Concesiune, substantiv
Sinonime:
(termen juridic) (învechit) credinţă.
Concesiune, substantiv
Sinonime:
autorizare, contract, permisiune, privilegiu, tranzacție, drept de exploatare.
Credinţă, substantiv feminin
Sinonime:
convingere, certitudine, siguranţă; fidelitate, statornicie, sinceritate, devotament; speranţă, încredere, nădejde; religie, cult, confesiune, doctrină, dogmă, superstiție, teză, tradiție; credo, crez, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie, (livresc) devoţiune, (învechit) blagocestie, blagocestivie, hristoitie, râvnă, râvnire, smerire, părere; asigurare, chezăşie, concesiune, credit, datorie, garanţie, logodnă.
Locaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aranjare, arendare, chirie, concesiune, dispunere, închiriere, leasing, reînchiriere, (învechit și regional) năiem, (învechit și regional) năimeală, (învechit și regional) simbrie, (învechit) năimire, (învechit) orânduire, (Transilvania) tapșă, (variantă) locațiune.
Tranzacţie, substantiv feminin
Sinonime:
convenţie, pact, învoială, acord, înţelegere, contract; afacere, schimb, concesiune, operațiune, speculație; aranjament, curtaj, arbitraj; modus vivendi.
Concesiona, verb
Sinonime:
a da în concesiune, (învechit) a concede.
Franciză, substantiv
Sinonime:
autorizație, concesiune, franchisă, permisiune.
Apalt, substantiv (învechit)
Sinonime:
arendare, (luare în) arendă, concesiune.
