Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Abil (abilă)
Abil (abilă), adjectiv
Sinonime: agil, competent, îndemânatic, iscusit, descurcăreţ, dotat, isteţ, priceput, destoinic, dibaci, subtil.  
Abilita
Abilita, verb
Sinonime: a conferi dreptul de a practica o anumită profesiune; a autoriza, a delega, a împuternici, a învesti.  
Abilitat
Abilitat, adjectiv
Sinonime: atestat, autorizat, împuternicit.  
Abilitate (abilități)
Abilitate (abilități), substantiv feminin
Sinonime: agilitate, ușurință, îndemânare, pricepere, destoinicie, iscusinţă, dibăcie, ingeniozitate, virtuozitate; (la plural) deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri; (termen juridic) aptitudine legală, delegație, împuternicire, mandat, procură.  

Artă
Artă, substantiv feminin
Sinonime: măiestrie, meşteşug, pricepere, iscusinţă; talent, abilitate, manieră (de a face).

Arță, substantiv
Sinonime: hârță.  
Bun (bună)
Bun (bună), adjectiv
Sinonime: cumsecade, binevoitor, generos, amabil, de inimă; de treabă; blând, prietenos, îngăduitor, blajin, calm, paşnic, potolit, liniştit, cuminte, ascultător, cuviincios; agreabil, plăcut, satisfăcător, convenabil, util, binevenit, de preţ, potrivit, corespunzător, apt; înzestrat, destoinic, iscusit, capabil, dibaci, abil, vrednic; valabil, nealterat, nescăzut, neuzat, în circulaţie.  
Destoinic (destoinică)
Destoinic (destoinică), adjectiv
Sinonime: vrednic, capabil, merituos, isteţ, îndemânatic, competent, de ispravă, abil.  
Deştept (deșteaptă)
Deştept (deșteaptă), adjectiv
Sinonime: inteligent, ager, isteţ, iscusit, vioi, priceput, sprinten; şmecher, şiret, viclean; treaz, activ, sculat; spiritual, abil, dibaci, ingenios, îndemânatic, meşter, (popular) mehenghi, (învechit şi regional) pricopsit, (prin Transilvania) prinzaci, (învechit) meşteşugăreţ, practic, (figurat) breaz; chibzuit, cuminte, înţelept.  
Dexteritate
Dexteritate, substantiv feminin
Sinonime: uşurinţă, dibăcie, abilitate, îndemânare.  
Dibaci (dibace)
Dibaci (dibace), adjectiv
Sinonime: îndemânatic, abil, priceput, iscusit, agil, rafinat, descurcăreţ, ingenios, isteţ.  
Diplomatic (diplomatică)
Diplomatic (diplomatică), adjectiv
Sinonime: politic; (figurat) abil, calculat, capabil, descurcăreț, emerit.  
Iscusinţă
Iscusinţă, substantiv feminin
Sinonime: îndemânare, dibăcie, isteţime, abilitate, ingeniozitate, pricepere; talent, meşteșug, artă.  
Îndemânare
Îndemânare, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, dexteritate, iscusinţă, pricepere.  
Îndemânatic (îndemânatică)
Îndemânatic (îndemânatică), adjectiv
Sinonime: priceput, iscusit, abil, expert, dibaci, descurcăreţ, isteţ.  
Măiestrie
Măiestrie, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, aparat ingenios, artă, complot, conjurație, conspirație, creație (artistică), dar, descântec, dexteritate, dibăcie, farmec, favoare, grație, har, ingeniozitate, instrument, intrigă, inventivitate, iscusinţă, îndemânare, lucrare, magie, mașinație, meserie, meşteşug, operă, pricepere, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, truc, unealtă, uneltire, viclenie, vicleșug, virtuozitate, vrajă, vrăjitorie.  
Măiestrit (măiestrită)
Măiestrit (măiestrită), adjectiv
Sinonime: abil, artistic, desăvârșit, dibaci, dotat, frumos, ingenios, iscusit, îndemânatic, înzestrat, măiestru, meșteșugit, minunat, priceput, talentat.  
Mehenghi
Mehenghi, adjectiv
Sinonime: abil, deștept, dezgheţat, dibaci, fățarnic, glumeț, hazliu, hâtru, hoțoman, ingenios, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, poznaș, priceput, șiret, șmecher, vesel, viclean; piatră de încercare; (variante) mehenchi, mehengler.  
Meşter
Meşter, substantiv masculin
Sinonime: meseriaş, tehnician; om priceput, îndemânatic, iscusit, cu experienţă, dibaci, abil, ingenios, ştiutor, artist.  
Meşteşug
Meşteşug, substantiv neutru
Sinonime: meserie, îndeletnicire, ocupaţie, profesiune, specialitate; pricepere, îndemânare, abilitate, dibăcie, iscusinţă, ingeniozitate; artă, măiestrie; mijloc, procedeu, metodă; viclenie, vicleşug, înşelătorie, tertip, şiretlic.  
Practic (practică)
Practic (practică), adjectiv
Sinonime: abil, aplicat, bun, capabil, comod, competent, destoinic, deștept, dibaci, dotat, economicos, eficace, ergonomic, experimentat, folositor, funcțional, ingenios, iscusit, isteț, încercat, îndemânatic, înzestrat, lesnicios, maniabil, materialist, meșter, pozitiv, practician, pragmatic, pregătit, priceput, realist, util, utilitar, utilitarist, valoros, versat, vrednic.  
Practica
Practica, verb
Sinonime: a exercita, a profesa, a se ocupa (cu ceva).

