Menu
Dictionar de sinonime
Nor de cuvinte
Populare
Recente
Generator de anagrame
Romana
Romana Extinsa
Dictionar de paronime
Generator extins de paronime
Abonare la poșta electronică și contact
Comă
Comă,
substantiv
Sinonime
:
agonie,
somn
letargic;
virgulă,
semn
ortografic;
(comă
punctată)
punct
şi
virgulă;
(expresie)
(de
comă)
extraordinar,
nemaipomenit.
Comană
Comană,
substantiv
Sinonime
:
coamă,
creastă,
culme.
Comănac
Comănac,
substantiv
neutru
Sinonime
:
acoperământ,
acoperiș,
capac,
căciulă,
pălărie,
potcap;
creangă,
ramură;
(variante)
comanac,
cumănac,
cămănac.
Comând
Comând,
substantiv
neutru
Sinonime
:
(regional)
praznic,
pomană
la
morți.
Comanda
Comanda,
verb
Sinonime
:
a
da
ordin,
a
da
dispoziţii,
a
ordona,
a
porunci,
a
dispune,
a
cere,
a
impune;
(tehnică)
a
controla,
a
regla;
a
gestiona,
a
conduce;
a
decreta,
a
dicta,
a
obliga;
a
necesita,
a
vrea.
Comandă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
dispoziţie,
poruncă,
ordin;
solicitare,
cerere;
conducere;
consumație;
(tehnică)
element
de
meniu,
levier,
manetă,
reglaj,
telecomandă,
volan.
Comânda,
verb
Sinonime
:
a
pomeni;
a
jertfi,
a
sacrifica.
Comandament
Comandament,
substantiv
neutru
Sinonime
:
autoritate,
organ
de
comandă,
organ
de
conducere,
putere,
stat-major,
ștab;
canon,
cerință,
comandă,
decalog,
exigență,
imperativ,
intimare,
lege,
necesitate,
nevoie,
normă,
obligație,
ordin,
poruncă,
precept,
pretenție,
regulă,
trebuință,
ucaz,
ultimat,
ultimatum.
Comandant
Comandant,
substantiv
masculin
Sinonime
:
amiral,
arhistrateg,
bimbașă,
burgrav,
cap,
căpetenie,
conducător,
general,
guvernator,
mai-mare,
pilot,
polemarh,
șef,
ștab,
(învechit
și
regional)
tist,
(învechit)
arhistratig,
(învechit)
călăuz,
(învechit)
căpitan,
(învechit)
comandir,
(învechit)
comândant,
(învechit)
nacealnic,
(învechit)
navarh,
(învechit)
povățuitor,
(învechit)
proprietar,
(învechit)
tocmitor,
(învechit)
vârhovnic,
(învechit)
voievod,
(latinism
învechit)
prepozit,
(Transilvania)
birău,
(Grecia
antică)
taxiarh.
Comândar
Comândar,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
comândare.
Comândare
Comândare,
substantiv
Sinonime
:
pomană,
praznic.
Comândaș
Comândaș,
substantiv
(învechit
și
regional)
Sinonime
:
comandant,
(variantă)
comăndaș.
Comandat
Comandat,
adjectiv
Sinonime
:
cerut,
decretat,
regizat,
impus,
guvernat,
ordonat,
prescris;
condus,
dirijat,
telecomandat.
Comăndătorie
Comăndătorie,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
comandament,
comandă.
Comandatură
Comandatură,
substantiv
Sinonime
:
comandament,
post
de
comandă,
(variantă)
comandantură.
Comandir
Comandir,
substantiv
Sinonime
:
cap,
căpetenie,
comandant,
conducător,
mai-mare,
şef.
Comandirisi
Comandirisi,
verb
(învechit)
Sinonime
:
a
comanda.
Comandirovcă
Comandirovcă,
substantiv
Sinonime
:
anchetare,
anchetă,
cercetare,
instruire.
Comandita
Comandita,
verb
Sinonime
:
a
finanța,
a
sponsoriza,
a
stipendia.
Comanditar (comanditară)
Comanditar
(comanditară),
substantiv
masculin
și
feminin
Sinonime
:
împrumutător,
sponsor;
asociat,
partener.
Comando
Comando,
substantiv
Sinonime
:
batalion,
detașament,
escadron,
escortă,
grup,
patrulă,
regiment,
secțiune,
trupă,
unitate.
Comandor
Comandor,
substantiv
Sinonime
:
cavaler,
colonel,
ofițer,
(comandorul
credincioşilor)
calif.
Comândui
Comândui,
verb
(învechit)
Sinonime
:
a
comanda
o
armată,
a
pune
comandant,
(variantă)
a
comendui;
a
comânda.
Comanduitor
Comanduitor,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
comandant.
Comarnic
Comarnic,
substantiv
Sinonime
:
(regional)
celar,
pătul;
leasă.
Comaș
Comaș,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
stofă,
(variantă)
cumaș.
Comasa
Comasa,
verb
Sinonime
:
a
amesteca,
a
combina,
a
concentra,
a
grupa,
a
împreuna,
a
îngrămădi,
a
pune
la
un
loc,
a
reuni,
(învechit
și
regional)
a
însorări.
Comașar
Comașar,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
comisar,
(învechit)
comâșar,
(învechit)
comisariu.
Comasare
Comasare,
substantiv
Sinonime
:
concentrare,
grupare.
Comasat
Comasat,
substantiv
Sinonime
:
comasare.
Comasat,
adjectiv
Sinonime
:
reunit.
Comat (comată)
Comat
(comată),
adjectiv
Sinonime
:
care
are
coamă
bogată,
cu
plete
bogate,
încomat;
(locuţiune)
(stea
comată)
cometă.
Comat (comați)
Comat
(comați),
substantiv
Sinonime
:
(societatea
dacică)
om
de
rând,
(variantă,
la
plural)
comati.
Comatos
Comatos,
adjectiv
Sinonime
:
carotic,
de
comă,
inconștient.
Artificial
Artificial,
adjectiv
Sinonime
:
nenatural,
fabricat,
făcut,
lucrat,
confecţionat,
prefăcut,
meşteşugit;
de
comandă,
sintetic.
Autoritate
Autoritate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
prestigiu,
valoare
morală,
consideraţie;
somitate,
erudit,
savant,
specialist;
instituţie,
organizaţie,
oficiu,
administrație,
comandament,
guvern,
putere.
Bimbaşă (bimbași)
Bimbaşă
(bimbași),
substantiv
masculin
(învechit)
Sinonime
:
colonel
(în
armata
turcă);
comandant,
căpetenie,
conducător,
cap,
şef,
ştab;
boss,
patron;
(variantă)
bimpașă.
Cap
Cap,
substantiv
neutru
Sinonime
:
ţeastă,
craniu,
căpăţână,
(jargon)
dovleac,
glavă,
tărtăcuţă,
doxă,
cutiuţă;
căpătâi;
(figurat)
individ,
ins,
persoană,
om;
(figurat)
minte,
gândire,
judecată,
cugetare,
cuget,
raţionament,
memorie;
căpetenie,
conducător,
comandant,
bulibaşă,
şef,
ştab,
boss,
patron,
bonz;
punct
final,
limită,
extremitate,
terminaţie,
sfârşit,
capăt,
margine;
început,
frunte.
Căpetenie
Căpetenie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
conducător,
cap,
şef,
ştab,
bonz,
boss,
patron,
comandant,
(învechit)
baş,
bimbaşă;
(învechit)
căpitan.
Căpitan
Căpitan,
substantiv
masculin
Sinonime
:
(învechit)
comandant,
căpetenie,
şef,
cap,
conducător.
Ceauş
Ceauş,
substantiv
masculin
(învechit)
Sinonime
:
căpetenie,
şef,
comandant,
conducător,
cap.
Celar
Celar,
substantiv
neutru
Sinonime
:
cămară,
magazie;
(învechit)
veghetoare;
comarnic.
Combina
Combina,
verb
Sinonime
:
a
amesteca,
a
aranja,
a
asambla,
a
asocia,
a
asorta,
a
calcula,
a
chibzui,
a
comasa,
a
dispune,
a
fuziona,
a
îmbina,
a
împreuna,
a
îngrămădi,
a
lega,
a
organiza,
a
plămădi,
a
plănui,
a
plăsmui,
a
potrivi,
a
prepara,
a
pune
la
cale,
a
pune
la
un
loc,
a
reprezenta
în
minte,
a
reuni,
a
uni
într-o
anumită
ordine,
a
urzi.
Conducător
Conducător,
substantiv
masculin
Sinonime
:
cap,
căpetenie,
cârmuitor,
comandant,
domn,
domnitor,
monarh,
stăpânitor,
suveran,
vodă,
voievod,
(astăzi
rar)
stăpân,
(învechit
şi
popular)
oblăduitor,
(învechit)
biruitor,
crai,
gospodar,
gospodin,
ocârmuitor,
purtător,
vlădică,
(figurat)
cârmaci,
guvernator,
(turcism
învechit)
zabet;
guvernant,
hegemon,
şef,
(rar)
diriguitor,
(învechit)
principal,
ştab,
vătaf,
(învechit)
staroste,
(regional)
birău,
jude;
şofer.
Conducător,
adjectiv
Sinonime
:
guvernant,
guvernamental,
hegemon.
Conduce
Conduce,
verb
Sinonime
:
a
îndruma,
a
dirija,
a
orienta;
a
însoţi
pe
cineva,
a
călăuzi,
a
acompania;
a
cârmui,
a
dirigui,
a
domni,
a
guverna,
a
stăpâni,
(învechit
şi
popular)
a
oblădui,
(învechit)
a
birui,
a
chivernisi,
a
duce,
a
ocârmui,
a
povăţui;
a
administra,
a
comanda,
a
prezida,
a
ghida,
a
sfătui,
a
şofa,
a
mâna.
Consemn
Consemn,
substantiv
neutru
Sinonime
:
comandament,
cuvânt
de
ordine,
directivă,
dispoziţie,
ghid,
instrucțiune,
lozincă,
manual,
mod
de
operare,
ordin,
parolă,
procedură,
regulament,
regulă,
vademecum;
pedeapsă,
privațiune,
(învechit)
privație,
(învechit)
puniție;
(învechit)
consigniu.
Controla
Controla,
verb
Sinonime
:
a
verifica,
a
urmări,
a
vedea;
a
se
stăpâni,
a
se
supraveghea;
(figurat)
a
stăpâni,
a
domina;
(tehnică)
a
comanda,
a
regla.
Dispune
Dispune,
verb
Sinonime
:
a
alege
cu
fermitate,
a
aranja,
a
așeza,
a
avea
(la
dispoziție),
a
bate,
a
birui,
a
clasa,
a
clasifica,
a
comanda,
a
da
dispoziții,
a
decide,
a
decreta,
a
deveni
vesel,
a
distribui,
a
fi
în
voie
bună,
a
fixa,
a
grupa,
a
hotărî,
a
împărți,
a
întocmi,
a
întrece,
a
învinge,
a
orândui,
a
ordona,
a
organiza,
a
petrece,
a
porunci,
a
poseda,
a
potrivi,
a
pune,
a
râde,
a
rândui,
a
repartiza,
a
se
amuza,
a
se
bucura,
a
se
desfăta,
a
se
distra,
a
se
folosi
după
bunul
plac,
a
se
înveseli,
a
se
veseli,
a
sistematiza,
a
stabili,
a
statornici,
a
stipula,
(învechit)
a
conduce,
(învechit)
a
dispoza,
(învechit)
a
dispozarisi,
(învechit)
a
drege,
(învechit)
a
învăța,
(învechit)
a
judeca,
(învechit)
a
lega,
(învechit)
a
libovi,
(învechit)
a
poveli,
(învechit)
a
se
distrage,
(învechit)
a
se
eglendisi,
(învechit)
a
tocmi,
(popular)
a
chiti,
(popular)
a
soroci,
(prin
Banat
și
Transilvania)
a
priti,
(rar)
a
prescrie.
Grupa
Grupa,
verb
Sinonime
:
a
acumula,
a
aduna,
a
aglutina,
a
aranja,
a
asambla,
a
asocia,
a
centraliza,
a
clasa,
a
clasifica,
a
colecta,
a
colecționa,
a
comasa,
a
concentra,
a
cumula,
a
fuziona,
a
împărţi,
a
masa,
a
organiza,
a
regrupa,
a
reorganiza,
a
repartiza,
a
reuni,
a
se
aglomera,
a
se
alia,
a
se
coaliza,
a
strânge,
a
tria,
a
uni
(într-o
singură
unitate).
Grupă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
unitate,
grup,
colectiv,
ceată,
bandă,
cenaclu,
clan,
batalion,
club,
cohortă,
comitet,
şcoală,
echipă,
confrerie,
escadrilă,
escadron,
formaţie,
formaţiune,
gaşcă,
ansamblu;
(rar)
gang.
Grupare
Grupare,
substantiv
feminin
Sinonime
:
ansamblu,
categorie,
colectivitate,
comasare,
grup,
partid,
partidă,
structură,
tabără,
(învechit)
parte.
Insensibilitate
Insensibilitate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
apatie,
ataraxie,
catalepsie,
comă,
hipoalgezie,
impasibilitate,
indiferenţă,
indolenţă,
letargie,
lipsă
de
emotivitate,
lipsă
de
impresionabilitate,
lipsă
de
sensibilitate,
nepăsare,
nesensibilitate,
nesimţire,
paralizie,
răceală,
(învechit)
nesimţibilitate.
Mandat
Mandat,
substantiv
neutru
Sinonime
:
comandă,
instrucţiune,
împuternicire,
însărcinare,
ordin,
poruncă,
procură,
septenat,
solie.
Militar
Militar,
substantiv
masculin
Sinonime
:
apărător,
artilerist,
caporal,
carabinier,
cavalerist,
colonel,
comandant,
combatant,
fantasin,
furgonar,
general,
gheriler,
gueriler,
infanterist,
leat,
legionar,
locotenent,
lunetist,
mareșal,
mercenar,
ofițer,
ostaş,
oștean,
parașutist,
reangajat,
recrut,
rezervist,
sergent,
soldat,
subofițer,
tanchist,
voinic,
voluntar,
(învechit)
săgar,
(învechit)
stratiot,
(Transilvania)
cătană.
Necesitate
Necesitate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
cerinţă,
exigență,
folos,
imperativ,
nevoie,
obligativitate,
obligație,
oportunitate,
pretenție,
solicitare,
trebuinţă,
utilitate,
(figurat)
comandament,
(învechit
și
popular)
treabă,
(învechit
și
regional)
lipsă,
(învechit
și
regional)
niștotă,
(învechit)
nevoință,
(învechit)
nevoire,
(învechit)
polză,
(învechit)
recerință,
(popular)
priință;
(fiziologie)
(plural
articulat)
nevoile,
(popular,
articulat)
treaba.
Obligaţie
Obligaţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
angajament,
angajare,
cerință,
datorie,
exigență,
făgăduială,
făgăduință,
imperativ,
îndatorire,
însărcinare,
jurământ,
motiv
de
recunoștință,
necesitate,
nevoie,
obligare,
obligativitate,
oficiu,
pretenție,
promisiune,
răspundere,
responsabilitate,
sarcină,
trebuință,
(figurat)
comandament,
(învechit
și
regional)
juruință,
(învechit
și
regional)
niștotă,
(învechit)
dator,
(învechit)
datorință,
(învechit)
îndatorință,
(învechit)
nevoință,
(învechit)
nevoire,
(învechit)
recerință,
(livresc)
servitute,
(popular)
legământ,
(popular)
legătură,
(variantă)
obligațiune.
Ordin
Ordin,
substantiv
neutru
Sinonime
:
dispoziţie,
poruncă,
comandă;
decoraţie,
distincţie.
Ordona
Ordona,
verb
Sinonime
:
a
da
ordin,
a
porunci,
a
comanda,
a
dispune;
a
aranja,
a
rândui,
a
pune
în
ordine,
a
înşirui.
Poruncă
Poruncă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
ordin,
comandă,
dispoziţie,
obligaţie.
Porunci
Porunci,
verb
Sinonime
:
a
ordona,
a
comanda,
a
dicta,
a
dispune,
a
obliga,
a
impune,
a
cere,
a
pretinde;
(regional)
a
comunica,
a
transmite,
a
trimite
vorbă.
Pretenţie
Pretenţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
ambiție,
cerere,
cerinţă,
deziderat,
doleanță,
dorință,
exigenţă,
fatuitate,
gloriolă,
ifos,
imodestie,
imperativ,
infatuare,
înfumurare,
îngâmfare,
moft,
naz,
necesitate,
nevoie,
obligație,
orgoliu,
reclamare,
revendicare,
revendicație,
rigurozitate,
sclifoseală,
severitate,
suficiență,
trebuință,
vanitate,
vanterie,
veleitate,
(figurat)
comandament,
(figurat;
la
plural)
fumuri,
(grecism
învechit)
pretenderimă,
(învechit
și
regional)
niștotă,
(învechit)
nevoință,
(învechit)
nevoire,
(învechit)
pretendă,
(învechit)
pretenderisire,
(învechit)
recerință,
(la
plural)
ifose,
(regional)
inaghie,
(turcism
învechit)
teclif,
(variantă)
pretențiune.
Prezida
Prezida,
verb
Sinonime
:
a
administra,
a
comanda,
a
conduce,
a
dirija,
a
fi
în
frunte,
a
guverna,
a
oficia,
a
pontifica,
a
trona,
(învechit)
a
preşedea,
(învechit)
a
prezidui.
Prohodi
Prohodi,
verb
Sinonime
:
a
duce
un
mort
la
groapă,
a
îngropa,
a
înmormânta,
a
oficia
prohodul,
(Bucovina)
a
popi,
(învechit
și
regional)
a
comânda,
(învechit)
a
provodi;
(figurat)
a
boci,
a
căina,
a
deplânge,
a
jeli,
a
plânge.
Strigăt
Strigăt,
substantiv
neutru
Sinonime
:
invocare,
chemare,
apel;
anunţare,
comandă;
zgomot,
larmă;
strigătură,
chiuitură.
Şef
Şef,
substantiv
masculin
Sinonime
:
conducător,
cap,
căpetenie,
superior,
comandant;
stăpân,
patron.
Șefie
Șefie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
demnitate,
rang,
funcţie,
conducere,
direcţie,
comandament.
Vătaf
Vătaf,
substantiv
masculin
(învechit)
Sinonime
:
administrator,
bulibașă,
căpetenie,
căpitan,
cioban,
comandant,
conducător,
director,
garant,
inspector,
intendent,
împuternicit,
îngrijitor,
logofăt,
șef,
vătășel,
(învechit)
epistat,
(învechit)
ispravnic,
(învechit)
vechil,
(regional)
birău,
(regional)
jude,
(vătaf
de
aprozi)
portar
principal,
(vătaf
de
plai)
subprefect,
(vătaf
de
vistierie)
șef
de
percepție;
(variante
învechite)
vatav,
vătah,
vătaș,
vătav.
Voievod
Voievod,
substantiv
masculin
Sinonime
:
cap,
căpetenie,
căpitan,
comandant,
conducător,
domn,
domnitor,
mai-mare,
principe,
șef,
vodă,
voevod,
voivod;
bulibașă.
Somație (somații)
Somație
(somații),
substantiv
feminin
Sinonime
:
apel,
citație,
aviz,
avertisment,
comandă,
ordin,
ucaz,
ultimatum.
Agonie
Agonie,
substantiv
Sinonime
:
(medicină)
(prin
Banat)
ropot,
comă.
Ancheta
Ancheta,
verb
Sinonime
:
a
cerceta,
a
instrui,
a
investiga,
a
perchiziționa,
a
prospecta,
a
se
informa,
(învechit
și
popular)
a
cerca,
(livresc)
a
instrumenta.
Anchetă,
substantiv
Sinonime
:
anchetare,
cercetare,
instruire,
investigare,
investigație,
(învechit
și
popular)
cercare,
(învechit)
sprafcă,
(livresc)
instrumentare,
(rusism
învechit)
comandirovcă;
sondaj.
Anchetare
Anchetare,
substantiv
Sinonime
:
anchetat,
anchetă,
cercetare,
instruire,
investigare,
(învechit)
sprafcă,
(rusism
învechit)
comandirovcă.
Asociat
Asociat,
substantiv
Sinonime
:
acolit,
acționar,
aderent,
ajutor,
aliat,
alter
ego,
asociere,
coacționar,
coasociat,
colaborator,
coleg,
comanditar,
companion,
complice,
confrate,
cooperator,
membru,
partener,
participant,
părtaş,
tovarăş,
(învechit
şi
regional)
sâmbraş,
(învechit)
societar,
(regional)
ortac,
(regional)
prieten.
Aviator
Aviator,
substantiv
Sinonime
:
aeronaut,
aerostier,
comandant
de
bord,
însoțitor
de
zbor,
navigator,
pilot,
steward,
stewardesă,
zburător;
(la
plural)
personal
navigant.
Călăuz
Călăuz,
substantiv
Sinonime
:
cap,
căpetenie,
comandant,
conducător,
mai-mare,
şef.
Cerut
Cerut,
adjectiv
Sinonime
:
cerșit,
comandat,
dorit,
pretins,
reclamat,
revendicat,
solicitat,
trebuincios.
Cerut,
substantiv
Sinonime
:
cerșit,
cerșetorie,
milogeală.
Coamă
Coamă,
substantiv
Sinonime
:
creastă,
culme,
(regional)
comană,
coroană,
laţ,
samară,
slimnă,
muchie.
Reglaj
Reglaj,
substantiv
Sinonime
:
acomodare,
adaptare,
ajustare,
reglare,
comandă.
Cometă
Cometă,
substantiv
Sinonime
:
(astronomie)
aerolit,
astru,
bolid,
meteor,
novă,
stea;
stea
cu
coadă,
(popular)
stea
comată,
stea
cu
coamă.
Comision
Comision,
substantiv
Sinonime
:
indemnitate,
remiză,
(învechit)
provizion;
delegare,
mandatare,
împuternicire,
procură;
comandă,
mandat;
bacșiș,
(popular)
șpagă.
Concentrare
Concentrare,
substantiv
Sinonime
:
acumulare,
masare,
comasare,
prescurtare,
concizie,
încordare;
(economie)
îmbogăţire.
Conducere
Conducere,
substantiv
Sinonime
:
cârmuire,
diriguire,
domnie,
guvernare,
stăpânire,
(învechit
şi
popular)
oblăduire,
(învechit)
chiverniseală,
chivernisire,
ocârmuire,
purtare,
purtat,
stăpânie,
vlădicie,
(figurat)
cârmă,
putere,
administraţie,
comandă,
prezidare,
dirijare,
direcţie,
şefie,
staff,
îndrumare,
însoţire.
Consumaţie
Consumaţie,
substantiv
Sinonime
:
consumare,
utilizare;
absorbție,
băutură,
comandă,
răcoritor.
Control
Control,
substantiv
Sinonime
:
expertiză,
inspectare,
inspecţie,
revizie,
verificare;
cenzură,
regulație,
comandă,
stăpânire,
supraveghere;
(medicină)
vizită;
dominaţie,
supremaţie;
(medicină)
ortogenie,
planificare
familială.
Controlat
Controlat,
adjectiv
Sinonime
:
verificat,
revizuit,
cenzurat;
dominat,
stăpânit,
supravegheat;
comandat,
reglat.
Website, versiune pentru PC:
http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic:
https://dicti0nar.ro/
Comă
încercat
înceţoşa
ţanţoş
Prezice
Temelie
Gruhuire
Puchinisit
Teză
Organism
Tăgârță
Impresionant
Ingera
Costandă
Tranzacțiune
Aștri
Obiecţii
Variabil
Veni
Escelenție
Târsă
Sabie
Alegorie
Uni
Denumit
Mortier
Drughineață
Broker
Succes
Întunerici
Lemnifica
științe
Girodirecţional
Cesionare
Obstinație
Demitiza
Ciupercile
Continuă
Păstor
Rovinietă
Absenta
Umbelat
Sughiţ
Gros
Filigorie
Revoca
Ajunge
încălca
Convingere
Foarte
Israelit
înfăşurare
Eviraţie
Menstruă
Sodomlean
Puhoi
Cinematograf
Trompetar
Funcţii
Legislație
Preaputincios
Adoptat
Sad
Curioasă
Bufon
Apostolesc
Indiferent
Operă
Legătură
Vietate
Răspunzător
Nesimţite
Ursuz
ţară
Aşeza
Cadru
Fig
Retard
Iraţionalism
Jindar
Tristă
Primejdie
Mijloace
Albeaţă
șanteoză
Trader
Găsi
Convent
Cătuşă
Prosternație
Condur
Asigurare
Păsărea
Ghetou
Emotivitate
Bici
Ciumurluială
Specificitate
Pungit
Pungoci
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
Reduceri online!
...