Fată, substantiv feminin
Sinonime: copilă, (învechit şi regional) pruncă, fecioară, fiică, tânără, virgină, duduie, domnișoară; (fată mare) femeie nemăritată; (fată în casă) servitoare; (astronomie) (fata-mare) lebăda; (fata morgana) (popular) apa-morţilor.

Faţă, substantiv feminin
Sinonime: chip, figură, obraz, mutră, înfăţişare, aspect; culoare, nuanţă; pagină; fizionomie, oval, profil, (la plural) ochi, persoană; avers; recto; faţadă; acoperitoare, învelitoare; (față de masă) masă, peșchir, pânzătură, (regional) măsai, mesală, mesanică, (Banat și Transilvania) măsar, măsăriță, (Banat) măsarnică, (Transilvania și Maramureș) măsoaie; (prin Transilvania și Maramureș) sac, (prin Transilvania) tăbuieț; suprafață; personaj, vopsea; (botanică) (faţa-mâţei) sugel alb, tapoşnic, urzică moarţă; (locuțiune) (а fi de faţă) a fi prezent.

Făta, verb
Sinonime: a naşte, a face (pui), a da viaţă, (prin Transilvania) a pui.

Fâţă, substantiv
Sinonime: (ihtiologie) baboi, plevuşcă, zvârlugă; fufă.  Faţadă, substantiv
Sinonime: aparență, aspect, exterior, faţă, frontispiciu, fronton, mască; (locuțiune) (de fațadă) de ochii lumii, de formă.  Fâţâi, verb
Sinonime: a (se) bâţâi, a se mişca, a fi neastâmpărat, a da, a se agita, a colcăi, a se foi, a forfoti, a se frământa, a furnica, a mişui, a mişuna, a roi, a se suci.  Fâţâială, substantiv
Sinonime: agitaţie, animaţie, colcăială, fâțâit, foială, foire, forfotă, forfoteală, frământare, furnicare, mişcare, mişuială, mişunare, roială, viermuială, viermuire, (variantă) fâțăială.  Fâţâire, substantiv
Sinonime: agitaţie, animaţie, colcăială, foială, foire, forfotă, forfoteală, frământare, furnicare, mişcare, mişuială, mişunare, roială, viermuială, viermuire.  Fâţâit, substantiv
Sinonime: agitaţie, animaţie, colcăială, foială, foire, forfotă, forfoteală, frământare, furnicare, mişcare, mişuială, mişunare, roială, viermuială, viermuire.  Fâțâitor, adjectiv
Sinonime: bâțâitor, forfotitor.  Fâțâitură, substantiv
Sinonime: fâțâială.  Fatal, adverb
Sinonime: cert, inevitabil, imposibil de evitat.  Fatal (fatală), adjectiv
Sinonime: mortal, ucigaş, catastrofal, distrugător; de neînlăturat, inevitabil, sortit, ursit, predestinat.  Fătălău, substantiv masculin
Sinonime: hermafrodit, androgin; feteleu, fătoi, fătoc, fătocină, fătăloancă, fătătoi, fătătău; om fără căpătâi.  Fatalism, substantiv
Sinonime: cauzalitate, determinism, predestinare, predestinaţie; abandon, pasivitate, renunțare, resignație, resemnare.  Fatalitate, substantiv feminin
Sinonime: soartă, destin, ursită, predestinare; nenorocire, nefericire, ghinion.  Fatalmente, adverb
Sinonime: certamente, de neînlăturat, fatal, forțamente, ineluctabil, inevitabil, în mod fatal, (rar) necesarmente.  Fătare, substantiv
Sinonime: fătat, naştere, parturiţie.  Făţărie, substantiv
Sinonime: duplicitate, falsitate, făţărnicie, ipocrizie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie, vicleşug.  Făţărit, adjectiv
Sinonime: duplicitar, fals, fariseic, făţarnic, ipocrit, mincinos, perfid, prefăcut, şiret, viclean.  Făţarnic, substantiv
Sinonime: ipocrit, duplicitar.  Făţarnic (făţarnică), adjectiv
Sinonime: nesincer, ipocrit, fals, viclean, prefăcut, simulat, neadevărat, înşelător, mincinos, iudă.  Făţărnici, verb
Sinonime: a avantaja, a face, a favoriza, a părtini, a (se) preface, a privilegia, a proteja, a simula, a se fățări, a fi fățarnic.  Făţărnicie, substantiv feminin
Sinonime: falsitate, ipocrizie, prefăcătorie, minciună, nesinceritate, duplicitate, simulare, înşelătorie, viclenie, machiavelism, necinste.  Fătat, substantiv
Sinonime: fătare, naștere.

Fătat, adjectiv
Sinonime: (despre animale) născut.  

---

Absenta, verb
Sinonime: a lipsi, a nu fi de faţă, a nu se prezenta, a chiuli.

Absenţă, substantiv feminin
Sinonime: lipsă, inexistenţă, carență, dispariție, omisiune; neatenţie, distracţie.  Actualmente, adverb
Sinonime: acum, în acest timp, în momentul de față, în prezent, momentan, sub ochii noștri, (de) azi.  Alură, substantiv feminin
Sinonime: înfăţişare, faţă, aspect, chip, portret, aer, aparență, atitudine, conduită.  Animaţie, substantiv feminin
Sinonime: agitație, antren, avânt, colcăială, elan, entuziasm, exaltare, fâțâială, fâțâire, fâțâit, foială, foire, forfotă, forfoteală, frământare, furnicare, gălăgie, hărmălaie, înflăcărare, însufleţire, larmă, mișcare, mișuială, mișunare, roială, vânzoleală, viermuială, viermuire, vioiciune, vuiet, zgomot, (figurat) viață, (rar) vivacitate, (regional) fojgăială, (regional) vânzoală; desen animat, multiviziune.  Aparență, substantiv feminin
Sinonime: aspect, înfăţişare, faţă, alură, fizionomie; iluzie, imagine, formă.  Arătare, substantiv feminin
Sinonime: indicare, precizare, stabilire, determinare; aspect, înfăţişare, faţă; stafie, fantomă, halucinaţie, nălucă, fantasmă, vedenie.  Aspect, substantiv neutru
Sinonime: înfăţişare, aparență, faţă, fizionomie, profil, aer, alură, configurație.  Avantaja, verb
Sinonime: a idealiza, a înfrumuseța, a scoate în relief; a ajuta, a favoriza, a părtini, a privilegia, a proteja, a sluji, (învechit și regional) a pristăni, (învechit) a fățărnici.  Blestem, substantiv neutru
Sinonime: imprecație, afuriseală, urgiseală, maledicție, nenorocire, fatalitate; excomunicare.  Bovindou, substantiv neutru
Sinonime: nişă, firidă, scobitură, intrând, ieşitură (pe faţada unei clădiri).  Brodi, verb
Sinonime: a o nimeri, a o găsi; a izbuti, a o scoate la capăt, a ieşi din încurcătură; (reflexiv) a se întâmpla, a se găsi întâmplător, a se nimeri, a fi de faţă; a pune la cale (ceva), a aranja, a urzi, a potrivi.  Burtă-verde, substantiv masculin (depreciativ)
Sinonime: filistin, parvenit, ciocoi, burghez; făţarnic, laş, mărginit.  Cameristă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: bonă, fată în casă, guvernantă, servantă, servitoare, subretă.  Carnaţie, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) aspect, faţă, culoare, ten.  Cavalereşte, adverb
Sinonime: cu politețe, cu amabilitate, cu bunăvoinţă; sincer, deschis, pe faţă.  Căţeli, verb
Sinonime: (zoologie) a face pui, a făta; (reflexiv) a se împerechea; (despre răni) a se lăţi, a se întinde.  Căutătură, substantiv feminin
Sinonime: privire, uitătură, căutare; expresie, mină, înfăţişare, faţă.  Celibatară, substantiv feminin
Sinonime: beghină, domnișoară, duduie, fată bătrână, fată mare, fată rămasă.

Celibatară, adjectiv feminin
Sinonime: necăsătorită, nemăritată, singură, (regional) nenevestită.  Cenușereasă (Cenușăreasă), substantiv feminin
Sinonime: (figurat) fată oropsită, fată săracă, fată persecutată.  Cherestea, substantiv feminin
Sinonime: lemnărie; (jargon) obraz, faţă, bun simț.  Chip, substantiv neutru
Sinonime: înfăţişare, faţă, obraz, figură; fizionomie; (jargon) mutră, moacă; desen, imagine; mod, fel, gen, modalitate, posibilitate.

Chip, adverb
Sinonime: (la plural, articulat) cică, (prin Transilvania) maramchipu.  Colaţiona, verb
Sinonime: a compara, a confrunta, a pune faţă în faţă, a pune alături.  Comediant, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: actor comic, clovn, măscărici, bufon; (figurat) prefăcut, farseur, făţarnic, şarlatan, nesincer, ipocrit.  Compara, verb
Sinonime: a pune alături, a confrunta, a alătura, a pune faţă în faţă, (învechit) a protocoli, a semui; a (se) apropia, a (se) asemăna, a (se) asemui, (învechit) a (se) asemălui, a (se) semălui, (prin Banat) a (se) bărăbări; a potrivi; a se măsura, a se pune.  Confrunta, verb
Sinonime: a colaționa, a compara, a pune faţă în faţă, a se înfrunta, a se întâlni, a se întrece, a verifica, (învechit) a protocoli, (învechit) a semui.  Confruntare, substantiv feminin
Sinonime: concurs, competiție, întrecere, punere faţă în faţă; conflict, înfruntare, război.  Congestiona, verb
Sinonime: a se înroşi, a se aprinde la faţă, a se injecta, a se inflama.  Corp, substantiv neutru
Sinonime: anatomie, cadavru, carne, conţinut, cuprins, element, lucru, materie, mort, obiect, organism, persoană, substanţă chimică, substanţă, suflet, trunchi, trup; asociație, colectivitate, comunitate, fraternitate, corporatie, grup; (corp compus) combinaţie; (corp simplu) element; (corp vitros) umoare vitroasă; (corp ceresc) astru; corpus; (expresie) (corp la corp) față în față, pieptiș, deschis, în luptă dreaptă, (prin extensie) înverșunat, aprig; (corp de balet) companie de dans.  Curent (curentă), adjectiv
Sinonime: obişnuit, uzual; curgător, fluent, cursiv; în curs, actual, prezent, de faţă, la îndemână.  Cutră, substantiv feminin
Sinonime: vicleană, prefăcută, fățarnică, derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, puşlama, scârnăvie.  Da, verb
Sinonime: a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli.

Da, adverb
Sinonime: desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.  Demasca, verb
Sinonime: a da pe faţă, a dezvălui, a da în vileag, a deconspira.  Descoperi, verb
Sinonime: a dezvălui, a arăta, a revela, a scoate la iveală; a găsi, a afla, a da de ceva, a dezveli, a inventa, a ghici, (rar) a bănui, (livresc) a decela, (rar) a surprinde, a stabili, a destăinui, a divulga; a trăda, a da pe față; a lăsa neapărat, a expune unui atac.  Destin, substantiv neutru
Sinonime: soartă, dat, fatalitate, ursită, predestinare, fatum.  Dezastruos (dezastruoasă), adjectiv
Sinonime: nimicitor, înfricoşător, catastrofal, groaznic, distrugător, fatal, funest, nefericit, nenorocit, tragic.  Dimpotrivă, adjectiv
Sinonime: potrivnic, opus, în sens contrar, din față, din partea cealaltă, de dincolo, neprielnic, nefavorabil; antitetic.

Dimpotrivă, adverb
Sinonime: din contra, cu totul altfel, invers, (rar) față în față.  Dinainte, adverb
Sinonime: înainte, în faţă.

Dinainte, adjectiv
Sinonime: anterior, din față.  Duplicitate, substantiv feminin
Sinonime: făţărnicie, ipocrizie, falsitate, prefăcătorie.  Falcă, substantiv feminin
Sinonime: maxilar, mandibulă, maxilă; obraz, față; menghină; talpă la sanie.  Fals (falsă), adjectiv
Sinonime: plăsmuit, contrafăcut, neautentic, artificial, neadevărat, fabricat, denaturat, schimbat, alterat; prefăcut, simulat, mincinos, făţarnic, ipocrit, înşelător, perfid, viclean, şiret.  Falsitate, substantiv feminin
Sinonime: minciună, neadevăr, înşelătorie, înşelăciune; ipocrizie, făţărnicie, prefăcătorie, perfidie, inexactitate, neexactitate, netemeinicie, duplicitate.  Fariseu, substantiv masculin (figurat)
Sinonime: făţarnic, ipocrit, prefăcut, mincinos, fals, nesincer, iudă, perfid, şiret, tartuf, viclean.  Fatidic (fatidică), adjectiv
Sinonime: profetic, ursit, ineluctabil, inevitabil, fatal, forțat, funest, nefast, sinistru, sumbru.  Făcut, substantiv neutru
Sinonime: farmec, făcătură, fermecătură, vrajă, blestem, destin, soartă, ursită, fatalitate, confecţionare, gătit, descântec, magie, menire, noroc, predestinare, vrăjitorie, zodie.  Făţiş, adverb
Sinonime: în public, deschis, pe faţă, netăinuit, cu francheţe, loial, sincer, fără ascunzişuri; ostentativ, dinadins; direct, franc, (învechit) aievea, avedere, (figurat) neted, verde.

Făţiş, adjectiv
Sinonime: declarat, deschis, mărturisit, recunoscut, vădit, (livresc) manifest, direct.  Fecioară, substantiv feminin
Sinonime: fată, fiică, copilă, tânără, virgină, (învechit) vergură; (biserică) (Fecioara Maria) Maica Domnului; (astronomie, articulat) Virgina.

Fecioară, adjectiv
Sinonime: castă, neprihănită, virgină, (învechit) întreagă, (figurat) imaculată.  Fetie, substantiv feminin
Sinonime: viață de fată, castitate, cinste, feciorie, neprihănire, nevinovăţie, virginitate.  Figura, verb
Sinonime: a fi prezent, a nu lipsi, a apare, a se găsi, a se afla, a exista; a juca (teatru), a deţine un rol; a(-și) închipui, a(-și) imagina, a(-și) înfăţişa, a(-și) reprezenta, a vedea.

Figură, substantiv feminin
Sinonime: chip, faţă, obraz, mutră, persoană, om, ins, individ, tip, efigie, fizionomie, mină, portret, profil, siluetă; aparență, aspect, clișeu, conformație, formă, ilustrație, desen, schiţă, imagine, simbol, piesă, poziţie, reprezentare, schemă, tablou, vinietă; (figură de stil) trop, (învechit) shimă, alegorie, hipotipoză, litotă, metaforă.  Fiică, substantiv feminin
Sinonime: copilă, fată, (învechit şi popular) fie, (învechit şi regional) pruncă.  Filozofie, substantiv feminin
Sinonime: agnosticism, antropocentrism, antropomorfism, antropopatism, asociaționism, ataraxie, atomism, averroism, bergsonism, cartezianism, cazualism, conceptualism, confucianism, constructivism, convenționalism, creaționism, daoism, deism, determinism, dialectică, doctrină, dualism, emanatism, emanaționism, empiriocriticism, empiriomonism, energetism, epicurism, epifenomenalism, epistemologie, estetică, etică, existențialism, fatalism, fenomenalism, fenomenism, fenomenologie, ficționalism, fideism, filozofem, finalism, fizicalism, formalism, gândire (profundă), gândirism, gimnozofie, gnoseologie, gnosticism, hegelianism, hilozoism, holism, idealism, ideologie, iluminism, indeterminism, infinitism, instrumentalism, intelectualism, intuiționism, iraționalism, înţelepciune, kantianism, kantism, luminism, machism, marxism-leninism, materialism, mecanicism, metafizică, moderație, monadism, monism, morală, nativism, naturalism, neoconfucianism, neohegelianism, neokantianism, neoplatonism, neopozitivism, neoraționalism, neorealism, neotomism, ocazionalism, operaționalism, panpsihism, panteism, peripatetism, personalism, pironism, pitagorism, platonism, pozitivism, pragmatism, predeterminism, preformism, priticism, raționalism, relativism, scientism, scolastică, semanticism, senzualism, sistem, solipsism, speculație, spinozism, spiritualism, stoicism, structuralism, subiectivism, știință, teism, teleologie, teologie, teorie, teozofie, teză, tomism, utilitarism, vitalism, voluntarism.