Practică, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, aplicare, capacitate, competență, datină, deprindere, destoinicie, dexteritate, dibăcie, exercitare, exercițiu, experiență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, obicei, practicare, pregătire, pricepere, procedură, profesare, repetare, seriozitate, știintă, talent, ușurință, valoare, vrednicie.  
Prestidigitator
Prestidigitator, substantiv masculin
Sinonime: scamator, iluzionist; (figurat) om abil, om îndemânatic, om agil.  
Priceput (pricepută)
Priceput (pricepută), adjectiv
Sinonime: capabil, destoinic, iscusit, informat, descurcăreţ, abil.  
Tact
Tact, substantiv neutru
Sinonime: măsură, cadenţă, ritm; abilitate, fineţe, cumpănire, socoteală.  
Delegaţie
Delegaţie, substantiv
Sinonime: împuternicire, mandat, procură, (livresc) abilitate, (învechit) procuraţie, vechilet, vechilimea, vechilâc, (grecism învechit) plirexusiotită; (învechit) ambasadă, solie.  
Descurcăreţ
Descurcăreţ, adjectiv
Sinonime: abil, dibaci, îndemânatic, priceput; întreprinzător.  
Diplomaţie
Diplomaţie, substantiv
Sinonime: politică; corp diplomatic; (figurat) abilitate, dibăcie, pricepere.  
Tehnicitate
Tehnicitate, substantiv
Sinonime: abilitate, experiență, profesionalism; tehnicalitate.  
Ingeniozitate
Ingeniozitate, substantiv
Sinonime: abilitate, dibăcie, genialitate, inventivitate, iscusinţă, îndemânare, lucru ingenios, măiestrie, procedeu ingenios, subtilitate, virtuozitate.  
Marafet
Marafet, substantiv
Sinonime: abilitate, artificiu, capcană, capriciu, chef, cursă, destoinicie, dexteritate, dibăcie, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fleac, ingeniozitate, intermediere, intrigă, iscusință, isteţie, isteţime, îndeletnicire, îndemânare, înșelătorie, lucru mărunt, maimuţăreală, maraz, maşinaţie, măiestrie, meserie, meșteșug, mijloc, moft, naz, obiect lipsit de valoare, ocupaţie, organ, podoabă (pretențioasă), poftă, prefăcătorie, pricepere, procedeu, profesiune, prosteală, sclifoseală, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, toană, truc, uneltire, ușurință, viclenie, vicleșug.  
Prinzaci
Prinzaci, adjectiv
Sinonime: abil, deştept, dibaci, ingenios, iscusit, isteţ, îndemânatic, meşter, priceput.  
Inabilitate
Inabilitate, substantiv
Sinonime: incapacitate, lipsă de abilitate, neîndemânare, stângăcie.  
Măiestru
Măiestru, adjectiv
Sinonime: abil, artistic, ca din basme, fermecat, ingenios, iscusit, măiestrit, meşteşugit, minunat.  
Meşterie
Meşterie, substantiv
Sinonime: abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndeletnicire, îndemânare, însușire, măiestrie, meserie, meșteșug, ocupație, pricepere, profesiune, știință, talent, ușurință.  
Capabilitate
Capabilitate, substantiv
Sinonime: abilitate, capacitate, posibilitate.  
Pricepuţie
Pricepuţie, substantiv
Sinonime: (regional) abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, pricepere, știință, talent, ușurință.  
Acreditat
Acreditat, adjectiv
Sinonime: abilitat, autorizat, certificat, confirmat, consacrat, împuternicit, oficial, recunoscut.  
Iscuseală
Iscuseală, substantiv (învechit)
Sinonime: abilitate, ingeniozitate, iscusință.  
Iscusire
Iscusire, substantiv (învechit)
Sinonime: abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, pricepere, știință, talent, ușurință.  
Meșteșugos
Meșteșugos, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime: abil, dibaci, iscusit, îndemânatic, plin de meșteșug, șiret, viclean.  
Meşteşugire
Meşteşugire, substantiv
Sinonime: abilitate, aranjare, complot, conjurație, conspirație, destoinicie, dexteritate, dibăcie, dichis, dispozitiv, ingeniozitate, intrigă, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, înșelăciune, înșelătorie, mașinație, mecanism, potrivire, pregătire specială, pricepere, șiretlic, știință, talent, uneltire, ușurință, vicleșug, (învechit) meșteșug.  
Precepătură
Precepătură, substantiv (învechit)
Sinonime: abilitate, competență, cunoaștere temeinică, iscusință, îndemânare, pregătire.  
Diplomat
Diplomat, substantiv
Sinonime: agent diplomatic, ambasador, consul, emisar, însărcinat cu afaceri, legat, negociator, nunțiu, persona grata, plenipotențiar, reprezentant, trimis, (învechit) diplomatic, (învechit) diplomă.

Diplomat, adjectiv
Sinonime: abil, circumspect, conciliant, dibaci, diplomatic, fin, subtil, șiret, șmecher, viclean.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie