Stare, substantiv feminin Sinonime:
situaţie, poziţie, circumstanţă; dispoziţie, postură; avere, resurse, fonduri; (învechit) clasă, categorie; rang, grad, ierarhie, treaptă.
Stareţ, substantiv masculin Sinonime:
egumen.
Stareță, substantiv
Sinonime:
(biserică) abatesă, egumenă, (învechit) proestoasă, (învechit) proistoasă, (regional) stariță.
Stăreţi, verb
Sinonime:
(biserică) a egumeni.
Stăreţie, substantiv
Sinonime:
(biserică) abație, egumenie.
Abate, verb Sinonime:
a devia, a schimba direcţia; a doborî, a tăia, a ucide, a anihila, a elimina, a epuiza, a lichida. Abate, substantiv
Sinonime:
(biserică) prior; stareţ, egumen.
Amărăciune, substantiv feminin Sinonime:
mâhnire, supărare, indispoziţie, tristeţe, necaz, amăreală, neplăcere, stare sufletească apăsătoare, gust amar.
Apt (aptă), adjectiv Sinonime:
potrivit, bun, util, capabil, în stare de (ceva), adecvat, corespunzător, dotat, competent.
Avere, substantiv feminin Sinonime:
abundență, avuţie, bogăţie, resurse, proprietate, fonduri, bani, capital, patrimoniu, bunuri, lux, comoară, posesiune, căpătuială; situație, stare.
Avut (avută), adjectiv Sinonime:
bogat, înstărit, cu avere, cu stare, cu bani, cu cheag, căpătuit, realizat.
Barosan (barosană), adjectiv (familiar) Sinonime:
enorm, uriaş, grozav, imens; cu stare, înstărit, bogătaş, bogătan, cu cheag, plin de bani.
Bogat (bogată), adjectiv Sinonime:
avut, înstărit, cu stare, chiabur, cu cheag, bogătaş, prosper, pricopsit; mănos, roditor, fertil, mult, numeros; grandios, fastuos, măreţ, strălucitor, luxos.
Capabil (capabilă), adjectiv Sinonime:
apt, în stare, dotat, înzestrat, valoros, destoinic, priceput, îndemânatic, talentat.
Căpătuială, substantiv feminin Sinonime:
(depreciativ) îmbogăţire, parvenire; rost, situaţie, stare, avere; (familiar) căsătorie, partidă.
Cheag, substantiv neutru
Sinonime:
(biologie) chimozină, labferment, lactoferment, (regional) maia, presură; (biologie) coagul, (regional) străgheaţă, sânge închegat; stomac glandular; avere, avut, avuţie, bogăţie, bun, mijloace, periteag, situaţie, stare; (figurat) încropeală, rost, rostuială; (figurat) rezervă, resurse, bani.
Circumstanță, substantiv feminin
Sinonime:
caz, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, moment, ocazie, ocurență, postură, poziție, prilej, situație, stare, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (învechit) țircumstanție, (la plural) timpuri, (la plural) vremuri, (variantă) circonstanță, (variantă) circumstanție.
Condiţie, substantiv feminin
Sinonime:
clauză, prevedere; factor, fapt, împrejurare, circumstanţă; situaţie, poziţie socială, rang, stare, titlu, teapă, treaptă, (popular) mână, seamă.
Context, substantiv neutru
Sinonime:
text; ambianţă, mediu, situaţie, vecinătate, caz, circumstanţă, condiţie, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziţie, stare.
Curat (curată), adjectiv
Sinonime:
îngrijit, curăţat; (figurat) integru, cinstit, pur, nevinovat, candid; (figurat) senin, clar, transparent, limpede; neamestecat, în stare pură, nepătat, (regional) neîntinat, (Transilvania) tistaş, spălat, nativ, veritabil, natural, adevărat, bun, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, purificat, salubru, sănătos, tare, cast, corect, distinct, evident, feciorelnic, fecioresc, firesc, ideal, incoruptibil, inocent, leal, necoruptibil, neprihănit, net, normal, obişnuit, onest, platonic, precis, pudic,
spovedit, virgin, virginal, desluşit, lămurit.
Dispoziţie, substantiv feminin
Sinonime:
stare sufletească; hotărâre, ordin, indicaţie, normă, prescripţie, prevedere, (învechit şi regional) rost, (învechit) prescript, clauză, poruncă, (popular) porunceală, (învechit) aşezământ, carte, farmuta, învăţătură, mandat, orânduială, orânduire, pitac, poruncită, povelenie, povelire, pravilă, rânduială, strânsoare, şart, tertip, ucaz, (rusism învechit) pricaz, consemn, situaţie, stare; (la plural) toane, voie, (regional, la plural) duşi, poftă, tendinţă.
Fenomen, substantiv neutru
Sinonime:
manifestare, aspect, stare, aparenţă, proces, fapt, epifenomen, eveniment, manifestație, minune, miracol, raritate; (fenomen antropic) fenomen antropogen, fenomen antropogenic.
Gata, adjectiv
Sinonime:
definitivat, finisat, isprăvit, lichid, pregătit, terminat. Gata, adverb
Sinonime:
aproape (să), cât p-aci să, dispus să, în stare să, mai, pe cale de, pe punctul de. Gata, interjecție
Sinonime:
adio, ajunge, destul. Găta, verb
Sinonime:
a epuiza, a găti, a isprăvi, a încheia, a sfârşi, a termina.
Grad, substantiv neutru
Sinonime:
eșalon, exponent, funcţie, ierarhie, indice, marcă, nivel, palier, poziţie, rang, stadiu, stare, treaptă, (prin Transilvania) ştric; (sintagmă) (grad de comparație) comparație.
Graviditate, substantiv feminin
Sinonime:
apăsare, concepție, gestație, greutate, maternitate, sarcină, stare, (învechit şi regional) purtare, (rar) gravidie, (regional) poziţie.
Hal, substantiv neutru Sinonime:
stare, aspect, înfăţișare, situaţie.
Infern, substantiv neutru
Sinonime:
gheenă, hades, iad, orc, tartar; (figurat) chin, loc cu condiții insuportabile, loc de dezordine și de confuzie, situație chinuitoare, situație greu de suportat, stare de nefericire, suferinţă, tortură (sufletească), viață chinuită, viață mizerabilă, viață plină de chinuri.
Ipostază, substantiv feminin Sinonime:
stare, circumstanţă, situaţie; aspect, înfăţişare, faţă.
Înstărit (înstărită), adjectiv Sinonime:
cu stare, bogat, avut, cu cheag; chiabur.
Mană, substantiv feminin
Sinonime:
belşug, abundenţă, îmbelşugare, îndestulare, prisos, bogăţie, berechet; rugină la vegetale. Mâna, verb
Sinonime:
a îndemna, a sili; a mişca, a împinge; a se grăbi. Mână, substantiv feminin
Sinonime:
braţ, membru superior, palmă, pumn, (învechit și regional) brâncă, (popular și familiar) labă; (mână curentă) balustradă; (mână de lucru) forță de muncă; (botanică) (mâna-Maicii-Domnului) (regional) palma-sfintei-Mării; (tehnică) bată, braț, crac, furcă, margine, mâner, pervaz, spetează, stâlp, (regional) ciocan, (regional) condac, (regional) cotoi, (regional) cujbă; calitate, cocârlă, condiție, femeiușcă, fofează, grijă, hădărag, leucă, mănunchi, mănușă, măsea, muierușcă, pază, posesiune, rang, schimbătoare, seamă, stare, stăpânire, teapă, titirez, treaptă.
Miliardar, substantiv masculin Sinonime:
bogătaş, bogat, avut, cu stare.
Nou (nouă), adjectiv Sinonime:
contemporan, actual, de azi, de acum, de faţă, prezent, recent; evoluat, dezvoltat, perfecţionat, îmbunătăţit, ameliorat, îndreptat; neîntrebuinţat, nefolosit, neuzitat, în stare bună, neuzat, nedeteriorat, netocit, nedegradat; neexperimentat, novice, nepriceput, neîncercat.
Obraz, substantiv neutru Sinonime:
faţă, figură, chip; persoană, ins, personaj; (învechit) rang, condiţie, stare socială.
Postură, substantiv feminin Sinonime:
stare, situaţie, ipostază, poziţie; ţinută, atitudine.
Poziţie, substantiv feminin
Sinonime:
alură, amplasare, aşezare, atitudine, caz, circumstanță, condiție, conjunctură, demnitate, dispoziție, figură, graviditate, ipostază, împrejurare, loc, opinie, orientare, părere, port, post, postură, poză, profesiune, punct de vedere, rang, sarcină, situare, situație (socială), stare, treaptă, ținută, unghi, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) pozițiune, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (rar) stațiune.
Prinsoare, substantiv feminin
Sinonime:
(popular) acord, aranjament, arest, arestare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capcană, captivitate, capturare, carceră, cătușă, chingă, combinație, contract, convenție, detenţie, închisoare, înțelegere, învoială, învoire, legământ, ocnă, pact, pariu, penitenciar, prindere, prins, prizonierat, pușcărie, rămăşag, situație, stare, temniță, tranzacție, (plural) mijloace; (regional) curte, ogradă, împrejmuire; (Transilvania) cusătură, legătură.
Prosper (prosperă), adjectiv Sinonime:
înfloritor, îmbelşugat, bogat, cu stare, îndestulat.
Putea, verb Sinonime:
a fi capabil, a avea putere, a fi în stare, a avea posibilitatea, a avea putinţa, a (-i) fi cu putinţă; a fi posibil, a fi probabil; a avea voie, a avea permisiunea, a avea dreptul, a fi permis; a se cădea, a se cuveni, a fi potrivit, a fi convenabil.
Realitate, substantiv feminin
Sinonime:
adevăr, autenticitate, certitudine, evidență, existenţă (obiectivă), factualitate, fapt concret, lucru real, materialitate, natură, real, realism, stare de fapt, substanță, tangibilitate, veracitate, veridicitate, veritate, viață, (învechit; la plural) bunuri imobile.
Rost, substantiv neutru Sinonime:
sens, tâlc; atribuţie, rol, misiune, raţiune, scop, menire, slujbă, ocupaţie, post, stare, situaţie, rânduială; gospodărie, administraţie.
Sentiment, substantiv neutru Sinonime:
simţământ, stare afectivă, sensibilitate; credinţă, impresie, convingere.
Situaţie, substantiv feminin Sinonime:
împrejurare, circumstanţă; poziţie, loc, dispoziţie, stare, aşezare; raport, dare de seamă.
Soartă, substantiv feminin Sinonime:
destin, ursită, fatalitate, scrisă, dată, noroc; soroc; stare, împrejurare, situaţie.
Teapă, substantiv feminin Sinonime:
soi, varietate, fel, fire, caracter; stare, treaptă, rang. Ţeapă, substantiv feminin Sinonime:
ghimpe, aşchie, ţandără; frigare, suliţă.
Vrea, verb
Sinonime:
a accepta, a admite, a avea de gând să, a avea voința de a, a cere, a consimți, a dori, a fi de acord, a fi decis să, a fi gata, a fi hotărât, a fi în stare, a intenționa, a întreprinde, a jindui, a permite, a pofti, a pretinde, a primi, a putea, a râvni, a se învoi, a trata, a voi, a-i plăcea, (învechit) a deșidera, (învechit) a iubi, (învechit) a jelui, (învechit) a poftisi, (variantă) a vroi.
Perempţiune (perempţiuni), substantiv feminin
Sinonime:
perimare; starea unui lucru perimat.
Abație (abații), substantiv feminin
Sinonime:
mănăstire; stăreție.
Avut, substantiv
Sinonime:
avere, avuție, bani, bogăție, bun, câștig, deținere, posedare, situație, (familiar) parale, (figurat) cheag, (figurat) seu, (învechit și regional) bogătate, (învechit și regional) prilej, (învechit și regional) prindere, (învechit) bucate, (învechit) periusie, (învechit; figurat) destinație, (învechit; figurat) existență, (învechit; figurat) menire, (învechit; figurat) necesitate, (învechit; figurat) posibilitate, (învechit; figurat) scop, (învechit; figurat) stare, (învechit; figurat) voință, (Oltenia, Banat și Transilvania) vlagă, (plural) bunuri, (plural) mijloace, (prin Transilvania) apucătură, (rar) componență, (rar) dar, (rar) senzație, (rar; figurat) boală, (rar; figurat) independență, (rar; figurat) sentiment, (regional) blagă, (regional) prinsoare, (Transilvania) iosag.
Febricitate, substantiv (franțuzism)
Sinonime:
(medicină) stare febrilă; (figurat) entuziasm, căldură, aderență afectivă.
Căpătuit, adjectiv
Sinonime:
bogat, căsătorit, chivernisit, cununat, îmbogățit, înavuțit, înstărit, parvenit, pricopsit, (popular și depreciativ) ajuns, (popular) așezat, (popular) cu stare. Căpătuit, substantiv (învechit)
Sinonime:
căpătuială, căpătuire, parvenit, (popular) ajuns.
Colaps, substantiv
Sinonime:
eclampsie, leșin, slăbiciune, disconfort, stare generală de rău, (plural) tulburări, (plural) amețeli, prăbușire, vertij.
Cont, substantiv
Sinonime:
(contabilitate) partidă; buget, datorie, declarație, echilibru, evaluare, inventar, număr, poziție, rezumat, stare, statut, sumă; seamă, socoteală, (figurat) spate, spinare.
Decomprimare, substantiv
Sinonime:
decompresiune; (despre o stare de compresiune) reducere, micșorare.
Deșteptare, substantiv
Sinonime:
deșteptat, înviere, resurecție, sculare, sculat, trezire, (figurat) dezmorțire, (figurat) revenire la viață, (figurat) scoatere la iveală, (figurat) trezire la viață, (învechit) descoperire, (învechit) stare de veghe.
Dezmorţi, verb
Sinonime:
a se dezgheța; a ieși din starea de inerție, a (se) trezi din starea de pasivitate; a se trezi la viață, a reveni la viață, a face să revină la viață; a renaște, a reînvia.
Disconfort, substantiv
Sinonime:
inconfort, lipsă de confort; stare de nesiguranță, stare de insatisfacție.