Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Comă
Comă, substantiv
Sinonime: agonie, somn letargic; virgulă, semn ortografic; (comă punctată) punct şi virgulă; (expresie) (de comă) extraordinar, nemaipomenit.  
Comană
Comană, substantiv
Sinonime: coamă, creastă, culme.  
Comănac
Comănac, substantiv neutru
Sinonime: acoperământ, acoperiș, capac, căciulă, pălărie, potcap; creangă, ramură; (variante) comanac, cumănac, cămănac.  
Comând
Comând, substantiv neutru
Sinonime: (regional) praznic, pomană la morți.  
Comanda
Comanda, verb
Sinonime: a da ordin, a da dispoziţii, a ordona, a porunci, a dispune, a cere, a impune; (tehnică) a controla, a regla; a gestiona, a conduce; a decreta, a dicta, a obliga; a necesita, a vrea.

Comandă, substantiv feminin
Sinonime: dispoziţie, poruncă, ordin; solicitare, cerere; conducere; consumație; (tehnică) element de meniu, levier, manetă, reglaj, telecomandă, volan.

Comânda, verb
Sinonime: a pomeni; a jertfi, a sacrifica.  
Comandament
Comandament, substantiv neutru
Sinonime: autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.  
Comandant
Comandant, substantiv masculin
Sinonime: şef, conducător, ştab, căpetenie, cap, bimbaşă.  
Comândare
Comândare, substantiv
Sinonime: pomană, praznic.  
Comandat
Comandat, adjectiv
Sinonime: cerut, decretat, regizat, impus, guvernat, ordonat, prescris; condus, dirijat, telecomandat.  
Comandir
Comandir, substantiv
Sinonime: cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, şef.  
Comandirisi
Comandirisi, verb (învechit)
Sinonime: a comanda.  
Comandirovcă
Comandirovcă, substantiv
Sinonime: anchetare, anchetă, cercetare, instruire.  
Comandita
Comandita, verb
Sinonime: a finanța, a sponsoriza, a stipendia.  
Comanditar (comanditară)
Comanditar (comanditară), substantiv masculin și substantiv feminin
Sinonime: împrumutător, sponsor; asociat, partener.  
Comando
Comando, substantiv
Sinonime: batalion, detașament, escadron, escortă, grup, patrulă, regiment, secțiune, trupă, unitate.  
Comandor
Comandor, substantiv
Sinonime: cavaler, colonel, ofițer, (comandorul credincioşilor) calif.  
Comândui
Comândui, verb (învechit)
Sinonime: a comanda o armată, a pune comandant, (variantă) a comendui; a comânda.  
Comanduitor
Comanduitor, substantiv (învechit)
Sinonime: comandant.  
Comarnic
Comarnic, substantiv
Sinonime: (regional) celar, pătul; leasă.  
Comaș
Comaș, substantiv (învechit)
Sinonime: stofă, (variantă) cumaș.  
Comasa
Comasa, verb
Sinonime: a amesteca, a combina, a concentra, a grupa, a împreuna, a îngrămădi, a pune la un loc, a reuni, (învechit și regional) a însorări.  
Comașar
Comașar, substantiv (învechit)
Sinonime: comisar, (învechit) comâșar, (învechit) comisariu.  
Comasare
Comasare, substantiv
Sinonime: concentrare, grupare.  
Comasat
Comasat, substantiv
Sinonime: comasare.

Comasat, adjectiv
Sinonime: reunit.  
Comat (comată)
Comat (comată), adjectiv
Sinonime: care are coamă bogată, cu plete bogate, încomat; (locuţiune) (stea comată) cometă.  
Comat (comați)
Comat (comați), substantiv
Sinonime: (societatea dacică) om de rând, (variantă, la plural) comati.  
Comatos
Comatos, adjectiv
Sinonime: carotic, de comă, inconștient.  

Artificial
Artificial, adjectiv
Sinonime: nenatural, fabricat, făcut, lucrat, confecţionat, prefăcut, meşteşugit; de comandă, sintetic.  
Autoritate
Autoritate, substantiv feminin
Sinonime: prestigiu, valoare morală, consideraţie; somitate, erudit, savant, specialist; instituţie, organizaţie, oficiu, administrație, comandament, guvern, putere.  
Bimbaşă (bimbași)
Bimbaşă (bimbași), substantiv masculin (învechit)
Sinonime: colonel (în armata turcă); comandant, căpetenie, conducător, cap, şef, ştab; boss, patron; (variantă) bimpașă.  
Cap
Cap, substantiv neutru
Sinonime: ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, gleavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.  
Căpetenie
Căpetenie, substantiv feminin
Sinonime: conducător, cap, şef, ştab, bonz, boss, patron, comandant, (învechit) baş, bimbaşă; (învechit) căpitan.  
Căpitan
Căpitan, substantiv masculin
Sinonime: (învechit) comandant, căpetenie, şef, cap, conducător.  
Ceauş
Ceauş, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: căpetenie, şef, comandant, conducător, cap.  
Celar
Celar, substantiv neutru
Sinonime: cămară, magazie; (învechit) veghetoare; comarnic.  
Combina
Combina, verb
Sinonime: a amesteca, a aranja, a asambla, a asocia, a asorta, a calcula, a chibzui, a comasa, a dispune, a fuziona, a îmbina, a împreuna, a îngrămădi, a lega, a organiza, a plămădi, a plănui, a plăsmui, a potrivi, a prepara, a pune la cale, a pune la un loc, a reprezenta în minte, a reuni, a uni într-o anumită ordine, a urzi.  
Conducător
Conducător, substantiv masculin
Sinonime: cap, căpetenie, cârmuitor, comandant, domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (astăzi rar) stăpân, (învechit şi popular) oblăduitor, (învechit) biruitor, crai, gospodar, gospodin, ocârmuitor, purtător, vlădică, (figurat) cârmaci, guvernator, (turcism învechit) zabet; guvernant, hegemon, şef, (rar) diriguitor, (învechit) principal, ştab, vătaf, (învechit) staroste, (regional) birău, jude; şofer.

Conducător, adjectiv
Sinonime: guvernant, guvernamental, hegemon.  
Conduce
Conduce, verb
Sinonime: a îndruma, a dirija, a orienta; a însoţi pe cineva, a călăuzi, a acompania; a cârmui, a dirigui, a domni, a guverna, a stăpâni, (învechit şi popular) a oblădui, (învechit) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povăţui; a administra, a comanda, a prezida, a ghida, a sfătui, a şofa, a mâna.  
Consemn
Consemn, substantiv neutru
Sinonime: comandament, cuvânt de ordine, directivă, dispoziţie, ghid, instrucțiune, lozincă, manual, mod de operare, ordin, parolă, procedură, regulament, regulă, vademecum; pedeapsă, privațiune, (învechit) privație, (învechit) puniție; (învechit) consigniu.  
Controla
Controla, verb
Sinonime: a verifica, a urmări, a vedea; a se stăpâni, a se supraveghea; (figurat) a stăpâni, a domina; (tehnică) a comanda, a regla.  
Grupa
Grupa, verb
Sinonime: a acumula, a aduna, a aglutina, a aranja, a asambla, a asocia, a centraliza, a clasa, a clasifica, a colecta, a colecționa, a comasa, a concentra, a cumula, a fuziona, a împărţi, a masa, a organiza, a regrupa, a reorganiza, a repartiza, a reuni, a se aglomera, a se alia, a se coaliza, a strânge, a tria, a uni (într-o singură unitate).

Grupă, substantiv feminin
Sinonime: unitate, grup, colectiv, ceată, bandă, cenaclu, clan, batalion, club, cohortă, comitet, şcoală, echipă, confrerie, escadrilă, escadron, formaţie, formaţiune, gaşcă, ansamblu; (rar) gang.  
Grupare
Grupare, substantiv feminin
Sinonime: ansamblu, categorie, colectivitate, comasare, grup, partid, partidă, structură, tabără, (învechit) parte.  
Insensibilitate
Insensibilitate, substantiv feminin
Sinonime: apatie, ataraxie, catalepsie, comă, hipoalgezie, impasibilitate, indiferenţă, indolenţă, letargie, lipsă de emotivitate, lipsă de impresionabilitate, lipsă de sensibilitate, nepăsare, nesensibilitate, nesimţire, paralizie, răceală, (învechit) nesimţibilitate.  
Mandat
Mandat, substantiv neutru
Sinonime: comandă, instrucţiune, împuternicire, însărcinare, ordin, poruncă, procură, septenat, solie.  
Militar
Militar, substantiv masculin
Sinonime: apărător, artilerist, caporal, carabinier, cavalerist, colonel, comandant, combatant, fantasin, general, gheriler, gueriler, infanterist, leat, legionar, locotenent, lunetist, mareșal, mercenar, ofițer, ostaş, oștean, parașutist, reangajat, recrut, rezervist, sergent, soldat, subofițer, tanchist, voinic, voluntar, (învechit) săgar, (învechit) stratiot, (Transilvania) cătană.  
Ordin
Ordin, substantiv neutru
Sinonime: dispoziţie, poruncă, comandă; decoraţie, distincţie.  
Ordona
Ordona, verb
Sinonime: a da ordin, a porunci, a comanda, a dispune; a aranja, a rândui, a pune în ordine, a înşirui.  
Poruncă
Poruncă, substantiv feminin
Sinonime: ordin, comandă, dispoziţie, obligaţie.  
Porunci
Porunci, verb
Sinonime: a ordona, a comanda, a dicta, a dispune, a obliga, a impune, a cere, a pretinde; (regional) a comunica, a transmite, a trimite vorbă.  
Pretenţie
Pretenţie, substantiv feminin
Sinonime: ambiție, cerere, cerinţă, deziderat, doleanță, dorință, exigenţă, fatuitate, gloriolă, ifos, imodestie, imperativ, infatuare, înfumurare, îngâmfare, moft, naz, necesitate, nevoie, obligație, orgoliu, reclamare, revendicare, revendicație, rigurozitate, sclifoseală, severitate, suficiență, trebuință, vanitate, vanterie, veleitate, (figurat) comandament, (figurat; la plural) fumuri, (grecism învechit) pretenderimă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) pretendă, (învechit) pretenderisire, (învechit) recerință, (la plural) ifose, (regional) inaghie, (turcism învechit) teclif, (variantă) pretențiune.  
Prezida
Prezida, verb
Sinonime: a administra, a comanda, a conduce, a dirija, a fi în frunte, a guverna, a oficia, a pontifica, a trona, (învechit) a preşedea, (învechit) a prezidui.  
Strigăt
Strigăt, substantiv neutru
Sinonime: invocare, chemare, apel; anunţare, comandă; zgomot, larmă; strigătură, chiuitură.  
Şef
Şef, substantiv masculin
Sinonime: conducător, cap, căpetenie, superior, comandant; stăpân, patron.  
Șefie
Șefie, substantiv feminin
Sinonime: demnitate, rang, funcţie, conducere, direcţie, comandament.  
Vătaf
Vătaf, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: administrator, bulibașă, căpetenie, căpitan, cioban, comandant, conducător, director, garant, inspector, intendent, împuternicit, îngrijitor, logofăt, șef, vătășel, (învechit) epistat, (învechit) ispravnic, (învechit) vechil, (regional) birău, (regional) jude, (vătaf de aprozi) portar principal, (vătaf de plai) subprefect, (vătaf de vistierie) șef de percepție; (variante învechite) vatav, vătah, vătaș, vătav.  
Voievod
Voievod, substantiv masculin
Sinonime: cap, căpetenie, căpitan, comandant, conducător, domn, domnitor, mai-mare, principe, șef, vodă, voevod, voivod; bulibașă.  
Somație (somații)
Somație (somații), substantiv feminin
Sinonime: apel, citație, aviz, avertisment, comandă, ordin, ucaz, ultimatum.  
Agonie
Agonie, substantiv
Sinonime: (medicină) (prin Banat) ropot, comă.  
Ancheta
Ancheta, verb
Sinonime: (juridic) a cerceta, a instrui, (livresc) a instrumenta.

Anchetă, substantiv
Sinonime: (juridic) anchetare, cercetare, instruire, (livresc) instrumentare, (învechit) sprafcă, (rusism învechit) comandirovcă; sondaj.  
Asociat
Asociat, substantiv
Sinonime: acolit, acționar, aderent, ajutor, aliat, alter ego, asociere, coacționar, coasociat, colaborator, coleg, comanditar, companion, complice, confrate, cooperator, membru, partener, participant, părtaş, tovarăş, (învechit şi regional) sâmbraş, (învechit) societar, (regional) ortac, (regional) prieten.  
Călăuz
Călăuz, substantiv
Sinonime: cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, şef.  
Cerut
Cerut, adjectiv
Sinonime: cerșit, comandat, dorit, pretins, reclamat, revendicat, solicitat, trebuincios.

Cerut, substantiv
Sinonime: cerșit, cerșetorie, milogeală.  
Coamă
Coamă, substantiv
Sinonime: creastă, culme, (regional) comană, coroană, laţ, samară, slimnă, muchie.  
Reglaj
Reglaj, substantiv
Sinonime: acomodare, adaptare, ajustare, reglare, comandă.  
Cometă
Cometă, substantiv
Sinonime: (astronomie) aerolit, astru, bolid, meteor, novă, stea; stea cu coadă, (popular) stea comată, stea cu coamă.  
Comision
Comision, substantiv
Sinonime: indemnitate, remiză, (învechit) provizion; delegare, mandatare, împuternicire, procură; comandă, mandat; bacșiș, (popular) șpagă.  
Concentrare
Concentrare, substantiv
Sinonime: acumulare, masare, comasare, prescurtare, concizie, încordare; (economie) îmbogăţire.  
Conducere
Conducere, substantiv
Sinonime: cârmuire, diriguire, domnie, guvernare, stăpânire, (învechit şi popular) oblăduire, (învechit) chiverniseală, chivernisire, ocârmuire, purtare, purtat, stăpânie, vlădicie, (figurat) cârmă, putere, administraţie, comandă, prezidare, dirijare, direcţie, şefie, staff, îndrumare, însoţire.  
Consumaţie
Consumaţie, substantiv
Sinonime: consumare, utilizare; absorbție, băutură, comandă, răcoritor.  
Control
Control, substantiv
Sinonime: expertiză, inspectare, inspecţie, revizie, verificare; cenzură, regulație, comandă, stăpânire, supraveghere; (medicină) vizită; dominaţie, supremaţie; (medicină) ortogenie, planificare familială.  
Controlat
Controlat, adjectiv
Sinonime: verificat, revizuit, cenzurat; dominat, stăpânit, supravegheat; comandat, reglat.  
Cruciat
Cruciat, substantiv
Sinonime: (istorie) aristocrat, cavaler, comandant, nobil, (învechit) crijac.  
Hipoalgezie
Hipoalgezie, substantiv
Sinonime: (medicină) catalepsie, comă, insensibilitate.  
Finanţare
Finanţare, substantiv
Sinonime: comanditare, plată, plasare, subvenţionare, vărsământ.  
Prefect
Prefect, substantiv
Sinonime: căpetenie, comandant, guvernator, inspector, prefector, (învechit) ispravnic, (învechit, în Transilvania) fişpan.  
Generalisim
Generalisim, substantiv
Sinonime: (termen militar) comandant suprem, (învechit) arhistratig.  
General
General, substantiv
Sinonime: amiral, comandant suprem, generalisim, strateg, (învechit) arhistratig, (general de brigadă) (învechit) brigadier; (variante învechite) gheneral, ghenerar, ghineral, ghinărar.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie