Plumb
Plumb, substantiv masculin
Sinonime: alice, condei, creion, dreptar, glonte, glonț, greutate, muniție, pecete, proiectil, sigiliu, (în alchimie) saturn, (regional) pleu.  
Pravoslavnic (pravoslavnică)
Pravoslavnic (pravoslavnică), adjectiv (învechit)
Sinonime: ortodox; drept-credincios, smerit, religios.  
Prerogativă
Prerogativă, substantiv feminin
Sinonime: competenţă, drept, privilegiu, atribuţie, sarcină.  
Privilegiu
Privilegiu, substantiv neutru
Sinonime: avantaj, înlesnire, drept, favor.  
Putea
Putea, verb
Sinonime: a fi capabil, a avea putere, a fi în stare, a avea posibilitatea, a avea putinţa, a (-i) fi cu putinţă; a fi posibil, a fi probabil; a avea voie, a avea permisiunea, a avea dreptul, a fi permis; a se cădea, a se cuveni, a fi potrivit, a fi convenabil.  
Putere
Putere, substantiv feminin
Sinonime: forţă, tărie, capacitate, eficacitate, posibilitate, putinţă; sănătate, vigoare, voinicie, rezistenţă; autoritate, stăpânire, dominaţie; împuternicire, drept, autorizaţie, competenţă; (popular) deplinătate, toi, miez.  
Răzbuna
Răzbuna, verb
Sinonime: a se lumina, a se însenina, a se limpezi; a se răfui, a-şi face dreptate, a se revanşa, a plăti, a pedepsi.  
Reabilita
Reabilita, verb
Sinonime: a repune în drepturi, a face dreptate.  
Rectilinear (rectilineară)
Rectilinear (rectilineară), adjectiv
Sinonime: drept, liniar, rectiliniu.  
Sincer (sinceră)
Sincer (sinceră), adjectiv
Sinonime: autentic, cert, cordial, neprefăcut, deschis, drept, cinstit, franc, leal, loial, fidel, veridic, adevărat.  
Titlu
Titlu, substantiv neutru
Sinonime: antet, apelație, atribuţie, brevet, calitate, certificat, demnitate, denominație, denumire, designație, diplomă, drept, funcție, intitulare, manșetă, nume, numire, obligație, rang, rubricariu, subtitlu, titru, (figurat) bază legală, (învechit) spiță, (învechit) stat, (învechit) titol, (învechit) titulă, (învechit) tituluș.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie