Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Cin
Cin, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: rang, demnitate; tagmă, ordin călugăresc; (regional) luntre, barcă, lotcă, caic, şaică.  
Cină
Cină, substantiv feminin
Sinonime: dineu, masă de seară, supeu, (cina de apoi) parastas, (cina Domnului) Sfânta Euharistie, (regional) cinioară, (variantă) ciună.

Cina, verb
Sinonime: a cinui, a lua cina, a lua masa de seară, a supa.  
Cinabru
Cinabru, substantiv
Sinonime: (chimie) vermillon, chinovar.  
Cinaş
Cinaş, adjectiv
Sinonime: aranjat, cochet, dichisit, drăgălaş, drăguţ, elegant, fercheş, ferchezuit, frumuşel, gătit, îngrijit, spilcuit, frumos, chipeș.  
Cinătui
Cinătui, verb
Sinonime: a jumuli, a curăța (de pene, solzi și măruntaie); a bate, a stâlci în bătaie.  
Cincăi
Cincăi, verb
Sinonime: a cicăli, a dăscăli, a plictisi, a sâcâi, a deranja, a importuna.  
Cincantin
Cincantin, substantiv și adjectiv
Sinonime: (botanică) (regional) chircă, porumb.  
Cinchi
Cinchi, verb (regional)
Sinonime: a se ghemui, a se chirci, a se chinci, a sta pe vine.  
Cinci
Cinci, numeral
Sinonime: a cincea, al cincilea, patru plus unu.  
Cinci-clopoței
Cinci-clopoței, substantiv (regional)
Sinonime: (botanică) căldărușă.  
Cinci-degete
Cinci-degete, substantiv (regional)
Sinonime: (botanică) iarba-degetelor, ochiul-boului, sclipeţ.  
Cinci-foi
Cinci-foi, substantiv (regional)
Sinonime: (botanică) sănișoară.  
Cincinal
Cincinal, substantiv
Sinonime: lustru, perioadă de cinci ani.  
Cinciunghi
Cinciunghi, substantiv
Sinonime: pentagon.  
Cinde
Cinde, adverb (învechit)
Sinonime: decinde, decindea, dincolo.  
Cine
Cine, pronume
Sinonime: care, cel ce, acela care; fiecare, oricine, oricare.  
Cineamator
Cineamator, substantiv
Sinonime: cinefil, cineast amator.  
Cineast
Cineast, substantiv
Sinonime: autor, cineast-reporter, dialoghist, documentarist, ecranizator, femeie-cineast, operator, producător, realizator, regizor, șef de producție, (formație ironică) filmist.  
Cinedocument
Cinedocument, substantiv
Sinonime: document audiovizual, (film) documentar.  
Cinegetic (cinegetică)
Cinegetic (cinegetică), adjectiv
Sinonime: vânătoresc, de vânătoare.  
Cinegrafic
Cinegrafic, adjectiv
Sinonime: cinematografic.  
Cinegrafie
Cinegrafie, substantiv
Sinonime: cinematografie.  
Cinema
Cinema, substantiv neutru
Sinonime: cinematograf; (Banat, învechit) mozi.  
Cinematecă
Cinematecă, substantiv
Sinonime: colecție de filme; filmotecă; cinematograf.  
Cinematograf
Cinematograf, substantiv
Sinonime: cinema, cineclub, cinemascop, cinematecă, cineramă, film, proiecție, spectacol.  
Cinematografia
Cinematografia, verb
Sinonime: a înregistra pe peliculă; a filma; a ecraniza.  
Cinematografic
Cinematografic, adjectiv
Sinonime: de film, filmic.  
Cinematografie
Cinematografie, substantiv
Sinonime: film; artă cinematografică; industrie producătoare de filme.  
Cinematografiere
Cinematografiere, substantiv
Sinonime: filmare.  
Cinemometru
Cinemometru, substantiv
Sinonime: indicator de viteză, radar.  
Cineramă
Cineramă, substantiv
Sinonime: cineclub, cinema, cinemascop, cinematecă, cinematograf.  
Cinerit
Cinerit, substantiv
Sinonime: tuf, cenușă vulcanică consolidată.  
Cineşi
Cineşi, pronume
Sinonime: cine, oricare, oricine, orişicare, orişicine, fiecine, fiecare.  
Cinetism
Cinetism, substantiv
Sinonime: artă cinetică, op-art.  
Cineva
Cineva, pronume
Sinonime: oarecare, oarecine, vreunul; (familiar) om de valoare, personalitate, somitate.  
Cinflor
Cinflor, substantiv
Sinonime: (ornitologie) grangur.  
Cingătoare
Cingătoare, substantiv feminin
Sinonime: brâu, curea, centură, şerpar, (regional) betelie, cordon.  
Cinghel
Cinghel, substantiv
Sinonime: belciug, cârlig, cerc, cinghil, cinghir, fretă, inel; (argou) bătaie, încăierare.  
Cinghie
Cinghie, substantiv
Sinonime: harpă, harfă; dansatoare publică, cinghiasă.  
Cinghili
Cinghili, verb
Sinonime: a cimili.  
Cinghir
Cinghir, substantiv
Sinonime: cinghel, țigher.  
Cinic (cinică)
Cinic (cinică), adjectiv
Sinonime: sfidător, fără scrupul, fără jenă.  
Cinie
Cinie, substantiv
Sinonime: faianţă, porţelan; instrument, sculă, unealtă, ustensilă; farmec, vrajă.  
Ciniele
Ciniele, substantiv la plural (popular)
Sinonime: cinie, scule, unelte.  
Cinioară
Cinioară, substantiv (regional)
Sinonime: ora cinei; unealtă (de pescuit).  
Cinism
Cinism, substantiv
Sinonime: imoralitate, impudență, impudoare, insolență.  
Ciniță
Ciniță, substantiv
Sinonime: (prin Basarabia) beci, pivniță.  
Cinocefal
Cinocefal, substantiv
Sinonime: babuin, dril, hamadrias, mandril.  
Cinodont
Cinodont, substantiv
Sinonime: dinte canin.  
Cinologie
Cinologie, substantiv
Sinonime: canicultură, chinologie.  
Ajunge
Ajunge, verb
Sinonime: a sosi, a parveni, a reuşi, a izbuti, a atinge, a deveni (ceva sau cineva).

Ajunge, interjecție
Sinonime: atât! basta! destul! gata! isprăveşte! încetează! punct! sfârşeşte! stai! stop! termină! (regional) halt! ho!  
Aparţine
Aparţine, verb
Sinonime: a ţine de (ceva, cineva), a fi al cuiva, a se cuveni cuiva.  
Apăra
Apăra, verb
Sinonime: a proteja, a feri, a ocroti, a păzi, a salvgarda; a (se) dezvinovăţi, a pleda (pentru a susţine ceva sau pe cineva).  
Apela
Apela, verb
Sinonime: a telefona; a cere, a adjura, a invoca, a solicita; a se adresa cuiva, a recurge la (ceva), a se folosi de (ceva sau cineva).  
Apoteoză
Apoteoză, substantiv feminin
Sinonime: preamărire, slăvire, glorificare, consacrare, elogiu, triumf.

Apoteoza, verb
Sinonime: a cânta, a cinsti, a deifica, a diviniza, a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a slăvi, a venera, a zeifica.  
Apreciere
Apreciere, substantiv feminin
Sinonime: evaluare, estimare; atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, onoare, preţuire, respect, sentiment, stimă, trecere, vază, (livresc) condescendenţă, deferenţă, rating, reverenţă, (învechit şi regional) seamă, (regional) preţuială, (Moldova) lefterie, (învechit) laudă, socoteală, socotinţă, (grecism învechit) sevas, (învechit) baftă, (figurat) credit; recunoaştere; aviz, expertiză, judecată, opinie, părere, verdict.  
Asupra
Asupra, prepoziție
Sinonime: peste, pe; contra, împotrivă; înspre, spre, către; cu privire la (ceva sau cineva).  
Atârna
Atârna, verb
Sinonime: a agăţa, a anina, a suspenda; (figurat) a depinde, a fi subordonat, a fi legat de (ceva sau de cineva); a cântări, a apăsa; a spânzura.  
Barcă
Barcă, substantiv feminin
Sinonime: luntre, caiac, lotcă, șaică, cin, drifter.  
Baza
Baza, verb (reflexiv)
Sinonime: a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva).

Bază, substantiv feminin
Sinonime: temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.  
Bălmăji
Bălmăji, verb
Sinonime: a amesteca, a încurca, a zăpăci, a ameţi; (figurat) a îmbrobodi, a înşela, a duce de nas (pe cineva), a îmbolmăji; a îngăima, a îndruga, a articula.  
Bizui
Bizui, verb
Sinonime: a se încrede, a se întemeia, a se baza, a se lăsa în seama (cuiva), a se sprijini (pe cineva), a avea încredere, a conta (pe cineva).  
Brăcinar
Brăcinar, substantiv masculin (popular)
Sinonime: sfoară, șiret, cingătoare; bârneţ.  
Breaslă
Breaslă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: asociaţie, organizație; tagmă, rang, cin; meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; branșă.  
Brâu (brâie)
Brâu (brâie), substantiv neutru
Sinonime: cingătoare, curea, şerpar, centură, brâneţ, brâuleţ, cordon, (regional) bată (bete), (regional) brânaci; mijloc, talie, dungă, lanţ, şir; bordură, betelie, brână, chenar, mulură, ciubuc, brăţară.  
Brâuleţ
Brâuleţ, substantiv neutru
Sinonime: brâu, brâuşor, cingătoare, bată, (regional) brâneţ.  
Brusture (brusturi)
Brusture (brusturi), substantiv masculin
Sinonime: (botanică) lipan, (regional) captalan, lumânare, lumânărică, (prin Banat) lapuc; (brusturul-caprei) cinsteţ, lăptucul-oii; (brusturul-oii) lăptucul-oii.  
Camaraderesc (camaraderească)
Camaraderesc (camaraderească), adjectiv
Sinonime: prietenesc, tovărăşesc, colegial; loial, cinstit; onest, corect, cumsecade, de bună credinţă.  
Careva
Careva, pronume nehotărât
Sinonime: vreunul, oarecare, oarecine, cineva.  
Cavalerism
Cavalerism, substantiv neutru
Sinonime: vitejie, eroism; politeţă, amabilitate, bunăvoinţă, generozitate, cinste; onestitate, sinceritate, lealitate.  
Cășuna
Cășuna, verb
Sinonime: a i se năzări, a-i răsări, (familiar) a-i veni în gând; a purta pică, a prinde necaz (pe cineva), a urî; a bate la cap, a plictisi, a insista, a sta pe capul (cuiva), a nu lăsa în pace; a pricinui, a cauza.  
Cenaclu
Cenaclu, substantiv neutru
Sinonime: areopag, capelă, cerc, cinecenaclu, club, grup, pleiadă, reuniune, societate.  
Cenuşar
Cenuşar, substantiv neutru
Sinonime: urnă funerară, urnă cinerară; (Transilvania și Moldova) leşier; (botanică) oţetar fals, (regional) arbore-puturos; scrumieră.  
Chit
Chit, adverb
Sinonime: (a fi chit cu cineva) a nu mai datora nimic (cuiva); a nu mai avea de dat nici o socoteală (cuiva); (chit că) chiar dacă, indiferent dacă.

Chiţ, interjecție
Sinonime: (regional) ţiţ.  
Ciuciuli
Ciuciuli, verb (popular)
Sinonime: a se strânge, a se ghemui, a se ciuci, a se chirci, a se cinchi.  
Coastă
Coastă, substantiv feminin
Sinonime: dungă, latură, parte; flanc; pantă, povârniş; ţărm, mal, chei; chingă, cocârlă, crivac; (coasta-dracului) sparanghel; (coasta-vrăjmaşului) sparanghel; (expresie) (e slab de-i poți număra coastele) e foarte slab; (expresie) (a pune cuiva sula în coastă) a obliga pe cineva facă un lucru neplăcut; (locuțiune adverbială) (pe o coastă) pe o parte, într-o dungă.  
Colan
Colan, substantiv neutru
Sinonime: salbă, colier, şireag, şir; cingătoare, brâu, cordon.  
Broci
Broci, verb (regional)
Sinonime: a trăi bine cu cineva.

Broci, substantiv
Sinonime: garanţă, otrăţel, paţachină, roibă.  
Conduce
Conduce, verb
Sinonime: a îndruma, a dirija, a orienta; a însoţi pe cineva, a călăuzi, a acompania; a cârmui, a dirigui, a domni, a guverna, a stăpâni, (învechit şi popular) a oblădui, (învechit) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povăţui; a administra, a comanda, a prezida, a ghida, a sfătui, a şofa, a mâna.  
Conta
Conta, verb
Sinonime: a valora, a avea preţ, a fi însemnat; a se bizui, a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se sprijini, a se întemeia (pe cineva).  
Cordon
Cordon, substantiv neutru
Sinonime: centură, curea, cingătoare, brâu, şerpar, (regional) bată, betelie, lentă, şnur; frontieră, graniţă, hotar, limită teritorială; (geografie) (cordon litoral) lido, perisip, săgeată litorală; (anatomie) (cordon ombilical) ombilic.  
Corect (corectă)
Corect (corectă), adjectiv
Sinonime: cumsecade, onest, cinstit, loial, de bună credinţă, de caracter, ireproşabil; adevărat, just, drept, întemeiat.  
Corectitudine
Corectitudine, substantiv feminin
Sinonime: probitate, cinste, onestitate, cumsecădenie.  
Credit
Credit, substantiv neutru
Sinonime: împrumut, datorie, (popular) veresie; (figurat) preţuire, prestigiu, autoritate, apreciere, ascendent, atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, influenţă, încredere, înrâurire, onoare, reputaţie, respect, stimă, trecere, vază.  
Cumsecade
Cumsecade, adjectiv
Sinonime: binecrescut, blajin, blând, bun, calm, cinstit, corect, corespunzător, cu purtări bune, cuviincios, de bună credinţă, de ispravă, de treabă, educat, îngăduitor, înțelegător, loial, omenos, onest, pașnic, politicos, potrivit, prietenos, tolerant, (învechit) omenit.

Cumsecade, adverb
Sinonime: bine, convenabil, cum se cere, cum se cuvine, la locul lui, omenește, perfect, strașnic, (învechit și regional) tare.  
Curat (curată)
Curat (curată), adjectiv
Sinonime: îngrijit, curăţat; (figurat) integru, cinstit, pur, nevinovat, candid; (figurat) senin, clar, transparent, limpede; neamestecat, în stare pură, nepătat, (regional) neîntinat, (Transilvania) tistaş, spălat, nativ, veritabil, natural, adevărat, bun, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, purificat, salubru, sănătos, tare, cast, corect, distinct, evident, feciorelnic, fecioresc, firesc, ideal, incoruptibil, inocent, leal, necoruptibil, neprihănit, net, normal, obişnuit, onest, platonic, precis, pudic, spovedit, virgin, virginal, desluşit, lămurit.  
Curăţenie
Curăţenie, substantiv feminin
Sinonime: dereticare; cinste, nevinovăţie, candoare, puritate, naivitate; purgativ, laxativ; salubritate, (livresc) salubrizare; limpezime; castitate, corectitudine, feciorie, incoruptibilitate, inocenţă, integritate, lealitate, neprihănire, onestitate, pudicitate, pudoare, virginitate.  
Curea
Curea, substantiv feminin
Sinonime: cingătoare, brâu, centură, şerpar, (regional) bată, betelie.  
Cutezanţă
Cutezanţă, substantiv feminin
Sinonime: curaj, temeritate, îndrăzneală, bărbăţie, voinicie, vitejie; tupeu, cinism.  
Debarca
Debarca, verb
Sinonime: a acosta, a coborî, a descinde; (familiar) a da afară, a înlătura, a da jos (pe cineva), a elimina.  
Deferență
Deferență, substantiv feminin
Sinonime: respect, stimă, consideraţie, condescendență, apreciere, atenţie, cinste, cinstire, onoare, preţuire, trecere, vază.  
Demnitate
Demnitate, substantiv feminin
Sinonime: prestigiu, gravitate, sobrietate; rang, ierarhie, treaptă socială, poziţie, (învechit) cin, dregătorie, ifos, orânduială, şedere, vrednicie, titlu, onoare.  
Deschis
Deschis, adverb
Sinonime: făţiş, (figurat) sincer, leal, onest, franc.

Deschis, adjectiv
Sinonime: cinstit, comunicativ, expansiv, neprefăcut, prietenos, receptiv, sincer, sociabil, volubil; desfăcut, descuiat, căscat, destupat, neacoperit; (medicină) necicatrizat, nevindecat, sângerând, viu; crăpat, plesnit, înflorit; făţiş.  
Descinde
Descinde, verb
Sinonime: a coborî, a veni, a se trage (din cineva); a se opri, a trage (la o casă); a se deplasa, a pleca.  
Devotament
Devotament, substantiv neutru
Sinonime: abnegație, atașament, cinste, credință, dăruire, fidelitate, lealitate, renunţare, statornicie, (învechit și regional) priință, (învechit) devotare, (învechit) devotațiune, (învechit) devoțiune, (învechit) sadacat; (variante) (franțuzism învechit) devoiement, (franțuzism învechit) devuement.  
Dinamic (dinamică)
Dinamic (dinamică), adjectiv
Sinonime: activ, diligent, energic, petulant, stoic; balistic, cinematic, mecanic.  
Drăguţ (drăguţă)
Drăguţ (drăguţă), adjectiv
Sinonime: drăgălaş, frumuşel, graţios, atrăgător, plăcut, (Transilvania şi Bucovina) cinaş, (figurat) dulce, agreabil, curtenitor.  
Drept (dreaptă)
Drept (dreaptă), adjectiv
Sinonime: orizontal, plan, neted, direct, (livresc) rectiliniu, (popular) oblu, vertical, erect, abrupt, neaplecat, ţeapăn, plat, şes, (regional) şesos, (Oltenia şi Banat) polejnic, (învechit) tins, tocmai, (figurat) ras, şters; imparţial, neparţial, nepărtinitor, obiectiv, (învechit) nefăţărit, adevărat, echitabil, just, îndreptăţit, cinstit, integru, cumsecade, moral, curat, corect.  
Echitabil (echitabilă)
Echitabil (echitabilă), adjectiv
Sinonime: just, drept, nepărtinitor, cinstit, adevărat, corect, imparţial, obiectiv.  
Elogiu
Elogiu, substantiv neutru
Sinonime: laudă, preamărire, slăvire, proslăvire, cinstire, slavă, panegiric.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...